Noaptea Muzeelor în Cimitirul Bellu

TIPĂREȘTE

De acord! Vizitarea unor muzee nu se poate face pe repede înainte, într-o singură noapte, stând la coadă câteva ore bune, întotdeauna sâmbată spre duminică și doar în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor. Însă, evenimentele speciale, atelierele, proiecțiile sau spectacolele live pot transforma o noapte de sâmbată spre duminică într-o altfel de noapte…

Anul acesta am ales Cimitirul Bellu. Știu, sună straniu. Cum să te plimbi noaptea, prin cimitir printre candele cu miros de ceară arsă și flori de nu-mă-uita? Ei bine, da te poti plimba și nu oricum ci ascultând povești, admirând opere de artă sau participând la spectacole în aer liber.

Noaptea Muzeelor în Cimitirul Bellu a venit cu o serie de tururi ghidate, cu foișoare de care erau atârnate umbrele (vremea nu a fost chiar așa de prietenoasă), cu tineri voluntari care ofereau informații, cu indicatoare gen follow the sign, pliante și nu în ultimul rând candele aprinse amplasate pe trotuare. Totusi eram intr-un cimitir!

Puțină istorie a locului vizitat.

Denumirea Cimitirului Bellu este legată de cea a lui Barbu Bellu.

Cu un arbore genealogic pe masură și descendent al unei familii de aromâni din Macedonia, Barbu Bellu a fost cunoscut ca baron al Imperiului Austro-Ungar, ministru al Culturii si Justiție în guvernul Crețulescu, proprietar de terenuri ce se întindeaua de la Piata Chirigii la Șoseaua Viilor sau de la Podul Mogosoaia până în strada Dionisie Lupu și primul proprietar de automobil. Retras din viața publică dupa abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, și-a cumpărat în 1889 un automobil cu 4 locuri marca Peugeot, care pentru ulițele Bucureștiului reprezenta o curiozitate ce atingea viteza de 18 km/h, nu era trasură și nu avea cai.

Pe terenul de 6 h aflat pe ulița Serban Vodă și donat de Barbu Bellu, s-a amenajat un cimitir începând cu 1852 și in care si-au găsit loc rând pe rând personalități ale vremii, boieri, oameni din înalta societate. 7 ani mai târziu, Cimitirul Bellu avea 17 hectare, iar în prezent măsoară 28 de hectare. Prima persoană înmormântată oficial în noul cimitir a fost Elena, fiica lui C. A. Rosetti.

Pentru a fi în pas cu lumea modernă, după ce s-a aprobat "Legiuirea pentru înmormântări afară din oraș", înmormântarile încep să se facă cu dricul. Și aici existau 3 clase sociale, ca în orice alt domeniu. La clasa a III. a apelau în general oamenii nevoiași, iar dricul era tras de 2 cai. Pentru clasa a II. a preotul și familia aveau la dispoziție câte o trasură, iar dricul era tras de 4 cai, iar clasa I aparținea înaltei societăți. Aici dricul era mare și strălucitor, tras de șase sau opt cai decorați. În 1877 Monitorul Țării Românești anunța că orașul avea 17 cimitire.

Poveștile din Bellu încep cu a fost odata...

Sculptorul Raffaelo Romanelli, absolvent al Accademia di Belle Arti di Firenze a primit la un moment dat o comandă pentru o lucrare care trebuia să înfățișeze în mărime naturală, o guvernantă ținând în mână o umbrelă. Contrariat că trebuie să facă o lucrare cu o guvernantă, a întrebat cine a comandat o asemenea statuie. Răspunsul a fost: un domn cu stare dar care a dorit să rămână anonim.

Doamna cu umbrela

Lucrarea semnată de Romanelli uimește prin detalii. De la cutele rochiei sau forma sprâncenelor la mâna ce ține umbrela, este considerată una dintre cele mai frumoase sculpturi din cimitir. Doctorul Andrei Popovici văduv și cu doi copii, își gasește o guvernantă în înalta societate de la Paris, Katalina Boschoff. Inevitabil s-a născut o poveste de dragoste între cei doi, care și-a găsit sfârșitul într-o zi de vacanță a anului 1906. Iubitul îndurerat a ales să o îngroape la Bellu, sculptorul oferindu-le celor ramasi in viata o opera de arta, iar celorlati aflati in cautare de povesti variante mai mult sau mai putin adevarate. Se spune ca statuia s-ar uita spre cel care a omorât-o, respectiv cavoul Mina Minovici.

Monumentul Sofia Mavrodin

Un an a durat realizarea acestui monument funerar de sculptorul Constantin Bălăcescu. Este stânca adusă bucată cu bucată de un tată îndurerat, de pe care fiica Sofia, alpinistă, s-a dezechilibrat după ce a găsit un cuib de vulturi și a căzut într-o prăpastie.

Profesor dr. Nicolae Păulescu

Dumitru Paciurea a ales să realizeze pentru mormântul prof. dr. Păulescu un bust din bronz înfățișându-l pe Iisus Hristos în suferință purtând pe frunte o coroană de spini.

Inventatorul nepremiat cu Nobel pentru descoperirea insulinei, probabil că a plătit pentru activitatea politică controversată nefiindu-i recunoscută la nivel mondial munca lui de cercetare.

Activitatea politică de extremă dreapta, îi aduce numele pe lista din Raportul privind Holocaustul în România, figurând ca antisemit. Mentor al lui Corneliu Zelea Codreanu, membru în Senatul Legionar și fondator al Ligii Apărării Naționale Creștine care a avut ca emlemă zvastica neagră pe fundalul tricolorului românesc, au facut din inventatorul insulinei o persoană controversată. În anul 2005 organizaţia International Diabetes Federation a decis să renunţe la orice afiliere a asociaţiei cu numele inventatorului roman.

Chiar dacă în 1921 a făcut public că a găsit în interiorul pancreasului un produs activ numit pancreatina care se dovedea a fi salvatoare pentru pacienții bolnavi de diabet, invenția insulinei a fost atribuită unor cercetatori canadieni.

Pentru noi rămâne savantul genial căruia îi datorăm respectul cuvenit, îndreptând o greșeală a statului român care în 1923 nu a făcut nimic pentru a revendica invenția lui.

Frații Poroianu

Același Raffaelo Romanelli atent la detalii, cu lucrari expuse în Cape Town, Detroit sau Castelul Peleș a lucrat pentru familia Poroianu un monument funerar în marmură. Dealtfel, marmura a fost alegerea lui preferată de-a lungul timpului atât pentru modul în care se reflecta lumina cât și pentru reproducerea stărilor naturale ale subiectilor.

Cunoscut în Cimitirul Bellu sub numele de Cuplul Poroianu, monumentul are o poveste pe măsură gradorii lucrării: în secolul 19 la Paris ajunge să studieze fiul unui boier din Oltenia. După câțiva ani de studiu și o aventură de o noapte, Constantin Poroianu revine în țară și reușește să devină unul dintre cei mai bogați moșieri din zona. 20 de ani mai târziu fiul lui pleacă să studieze tot la Paris unde se îndrăgostește de o tânără pariziancă, cu care se căsătorește în secret. Ajunș în țară pentru a-și prezenta tânăra soție, cei doi soți află că sunt frate și soră. Tânăra pariziancă era fiica lui Constantin Poroianu care se născuse în urma unei aventuri de o noapte tratată cu neatenție :)

Cei doi îndrăgostiți decid să se sinucidă, povestea căpătând valoare și datorită expresivitații celor doua personaje create de Raffaelo Romanelli. Ca un semn al păcatului, monumentul funerar a fost decorat cu 12 șerpi. În acest moment a mai rămas doar unul.

Dealtfel după 1990 din Cimitirul Bellu s-a furat tot ce s-a putut de la mânere de cripte la blazoane și statui. Cel mai cunoscut furt este acela din 1992 când cu ajutorul unei macarale, la lumina zilei și în complicitate cu cei prezenți la fața locului, s-au furat cei 4 sfincși care decorau mormântul eroului de la Turtucaia - Victor Ichimovici. Fiecare obiect de artă cântarea aproximativ jumătate de tonă.

Cu toate acestea, în 2010 Bellu a intrat în Asociația Cimitirelor Semnificative din Europa alaturi de cunoscutul Pere Lachaise din Paris sau Cimitirul din Madrid. Cu peste 300 de opere de arta, Cimitirul Bellu este un muzeu in aer liber in care gasim toata istoria Romaniei din ultimele secole si multe povesti ce merita sa fie ascultate sau cunoscute.

Adresa: Cimitirul Șerban Vodă - Bellu, Calea Şerban Vodă, nr. 249, sector 4

Mijloace de transport in comun: autobuz 116,141,232,323; tramvai 4,11,7, 19,25; metrou Eroii Revoluţiei

Cimitirul poate fi vizitat zilnic intre orele 10.00 -20.00

---

VIZUALIZĂRI: 1605 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI