In imparatia coprinelor

TIPĂREȘTE

Nu pot lasa sa treaca luna narciselor fara sa va vorbesc despre”coprine” - acesta este numele pe care il dau satenii din satul Vad (de Fagaras) gingaselor flori ce inunda in luna mai padurea de stejari, dumbrava, de la marginea satului lor (3 km dupa indicatorul din centrul satului), numita “ampla et famosa” intr-un document din secolul al XVIII-lea.

Copil fiind, la 50 km departare de acest loc, vedeam oameni pe motociclete, vehiculul atunci la moda, ducand buchete uriase din ceva ce nu puteam distinge. Mai tarziu aveam sa aflu ca erau vizitatorii ce se intorceau din Dumbrava Vadului, si nu cu mana goala, ci cu boboci pregatiti sa se deschida doar acasa, in vaze. Cum era sa stiu eu atunci ca o buburuza sagalnica in viitor urma sa-si ia zborul taman in acea directie. Am ajuns in dumbrava dupa ani, am faut cunostinta cu “coprinele” (unul dintre multele cuvinte din graiul locului pe care aveam sa le invat), am aflat lucruri interesante de la guresii ”ghizi” improvizati. Astazi satul are un site unde fiii sai isi fac simtita prezenta.

Venind dinspre Sibiu, dupa Fagaras in a doua localitate - Sercaia - prin intersectia de langa Primarie, la dreapta, este alternativa prin Rasnov spre Brasov sau spre Bran; la 4 km pe sosea asfaltata se afla satul ce trebuie traversat aproape pe toata lungimea sa pentru a o lua din nou la dreapta inspre dumbrava (3 km drum asfaltat). Urmand soseaua, dupa Vad este semnalat satul Ohaba unde se gaseste cea mai veche moara din partea locului, acum avand si posibilitate de gazduire la pensiune. La intersectia din capatul satului urmand drumul spre dreapta nu departe, la Bucium, intr-un cadru pitoresc se afla o manastire noua, una din salba de manastiri ortodoxe de la poalele Fagarasilor, culminand cu ctitoria lui Constantin Brancoveanu - Manastirea de la Sambata de Sus (si ea loc de buna cazare). Revenind la intersectia de la Ohaba calatoria poate continua si spre stanga, pe sosea umbrita, spre Zarnesti unde iti incanta privirile cu semetie Piatra Craiului, sau te tenteaza rezervatia de ursi.

La mijloc de mai sau o saptamana mai tarziu, in functie de vreme, satul prinde a urui de zgomot de motoare grabind sa prinda un loc bun la marginea dumbravii. Accesul in padure este interzis, la fel culesul florilor. Pe coama de deal, pe langa padure si urcand usor, ajungi pe o pajiste umbrita de mesteceni ce isi susura bucuriile si tristetile la fiecare adiere de vant. O scena ii astepta pe doritorii de spectacol, un canton silvic strajuieste, fie turistii, fie-in absenta lor - turmele de “drigane” (bivolite, sursa unui lapte mai gustos ca in orice reclama TV) ce pasc pasnic si bucolic. Au fost si vremuri mai putin restrictive, atunci localnicii stiau sa te conduca spre incredibile poieni ce se intindeau pe sub stejarii ramurosi; ce imagine, ce mireasma, ce triluri de pasari in spatiul rupt de realitate, ca o gradina a Edenului unde Atotputernicul Creator ti-a ingaduit scurt popas - cat cuprinzi cu ochii imaculat covor alb rostogolindu-se in departare, disparand brusc la o cotitura, pentru a reaparea sub alte coroane stufoase, amagindu-te sa mergi mai departe, si mai departe, unplandu-ti plamanii de aer imbalsamat si sufletul de frumos. E mai trista dumbrava fara “coprine”; vara vin compensatoriu aromate fragute, ce isi itesc fructele rosii dintre firele de iarba crescuta cu darnicie. Sunt momente cand ti-ai dori sa fii pictor spre a impartasi si altora din prea plinul tau de simtire.

Daca ai avea timp sa asculti, satenii ar sti sa-ti vorbeasca de vremuri trecute, de figuri de seama ce s-au perindat pe aici. Exista o familie in sat ce poarta numele Iminovici, de unde opinia ca inaintasii poetului national, Eminescu, s-ar trage de aici; emisiuni televizate si articole de presa controversate, nu au lipsit.

Daca fiecarui loc i-ar fi ingaduit sa isi aleaga un blazon, aici, la Vad (judetul Brasov), cu siguranta am gasi o narcisa si, cu siguranta s-ar starni si cate o sfada intre atatea alte locuri daruite de natura cu suavele flori de primavara, ce ar ravni la blazon inflorat.

---

VIZUALIZĂRI: 2426 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI