Restaurant Casa Românească (Călimănești)

TIPĂREȘTE

Tot mi-am propus să vă recomand un restaurant unde eu cu soția și @Maria55 ne-am simțit foarte bine. A se traduce prin mâncare foarte bună și servire ireproșabilă.

La întoarcerea de la Cinciș, unde am participat la Întâlnirea anuală AmFostAcolo.ro am decis să facem un popas pe Valea Oltului, să ne încărcăm bateriile (a se citi umple stomacul) pentru partea a doua a călătoriei noastre către Constanța. Cum la venire am nimerit într-un restaurant pe care nici nu vreau să-l recomand, din Călimănești, unde raportul calitate/preț a fost în dezavantajul nostru, la întoarcere am încercat să nu mai fim atât de ignoranți și să dăm atenție la detalii. @Maria55 știa de un restaurant bun Casa Românească din Călimănești, ea a trecut mai des prin zonă iar lucrurile bune se uită greu, dar nu-și mai amintea exact poziționarea. Sarcina mea a fost să-l descopăr din scurt și să parchez, chiar dacă acest lucru a atras un claxon al celor din spatele meu care se grăbeau și nu puteau încetini ca să trag și eu pe dreapta între două mașini.

Restaurantul se află în imediata vecinătate a Mănăstirii Cozia, pe partea opusă a drumului național, este imposibil să nu-l remarci datorită arhitecturii rustice și a porții de la intrare unde era sculptat numele hotelului-restaurant.

Parcarea nu mi s-a părut foarte generoasă, erau destule mașini acolo care așteptau cuminți, cred că dacă ar fi fost la capacitate maximă, restaurantul ar fi fost pe jumătate gol. În plus, este o problemă să încetinești și să parchezi pe dreapta fără a atrage un claxon al celor din spate, viteza în acel loc nu depășește 50 km/h, însă câți sunt cei care o respectă în acel loc, pe un drum național?

Am pășit în restaurantul cramă cu încredere și interiorul m-a cucerit imediat. Mobilier din stejar, lucrat manual, am aflat că a fost realizat de câțiva meșteri populari în atelierul de creație al complexului, pereți din lemn, doi dintre ei îmbrăcați cu rafturi găzduind diferite sortimente de vinuri alese, după podgorii, restul ornați cu motive populare, mese mari din stejar, scaune solide sculptate, Mesele nu erau acoperite cu fețe de masă ci cu șervete cu motive populare. Mesele sunt disponibile în diferite configurații, de la cele pentru 4 persoane la cele de grupuri peste 20 de persoane, există și separeuri pentru cei care doresc intimitate.

Am ales o masă lângă fereastră, de unde aveam control asupra mașinii și n-am fost nevoit să cercetez prea mult crama, pentru că ospătărița a venit prompt la masa noastră aducându-ne câte un meniu pentru fiecare. Am întrebat-o cât durează până aduce comanda, pentru că n-aș fi vrut să consum prea multă energie acolo, iar domnișoara ne-a spus că în funcție de ce dorim să comandăm, însă nu durează mai mult de 15-20 de minute. Buuun...

Meniul pe cât de bogat în sortimente pe atât de ademenitor, carnea la garniță mi-a atras atenția din primul moment, sunt pui de ardelean iar pentru mine cea mai bună legumă este carnea. M-am dezumflat repede când gazda noastră ne-a comunicat că nu are nimic disponibil la garniță, însă putem alege orice altceva din meniu. Denumirile interesante și prețurile foarte mici mi-au atras atenția imediat. Mă așteptam ca prețurile să fie pe măsura confortului restaurantului cotat la 3 stele, însă se pare că m-am înșelat.

Am decis să comandăm ceea ce comand în fiecare restaurant din țară, oriunde ajung, adică ciorbă țărănească de văcuță și tochitură (aici oltenească) cu cartofi prăjiți și telemea rasă. Soția mea a comandat la fel, în timp ce Maria a comandat o ciorbă țărănească de purcel și ficăței la grătar cu mujdei. Meniurile le-am completat cu câte o salată din castraveți murați și câte un pepsi. Desert, o cafea excelentă pentru că nu a mai fost loc de altceva.

Băuturile și cafeaua au venit cel mai repede, fetele au ieșit la o pipă iar până s-au întors ciorba ajunsese pe masă. Doamne ce bună era... Sunt fan ciorbă de văcuță, nicăieri în Constanța gustul nu seamănă cu cel de la munte, apa noastră este bună doar dacă o consumi îmbuteliată, dar la munte... da, la munte este altceva...

Felul doi a sosit imediat după ultimul dintre noi a terminat cu ciorba, preparatele miroseau foarte bine iar cu gustul... Doamne, gustul era uimitor, îmi plouă în gură când îmi amintesc. N-aș vrea să vă chinui și pe voi, n-am făcut multe fotografii, dar din poze se vede cum arătau porțile.

Citisem recent într-un articol că la acest restaurant porțiile sunt mici, prețurile piperate și servirea execrabilă. Noi n-am avut parte de așa ceva, practic de când am intrat în restaurant și până când am ieșit nu au trecut mai mult de 50 de minute (Maria s-a uitat la ceas), iar în acest timp am avut parte de o servire fără cusur, de mâncare ca la mama acasă și de prețuri excelente. De exemplu o ciorbă de văcuță cu smântână a costat 9 lei, o tochitură oltenească cu cartofi pai 20 de lei, o porție de ficăței la grătar cu cartofi 19 lei, salata de castraveți murați 5 lei/porția. Mie mi s-au părut decente aceste porții, în condițiile în care preparatele erau foarte proaspete, de calitate și generoase în farfurie.

Am plecat cu un oarecare regret de acolo, dar cu bucuria că acum știu un loc pe Valea Oltului unde pot mânca foarte bine și unde servirea este ireproșabilă. Și a fost părerea tuturor! Țin să-i mulțumesc Mariei, ea a fost responsabilă de întreg ospățul, m-a păcălit puțin acolo, știe ea de ce, dar data viitoare nu va mai fi la fel.

În final, dacă veți fi în trecere pe Valea Oltului, sau dacă vă veți opri la Cozia pentru câteva momente, nu evitați Casa Românească, pe lângă acest excelent restaurant-cramă, are și hotel cu 2 piscine (una interioară si alta exterioară), saună și sală de conferințe.

Vacanțe frumoase să aveți!

---

VIZUALIZĂRI: 9165 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI