ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 27.11.2015
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 05.10.14
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
JUL-2015
DURATA: 1 zile
familie cu copii

GRAD SATISFACȚIE
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
98.33%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 18 MIN

“La bulivar birjar, la bulivar”, aşa cum spuneau bucureştenii anilor ’40 :)

TIPĂREȘTE

Astazi va voi prezenta o mica plimbare de o jumatate de zi petrecuta in Bucuresti, pe repede inainte si la mare viteza.

Va veti zice poate:

1. Ce naiba l-a apucat si pe ãsta sa ne prezinte o plimbare prin Bucuresti, ca doar e de acolo. N-are ce face ?

2. Si de ce trebuia sa stim si noi de plimbarea lui ? :))

R1. Ba avea ce face, doar ca “ãsta” avea rude dragi venite in tara din Spania si trebuia musai sa-i faca sa se simta bine in bucatica asta de zi pe care o aveau de petrecut in Bucuresti, pana la zborul spre Barcelona de la ora 5,00 de a doua zi.

R2. Traseul pe care vi-l voi prezenta se poate dovedi o varianta buna pentru aceia dintre dvs. veniti pentru scurt timp in Bucuresti, sau de ce nu chiar si pentru bucurestenii sadea :). Daca aveti ceva timp de “omorat” si nu vreti sa intrati in aglomeratia din centrul Bucurestiului, aceasta varianta de petrecere a timpului liber se poate dovedi o buna alegere :)

Musafirii de care va ziceam, erau verisoara mea plecata in Spania de vreo 15 ani, cu sotul (spaniol sadea) si cei 2 copii din dotare, Edi 13 ani si Chiara 10 ani. Romaneste vorbeau doar verisoara mea si cu Edi, Edi care petrecuse multe vacante in Romania asa ca stia bine si romaneste. Cu ceilalti 2 care nu stiau boaba de romana, engleza sau franceza ceva, ne-am inteles doar prin limba internationala, aia cu datul din maini, de facusem febra musculara de la atata vorbit =)). Bine, in situatii extreme si de totala ne-intelegere, apelam la traducerea celorlalti 2 membri ai familiei (lor) si rezolvam cazul.

Mi-am preluat musafirii la intrarea in Bucuresti dinspre Urziceni, in dreptul complexului engros Dragonul Rosu din Colentina. Pana aici venisera adusi de alt var de-al nostru si care trebuia musai sa se intoarca tot in ziua aia acasa la Roman (jud. Neamt). N-a vrut in ruptul capului sa intre in oras si sa ne intalnim pe undeva mai aproape de mine. Asta e. Are o groaza nebuna (de ce oare ?) de traficul atat de “aerisit” si “lejer” din Bucuresti :)). In fine, asa stand lucrurile, uite-ma pe mine cum bat Bucurestiul cap-coada si la mama naibii de unde stam noi, ca sa ajung sa-mi pescuiesc rudele dragi. Care rude fusesera intr-o vizita de 13 zile pe la manastirile din nordul Moldovei si acum aveau aceasta mica fereastra de care v-am zis pana la zborul de plecare spre Barcelona si pe care trebuia s-o umplem noi cumva.

Primul lucru pe care l-am facut, a fost sa-i duc la noi sa-si lase bagajele, dupa care pentru ca era deja ora pranzului, i-am dus la o carciuma de cartier foarte buna, pe numele ei de botez - Potcoava. Restaurantul Potcoava. Asta ca mi-a venit in cap replica aia celebra: “The name’s Bond. James Bond” :)). Poate o sa scriu odata (de bine) si de restaurantul asta, pentru ca intr-adevar merita apreciat. Este un local intr-adevar cam scump, dar excelent ca si amenajare, preparate si servire.

In timp ce asteptam mancarea, hai sa facem planul de bataie al zilei. Avand la dispozitie un timp atat de scurt, ce sa faci, pe unde sa-i plimbi, ce sa le arati mai intai ? Si unde mai pui ca vroiau si multe de te lua capu' :))

Spaniolul pasionat de arhitectura, vroia sa vada Casa Poporului si Palatul Mogosoaia (naiba stie unde o fi auzit de Mogosoaia :)) ), verisoara-mea Parcul Cismigiu si Muzeul Satului iar copii Muzeul Antipa si Gradina Botanica. Minunat. Cum sa-i impaci pe toti ? Infiintam rapid o celula de criza si ne punem la masa negocierilor.

Bineinteles, cu copiii nu s-a putut negocia absolut nimic si sub nici o forma. Sau ma rog, aproape nimic :). Muzeul Antipa era batut in cuie si trebuia musai sa ramana pe lista. Cu multa truda si munca de lamurire, abia abia reusesc sa-i fac pe cei mici sa renunte intr-un final la Gradina Botanica. Cum am reusit performanta ? Promitandu-le ca ii voi duce sa vada in alta parte pomi, liane, boscheti, flori si ce-or mai vrea ei, mai putin chestii tropicale pe care oricum le au si le vad toata ziua in Spania lor. Si uite cum eliminand plantele tropicale din obiectul negocierii, am gasit un bun motiv de a fenta vizita la Gradina Botanica, vizita care cu siguranta ar fi fost o mare “mancatoare” de timp :))

Asadar ramanea sa fac planul de bataie in noile conditii negociate si sa-ncerc sa-mpac si capra si varza. De fapt mai multe capre (musafirii mei) si o singura varza (timpul scurt). Ei na c-am reusit performanta de a-mi titulariza musafirii pe post de capre =))

In fine, hotaram ca fiecare sa aiba cate putin din ce-si doreau si sa ne axam pe o zona relativ restransa dar care sa acopere cat de cat cerintele diverse ale vizitatorilor. Vine si mancarea, ne astamparam foamea si hai la drum ca timpu-i scurt si locuri de vazut multe :)

Incepem cu dat o tura in jurul Casei Scanteii, actuala Casa Presei Libere (De ce oare s-o mai numi “Libere” ? Ca sa dovedim ce ? Si cui ?), cladire avand o suprafata impresionanta de ~ 136.000 m². In aceasta suprafata este inclus atat corpul central masiv si impozant al cladirii, cat si celelalte 4 corpuri laterale mai mici, toate comunicand intre ele. Ansamblul Caseii Scanteii este un spatiu deosebit de functional cuprinzand - tipografia, sute de birouri si zeci de sali de conferinta.

Ca stil arhitectonic veti vedea la Casa Scanteii un lucru cel putin ciudat pentru perioada comunista cand a fost construita. Alaturarea unor simboluri comuniste, cu elemente de arhitectura bisericeasca. Asadar vom vedea unele langa altele ornamente exterioare cu simboluri pur comuniste (steaua in 5 colturi sau secera si ciocanul), impreuna cu coloanele corpurilor laterale si ferestrele celor 4 turnuri laterale, acestea fiind inspirate din stilul vechilor biserici romanesti.

Casa Scanteii a fost ridicata intre anii 1952-1957 ca sediu, redactie si tipografie a ziarului central de partid al Partidului Comunist Roman – Ziarul Scanteia. Dar pe langa Scanteia (tiparit in 1.000.000 de exemplare... Oau !), mai erau tiparite si alte ziare. Va mai amintiti oare de ele ? Scanteia tineretului, Romania libera, Informatia Bucurestiului, Munca, Steagul Roşu. Pe langa ziare, se mai publicau si o multime de reviste cu si despre PMR (ulterior devenit PCR): Lupta de clasa, Munca de partid, Munca in sindicate, Timpuri noi, Pentru patrie, precum si revistele considerate ”literar - cultural - artistice": Femeia, Flacara, Romania literara, Magazin, Veac nou, Secolul XX, Viata romaneasca, Viata studenteasca, Magazin istoric. Dar pe langa toate aceste publicatii, in ultimii ani premergatori lui 1989, s-au mai tiparit si munti de lucrari si volume omagiale despre partid si “conducatorul sau iubit” Nicolae Ceausescu, precum si lucrarile stiintifice facute de altii si semnate de „savanta de renume mondial”, Elena Ceausescu :))

Dar revenind la obiectul muncii Casa Scanteii, aceasta a purtat initial numele de Combinatul Poligrafic Casa Scanteii V. I. Stalin. Acesta cladire, de fapt un complex de cladiri avind si o curte interioara apartinand corpului central, precum si doua ansambluri in forma de “U” pe laterale, fiind prima constructie de mari dimensiuni ridicata dupa venirea comunistilor la putere in Romania, si cum altfel, o replica a Universitatii Lomonosov din Moscova.

Casa Scanteii este astfel un omagiu adus “poporului rus eliberator”, conform celebrului slogan care circula dupa al doilea razboi mondial prin toate tarile satelit ale Uniunii Sovietice conduse la acea vreme (si cum altfel), de guverne slugarnice si lingusitoare aduse la putere prin manevre politice oculte chiar de catre rusi. Sloganul de care va ziceam era: “Stalin si poporul rus, libertate ne-au adus”, un omagiu adus ostasilor sovietici care in frunte cu tovarasul I. V. Stalin poreclit si “tatuca Stalin”, ne-au eliberat prin sangele varsat de sub jugul fiarei cotropitoare naziste :))

Pentru ca sa va dati seama despre ce colos vorbim aici, trebuie sa mai stiti ca din momentul constructiei, adica din anul 1956 si pana in anul 2007, Casa Scanteii a fost (timp de 51 de ani... Oau !) la cei 104 m ai sai cea mai inalta cladire din Bucuresti, fiind detronata abia in 2007 de Tower Center International cu cei 106,3 m ai sai, o cladire de birouri aflata pe langa Piata Victoriei. Totusi Casa Scanteii nu impresionaza deloc privitorul prin inaltimea sa. Nu “sare in ochi” ca sa zicem asa. Asta datorita faptului ca intinderea imensa construita pe orizontala a ansamblului este de cinci ori mai mare decat inaltimea sa. Este vorba aici de o iluzie optica ce face cladirea sa nu para atat de inalta pe cat este in realitate.

Prin proiectul sau de constructie, Casa Scanteii s-a vrut o palma data imperialismului corupt si decadent american ce se lauda cu zgarie-norii sai, cladiri ce sfidau inaltimile cerului. Si pentru ca una dintre cele 3 dimensiuni era deja luata, s-a hotarat ca aici si in contrapartida sa se sfideze ce-a mai ramas. Lungimea si latimea pamantului =))

Casa Scanteii este o cladire fascinanta prin marime, detalii si mai ales pentru ceea ce a reprezentat ea pentru Romania Comunista. Face parte din istoria noastra, asa ca trebuie sa o luam ca atare, nu sa o denigram doar pentru faptul ca a fost construita intr-o perioada neagra a istoriei noastre si sa o uram considerand-o un simbol al putereii comuniste de-a lungul trecerii timpului. Buna rea, istoria trebuie cunoscuta si asumata in totalitate si de catre toata lumea, nu tratata cu intoleranta si rigiditate.

Este si motivul pentru care consider o totala nesimtire si bataie de joc, permiterea afisarii pe fatada cladirii a diverse benere ale unor edituri ce-si au redactiile acolo (Jurnalul National, Click, Adevarul etc.). Si pe langa ca este o bataie de joc la adresa unei cladiri istorice pana la urma, mai este si total inestetic si de un prost gust desavarsit.

Asa cum Casa Poporului atrage o multime de turisti straini si romani deopotriva, Casa Scanteii ar putea deveni si ea un punct de atractie major al Bucurestiului si asta cu foarte putina cosmetizare. Sunt turisti straini care vin in Europa rasariteana special pentru a vedea urme ale trecerii comunismului pe aici. Asa ca de ce ne batem joc de un posibil obiectiv turistic? Nu stiu. Intreb si eu.

In fine, dupa mai bine de o jumatate de ora, terminam turul exterior al Casei Scanteii si o luam pe Soseaua Kiseleff. Lasam pe stanga Muzeul Satului infiintat in 1936 si care se intinde in prezent pe 12,5 ha, spunandu-le musafirilor mei cateva cuvinte despre muzeu si ca acum in nici un caz n-avem timp sa-l vedem, pentru ca o vizita aici ar insemna un minim de 2 - 3 ore timp pe care nu-l aveam, asa ca ramane pe alta data si tinem inainte.

Trecem pe langa Arcul de Triumf, ridicat intre anii 1921-1922 si adus la forma definitiva in 1936. A fost construit si dedicat participarii Romaniei alaturi de trupele aliate in primul razboi mondial 1914-1918. La momentul acela (ca si acum de altfel) si din pacate pentru musafirii mei, Arcul de Triumf era in renovare si nu putea fi vazut. Era acoperit cu un fel de husa ce avea desenat pe ea si intr-un mod foarte realist, Arcul de Triumf in marime naturala. Ei bine lucrul asta iti dadea o senzatie cel putin stranie privindu-l. Aveai impresia ca Arcul de Triumf se misca alene si flutura pasnic in bataia vantului =))

Asa cum Bucurestiul era supranumit “Micul Paris” al Romaniei si Soseaua Kiseleff era supranumita de protipendada Bucurestiului anilor ’40 “Champs-Elysees-ul Bucurestiului”. Si cum in continuare o vom tine inainte tot pe soseaua Kiseleff de la Arcul de Triumf spre Piata Victoriei, o vom lua frumos pe banda intai si cu viteza mica, pentru ca pe aici vom avea de vazut o multime de cladiri cu arhitecturi care mai de care mai frumoase, in general sedii de ambasade sau muzee.

Daca aveti mai mult timp la dispozitie (si chef de a o face), minunat ar fi sa o luati pe jos pe Soseaua Kiseleff, pe cei ~ 3 Km dintre Arcul de Triumf si Piata Victoriei, asta pentru a va bucura din plin de plimbarea pe una dintre cele mai frumoase strazi ale Bucurestiului.

Soseaua Kiseleff este marginita de o parte si de cealalta de arbori imensi si cu umbra din belsug, iar in plimbarea pe care o veti face pe aici veti putea admira constructii deosebite si care mai de care mai frumoase si mai somptuase, de la vile si palate superbe, la resedinte de ambasade si muzee.

Dar nu in ultimul rand merita sa faceti o oprire de cateva minute pentru un scurt popas si in Parcul Kiseleff, o mica oaza de verdeata ce va va incanta cu siguranta. Parcul a fost infiintat in 1847 si a fost pana dupa al doilea razboi mondial unul dintre locurile de plimbare preferate de elitele acelor vremuri. Aici va veti putea odihni in voie pe una din bancile din parc, printre ronduri de flori si teii batrani ce-i veti gasi la tot pasul.

Daca doriti sa va plimbati putin si pe alei, veti intalni o multime de busturi reprezentand personalitati romane, precum si Monumentul Infanteriei Romane, complex statuar din bronz construit ca un omagiu adus “reginei bataliilor” – Infanteria.

Dupa ce trecem de Arcul de Triumf, facem o scurta oprire pe a doua strada la dreapta, lasam aici masina si o luam putin pe jos pe Kiseleff pana la nr. 47, unde tot pe dreapta, putem admira Casa Nicolae Titulescu, actualul sediu al Fundatiei Europene Titulescu. Este o constructie superba, mare si impresionanta cu detalii inspirate din arhitectura veche franceza si care pastreaza si acum pe frontispiciu, monograma proprietarului N. T.

Unii carcotasi ar putea spune vazand aceasta constructie ca este chiar ostentativa pentru o locuinta privata. Dar sa nu uitam totusi ca in acele timpuri (ca si azi de altfel :)) ), o persoana importanta trebuia sa detina si o locuinta impozanta si pe masura rangului sau in societate. Iar despre Nicolae Titulescu toata lumea stie cine a fost si ce a insemnat pentru diplomatia romaneasca interbelica pe scena politica internationala, asa ca nu e cazul sa dezvoltam.

Terminam cu vizita Casei Nicolae Titulescu si facem apoi un mic popas de explorare si la Bufetul de la Sosea aflat pe partea stanga de data asta pe Kiseleff la nr. 4, un mic palat cu o foarte frumoasa gradina langa el. A fost construit in 1892 de catre arhitectul Ion Mincu, iar ca stil arhitectonic Bufetul de la Sosea este inspirat de vechile case ale boierilor romani, cu foisor la etajul intai, scara interioara si pridvor la intrare. Este un loc frumos ce merita vazut.

Astazi cladirea adaposteste restaurantul Casa Doina, un local de fitze zic eu si cu preturi exagerat de mari, bazate ma gandesc mai mult pe locatie decat pe cine stie ce mari realizari culinare sau de alta natura.

Ajungem in Piata Victoria unde vom gasi o alta cladire, Palatul Victoria, care si ea este un punct de reper in trecutul comunist al Romaniei. Palatul are o suprafata de 26.000 m² si a fost construit in decursul a 7 ani, inceput in 1937 pe vremea regelul Carol al II-lea si terminat in 1944 in timpul domniei regelui Mihai I.

Initial, cladirea a fost gandita si realizata ca nou sediu al Ministerului de Externe. Din cauza avariilor majore provocate de bombardamentele din anul 1944, Palatul va intra in renovare totala, lucrari terminate 8 ani mai tarziu in 1952 pe timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Secretar General al Partidului Comunist Roman.

In timpul conducerii comuniste dintre anii 1944-1989, Palatul devine sediul in care isi vor desfasura activitatea Consiliul de Ministri si Ministerul de Externe, cladirea purtand atunci numele de Palatul Consiliului de Ministri. Dupa evenimentele din decembrie 1989 si pana in prezent, aici isi va desfasura activitatea Guvernul Romaniei, cladirea primind acum si un nou nume – acela de Palatul Victoria.

In fine spre bucuria copiilor, ajungem si la a doua dintre destinatiile principale ale noastre de astazi, Muzeul Grigore Antipa. Acesta se afla in Piata Victoriei vis-a-vis de sediul actual al Guvernului Romaniei - Palatul Victoria, cel despre care tocmai v-am vorbit.

Muzeul Grigore Antipa a fost gandit si ridicat special ca o cladire cu destinatie de muzeu. "Un Muzeu de Istorie Naturala demn de capitala tarii”, cum zicea chiar Grigore Antipa la insistentele caruia au fost aprobate fondurile pentru construire de catre primul ministru din acea vreme, Dimitrie Sturza. Ridicat intre anii 1904-1906 in stilul brancovenesc, muzeul Grigore Antipa a fost inaugurat in anul 1908 de Regele Carol I insotit si de importante personalitati politice si din domeniul stiintific si cultural de atunci.

Muzeul cuprinde colectii organizate pe grupe diferite: zoologie, paleontologie, etnografie, antropologie, geologie si anatomie. Intrarea in muzeu costa 20 lei pentru adulti si 5 lei pentru elevi si studenti, copii prescolari beneficiind de intrare gratuita.

Noi insa nu am mai platit pentru copii si asta pentru ca in perioada vacantelor, elevii de scoala generala si liceu beneficiaza de gratuitate, un lucru bun si care trebuie remarcat :). Programul de vizitare este intre orele 10 - 20, de marti pana duminica, lunea fiind inchis. Aveti si posibilitatea de a inchiria audio ghiduri in romana, engleza, franceza si germana la tariful de 12 lei / persoana. Daca vreti sa si fotografiati exponatele (interzis blitzul), veti mai achita o taxa de 10 lei, primind in schimb un sticker pe care trebuie sa-l lipiti undeva la vedere.

Eu unul nu mai fusesem la Antipa de prin scoala generala, asa ca l-am privit acum ca si cand l-as fi vazut pentru prima oara. Este un loc interesant si pe care puteti sa-l vizitati, indiferent ce varsta aveti. In dreptul fiecaror exponate, sunt instalate sisteme interactive de prezentare si asta spre bucuria copiilor care pot „butona” si alege pasarea sau animalul care-i intereseaza si sa afle informatiile dorite.

In muzeu puteti vedea si celebrele „diorame biologice” amenajate pe categorii de habitate, acele tablouri tridimensionale de mari dimensiuni si care sub efectul spoturilor luminoase creeaza impresia unor ecosisteme reale, populate cu diverse specii de pesti, animale sau pasari. Trebuie remarcat ca ideea de a creea aceste diorame a apartinut lui Grigore Antipa, iar primul muzeu din lume care le-a folosit a fost Muzeul de Istorie Naturala din Bucuresti, actualul Muzeu National de Istorie Naturala Grigore Antipa. Ulterior, ideea de prezentare a animalelor in mediul natural prin diorame, a fost preluata si de alte muzee celebre din lume, iar interesul starnit in lumea stiintifica face ca meritul lui Antipa sa fie cu atat mai mare.

Iarasi un loc deosebit din muzeu, este pestera artificiala in lungime de ~ 20 m, unde puteti sa vedeti stalactite si stalagmite foarte bine si realist create, totul pe un fond sonor adecvat (tipete de lilieci si picaturi de apa). Aceasta pestera artificiala se poate dovedi utila pentru cei care nu au vazut cum arata in realitate o pestera, dar si pentru copii prea mici pentru a putea fi dusi intr-o pestera „de-adevaratelea” :)

Pe la ora 5 dupa amiaza terminam cu muzeul Antipa si pentru ca era deja tarziu ne gandim s-o luam usor catre casa. Dar nu inainte de a traversa Kiseleff-ul pentru a admira mai de aproape (spre marea bucurie a spaniolului nostru) superba cladire de pe partea stanga a strazii aflata la nr. 2 construita si ea in stil brancovenesc, ce gazduieste Muzeul de Geologie.

Dupa aceea revenim vis-a-vis unde pe Kiseleff nr. 3 si trecem pe langa Muzeul Taranului Roman. Initial prins si el in planul de vizitare, ne trece repede si din lipsa de timp, dar si pentru faptul ca ei abia ce venisera dintr-un lung tur al manastirilor din nordul Moldovei si vazusera p’acolo destula traditie cat sa le ajunga pentru vreo cativa ani :))

Ne marginim asadar la a admira pe afara si aceasta superba cladire ce gazduieste muzeul, construita cum altfel in acelasi stil brancovenesc, sub forma vechilor incinte manastiresti si avand si o curte maricica interioara.

In care curte interioara (aflata pe strada Monetariei), veti vedea o mica si minunata bisericuta de lemn, Biserica Sfantul Nicolae din satul Bejan - Hunedoara. Aceasta mica biserica datata din anul 1802, a avut o soarta trista, dar cu final oarecum fericit. A fost lasata in parasire de catre locuitorii satului Bejan in anul 1947, atunci cand in sat s-a construit actuala biserica din caramida. Batrana bisericuta de lemn aflata intr-o stare jalnica si in pericol iminent de prabusire, a fost cumparata in anul 1991 de administratia Muzeului Taranului Roman, demontata bucata cu bucata, mutata in Bucuresti si apoi dupa un an de zile in 1992, refacuta integral in curtea din spatele muzeului.

Totusi aceasta bisericuta pe care am vizitat-o acum vreo 3 ani, are un aer dezolant si da senzatia de parasire. In lipsa slujbelor care nu s-au mai oficiat aici din anul 1947, aceasta bisericuta pare trista, stinghera si fara rost. Nu mai face altceva decat sa-ti bucure privirea, nu si sa-ti aline sufletul. Pentru asta spuneam un pic mai sus ca a avut o soarta cu un final oarecum fericit. Poate n-ar fi rau ca cel putin de marile sarbatori sa se oficieze si aici cate o sfanta slujba, iar aceasta bisericuta sa-si reia macar pentru un scurt rastimp, menirea pentru care a fost ridicata. Aceea de a alina si bucura si sufletele oamenilor.

Traversam strada Monetariei, mica straduta ce face legatura intre B. dul Ion Mihalache si Soseaua Kiseleff si facem o scurta oprire la Biserica Mavrogheni, loc mult drag mie si sotiei mele, locul unde cu ani in urma am avut cununia religioasa :)

Ridicata probabil in anul 1786 de catre domnitorul de origine greaca Nicolae Mavrogheni si sotia sa Maria Doamna, biserica este inchinata Izvorului Tamaduirii, ca multumire adusa lui Dumnezeu dupa vindecarea miraculoasa a fiicei domnitorului de o boala la acea vreme incurabila - pneumonia.

Initial avand regim de manastire, Biserica Mavrogheni devine pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza biserica parohiala. In curtea bisericii, domnitorul (de Mavrogheni zic nu de Cuza) infiinteaza si o tipografie la care Ion Heliade Radulescu va tipari in 1829 prima revista in limba romana, revista Curierul Romanesc. Aceeasi tipografie va tipari doi ani mai tarziu in 1831 si prima constitutie a Romaniei, sub numele de Regulamentul Organic.

Tot in curtea bisericii veti gasi si Eforia Scoalelor, un monument funerar sub care este inmormantat Ion Heliade Radulescu, membru fondator al Academiei Romane si primul ei presedinte, omul care a iubit cu tot sufletul acest loc solicitand in mod expres sa fie inmormantat aici.

Terminand si cu vizitarea Bisericii Mavrogheni, mergem pe B. dul Ion Mihalache (fostul 1 Mai) in dreptul spitalului Filantropia, acolo unde parcasem masina si mergem acasa s-o luam pe mami care venise si ea de la serviciu si sa plecam in Herastrau, ultima locatie de pe lista de vizitat.

Parcul Herastrau este cel mai mare parc al Bucurestiului avand o suprafata de 187 ha, o imensa zona verde in care veti afla atat linistea cat si aerul curat atat de rar (si ravnit) in Bucuresti. Este un parc superb in care veti gasi arbori batrani (salcii, plopi, artari, frasini, castani, tei), multe flori, alei frumoase centrale sau altele mai retrase, posibilitati de agrement (inchiriere de biciclete, plimbari cu vaporasul, locuri de joaca pentru copii) si mai multe terase si restaurante, marea majoritate a „mancatoriilor” fiind grupate in partea de nord a parcului, „La roata” cum mai este denumita acea portiune a parcului, in zona dinspre ambasada Chinei (Soseaua Nordului). Dar daca aveti timp si chef de mers mai mult pe jos prin aer curat, verdeata si cantec de pasarele, puteti s-o luati pe aleea ce inconjoara parcul si care are o lungime de ~ 6 Km. Relaxare totala :)

Noi am luat-o cu masina pe langa Arcul de Triumf, apoi stanga la Piata Charles de Gaulle (fosta Piata a Televiziunii) spre ambasada Chinei unde la un mic rond cu sens giratoriu, o luati stanga pe o alee paralela cu B. dul Aviatorilor si aflata intre bulevard si parc. Pe aici cu siguranta veti gasi si un loc liber de parcare.

De intrat in parc, am intrat prin intrarea de la Piata Televiziunii de unde in pas de plimbare, admiram frumoasele fantani arteziene in frunte cu minunata Fantana Modura construita in 1939, fantani invadate acum de o multime guresa de copii care se balaceau si se stropeau cu apa unii pe altii. Apoi tinand drept spre lacul Herastrau, pe partea stanga ne oprim putin spre bucuria Kiarei, micuta noastra spanioloaica, la Expo Flora, o mica dar superba expozitie de flori si plante rare si cu un aranjament peisagistic deosebit, unde cu siguranta merita sa petreceti cateva minute de relaxare. Dupa aceea, inconjurand lacul prin dreapta veti trece pe un ingust podulet (stavilar de fapt) si veti ajunge in partea de nord a parcului Herastrau la Roata, zona cu terasele si restaurantele de care va ziceam.

Aici incheiem scurta noastra plimbare de cateva ore prin Bucuresti oprindu-ne pentru masa de seara (noapte mai bine zis :)) ), la restaurantul Quattro Stagioni, local pe unde mai trecusem si fusese totul OK :). Comandam pizza si paste, ne ghiftuim, apoi o luam usor catre casa.

V-am prezentat in acest review cateva informatii despre oaresce obiective turistice ale Bucurestiului, obiective grupate intr-o zona restransa si care poate fi acoperita cu usurinta intr-o zi, o varianta buna de plimbare zic eu, daca vreti sa ocoliti aglomeratia din Centrul Vechi si in general din centrul Bucurestiului.

Acest traseu poate fi o optiune pentru cei ce viziteaza pentru scurt timp capitala, sau de ce nu, chiar si pentru bucurestenii care au uitat de ea sau aceia care inca nu cunosc aceasta zona :). Nu zambiti. Este foarte posibil sa existe bucuresteni care nu cunosc soseaua Kiseleff sau lacul si parcul Herastrau decat la modul de a trece pe acolo in goana masinii, nebanuind ce frumuseti ascund.

Si ca sa-mi sustin afirmatia, va voi spune ca Bucurestiul este un oras de 228 Km² si cu distante de strabatut destul de lungi de la un capat la altul. De exemplu din cartierul Berceni aflat in sud, pana in cartierul Baneasa in aflat in nordul capitalei, veti avea de parcurs nu mai putin de 25 de Km. Asadar posibil si probabil ca cei din sudul Bucurestiului sa ajunga foarte rar sau deloc pe Kiseleff sau prin Herastrau, nevoiti fiind ca din cauza traficului infernal din capitala sa aleaga alte locuri de plimbare si relaxare, mai apropiate de casele lor, evitand astfel aglomeratia, nervii si ambuteiajele care sunt la ordinea zilei prin Bucuresti.

Inchei aici prezentarea acestui mic si relaxant traseu de o jumatate de zi, la gandul ca poate va fi cuiva folositor intr-o ocazie data, pentru ca asa cum spuneam si in alte postari anterioare:

Cine detine informatia, detine puterea.

THX! Bye bye.

Sursa informare - Wikipedia


[fb]
---
Trimis de vega06 in 27.11.15 18:15:37
Validat / Publicat: 27.11.15 20:18:59
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.

VIZUALIZĂRI: 2611 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

31 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (vega06); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 “La bulivar birjar, la bulivar”, asa cum ziceau bucurestenii anilor ’40 :) Piata Victoriei si Palatul Victoria.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 63400 PMA (din 50 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
Articol de elită, apreciat de suficienţi votanţi pentru a-i fi alocat, automat, ZUPERBONUSUL (în valoare de 20000 PMA).

ECOURI la acest articol

31 ecouri scrise, până acum

Dragoș_MD CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA
[27.11.15 21:20:17]
»

@vega06 -

De exemplu din cartierul Berceni aflat in sud, pana in cartierul Baneasa in aflat in nordul capitalei, veti avea de parcurs nu mai putin de 25 de Km. Asadar posibil si probabil ca cei din sudul Bucurestiului sa ajunga foarte rar sau deloc pe Kiseleff sau prin Herastrau, nevoiti fiind ca din cauza traficului infernal din capitala sa aleaga alte locuri de plimbare si relaxare

Asta dacă nu socotim metroul care te duce din Berceni la Televiziune în cca 20 de minute. Plus că, într-adevăr, e și în sudul capitalei un mare parc, anume al Tineretului care are cam tot ce e prin Herăstrău; sau Libertății, care mai are și Muzeul Tehnicii.

Apropo tot de Herăstrău

in partea de nord a parcului, „La roata” cum mai este denumita acea portiune a parcului

din păcate, a rămas doar numele; „Roata” a plecat să fie topită la fier vechi.

Da' mi-a plăcut povestea.

vega06AUTOR REVIEW
[27.11.15 21:39:53]
»

@Dragos -

Da. Pai io n-am luat in calcul metroul si asta pentru o mai mare libertate de miscare in zona Casa Scanteii, Herastrau si soseaua Kiseleff. O libertate de miscare ce va avea din plin de suferit din cauza libertatii de parcare, crunt lovita in zonele astea.

Da' daca vrei sa fii boier si sa nu mergi cu ITB-ul (RATB-ul ) asta e, suferi, ce sa faci...

Am vazut ca Roata a disparut, nu stiu cand au omorat-o, da' lumea tot asa ii spune zonei aleia

Imi pare bine ca ti-a placut povestioara mea si-ti multumesc pentru vizita si comentariu

DaRKruCS
[27.11.15 21:59:11]
»

@vega06: Dupa cum spunea si @dragos, roata aia e la casat de câteva luni. In locul ei unii au promis că vor face alta... si mai frumoasa (ca-n cantecelul copilăriei noastre... ala cu podul). Da' nu d-asta am intervenit. Pai cum sa uiti maestre tocmai de ziarul "Sportul"? Ăla în care pe prima pagina trona cuvântarea lu' nea' Nicu, iar la coadă erau senzaționalele articole ale unor adevărați gazetari. Citeai cronica meciului și-l puteai vizualiza doar cu ochii minții.

Radu Tudoran
[27.11.15 22:23:45]
»

Interesant maestre. Mai ales ca de care ori vin in Bucuresti vreau sa mai vad cate ceva. Cate ceva vechi. Am pus review-ul in memoria laptop-ului, pentru urmatoarea vizita la capitala.

vega06AUTOR REVIEW
[27.11.15 22:31:42]
»

@DaRKruCS -

Mercic pentru vizita si comment

Ei, ce sa fac Darck-ule... Intotdeauna si in orice vor exista lucruri omise cu buna stiinta sau fara intentie. Acu' a fost fara

Si apropo de gazetarii sportivi de care ziceai.

Daca iei ca referinta anii '60, pai atunci era musai sa poti "vedea" un meci doar citind rezumatul lui in Sportul si asta pentru ca radiouri se mai gaseau prin casele oamenilor acelor vremuri, dar televizoare foarte rar.

Asa ca erai obligat sa "vezi" si sa traiesti meciul la radio. Dar daca nici radio n-aveai, atunci te duceai la prieteni sau pe la vecinii care aveau si "vedeati" meciul impreuna la radio.

Si ca ultima varianta si in cel mai rau caz (si fara TV si fara radio), asteptai ziarul Sportul de a doua zi sa "vezi" acolo meciul

vega06AUTOR REVIEW
[27.11.15 22:35:31]
»

@Radu Tudoran -

Multam pentru vizita si aprecieri. Chiar ma bucur daca ati considerat util review-ul. Sper sa va foloseasca

DaRKruCS
[27.11.15 23:07:20]
»

@vega06: Anii '60 au reprezentat o provocare chiar și pentru mine: teama de necunoscut ???? Sau de lene! Nu-mi mai aduc aminte chiar tot! ???? Cert este că am venit mai târziu pe această lume, atunci când aveam și televizor și radio-casetofon, da' nu aveam lumină! Deja o dau în bălării. Da' tot tre ' să mai spun ceva: clădirea aia a presei de tristă sau nouă amintire, liberă sau nu, mie încă îmi dă fiori... Și nu e de la haitele de câini ce-si aveau sălașul prin zonă pe timpul mandatului lui Halaicu sau de la ce mai puneau unii in locul statuii "tătucului". Dacă numai banerele alea deranjează vederii, înseamnă ca s-a mai facut ceva p'acolo. Iar asta ma bucură ????

vega06AUTOR REVIEW
[27.11.15 23:51:27]
»

@DaRKruCS -

A nu se confunda "tatuca" I. V. Stalin, cu "parintele revolutiei", V. I. Lenin. Nu "tatuca" a avut statuie in fata Casei Scanteii, ci Lenin

Si stai ca m-ai bagat in ceata.

Zici ca-ti da fiori cladirea. De ce?

Si mai zici o chestie in final pe care iarasi nu stiu cum s-o iau :

Dacă numai banerele alea deranjează vederii, înseamnă ca s-a mai facut ceva p'acolo. Iar asta ma bucură

DaRKruCS
[28.11.15 00:22:03]
»

@vega06: Nici nu putem să-i confund ???? Dacă-i puneai unul lângă altul păreau Stan și Bran - varianta cioloveca. Plus că învățasem și noi pe orele de istorie cine stătea la masa bogaților... înainte, după sau în timpul ww2???? Pentru generația noastră era un fel de "Dedushca", ala mic cu mâna-ntinsă ne era "tătuca". Singurul intre oameni ce a ținut aprinsă... Scânteia. Iar restul pe PM ????

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA
[28.11.15 00:42:09]
»

@vega06 -

… din cartierul Berceni aflat in sud, pana in cartierul Baneasa aflat in nordul capitalei, veti avea de parcurs nu mai putin de 25 de Km.

Ei, da! Și când mă gândesc că în primii ani după revoluție, când Bucureștiul nu era împânzit de atâtea supermarketuri, făceam sistematic acest drum ajungând până în Otopeni pentru cumpărături.

Cât despre zona Kiseleff - Herăstrău… în prezent nu am a mă plânge. Traficul infernal din capitală mă face adesea să abandonez mașina, iar metroul mă duce până aproape de zona de plimbare. Parcul Herăstrău este preferatul meu în principal primăvara și toamna.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
vega06AUTOR REVIEW
[28.11.15 01:04:00]
»

@iulianic -

Și când mă gândesc că în primii ani după revoluție, când Bucureștiul nu era împânzit de atâtea supermarketuri, făceam sistematic acest drum ajungând până în Otopeni pentru cumpărături.

Probabil la Prisma, acolo aveam si noi poteca sa zic de vreo 2 ori pe luna . Asta pana prin 2004 cand s-a desfiintat.

Noi suntem relativ aproape de Kiseleff (2 Km) si de Herastrau la doar 3 Km. Asa ca suntem niste obisnuiti ai parcului, in care evadam cand avem timp pentru o portie de antistress inclusiv in cursul saptamanii

Multumesc pentru vizita si comentariu.

webmaster
[28.11.15 08:06:55]
»

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

Michi
[28.11.15 09:23:05]
»

Înafară de traseu, de luat în consideraţie de provincialii grăbiţi dar şi de bucureştenii neplimbăreţi, mie la reviewul ăsta mi-a plăcut stilul haios şi alert în care a fost scris. Pe când şi alte reviewuri despre Bucureşti?

amero
[28.11.15 09:52:44]
»

Super rew. citandu-l m-am simtit ca in... Bucuresti, cu de toate pentru toti si bune si rele. Nici mie nu imi place colosul cladirii din Piata Scanteii, este umilitor de mare si in pur stil, sa nu il mai numesc ca deja intru in depresie si nu este cazul. Experienta "roata" din Herastrau bine ca a fost indepartata, sigur ar fi trebuit inlocuita cu una adevarata si trainica. Acum vre-o 3 ani cand am indraznit sa ma urc in roata cu mezina clanului am suportat cu stoicism si cu ochii pe cer rugandu-ma la" Cel de Sus" sa punem picioarele pe pamant in siguranta. Era un adevarat pericol pentru inconstienti ca mine. Bravos pentru articol din toate punctele de vedere.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
vega06AUTOR REVIEW
[28.11.15 12:16:33]
»

@webmaster -

Multumesc mult webmaster

Este o cinste pentru mine.

vega06AUTOR REVIEW
[28.11.15 12:46:14]
»

@Michi -

In primul rand multumesc pentru aprecieri si imi pare bine ca v-a placut si considerati util acest review.

In al doilea rand, in legatura cu stilul "haios şi alert" de care spuneti, ce pot sa zic ? La un material destul de lung cum este si acesta, trebuie si un pic de "sare si piper" sa-i spunem asa, astfel ca aceia ce-si vor rupe din timp citindu-l sa nu se plictiseasca cu o lectura anosta plina doar de ani, date si personalitati istorice.

Ideea mea este ca la sfarsitul lecturii, cititorii sa nu ramana cu senzatia ca doar le-am facut "capul mare" cu o insiruire seaca de date istorice sau de alta natura si daca se poate la finalul review-ului sa fie macar un pic mai veseli decat la inceput. Este ideea pe care marsez in scrierile mele

Michi
[28.11.15 13:12:45]
»

@vega06 - Si eu.

vega06AUTOR REVIEW
[28.11.15 13:28:27]
»

@amero -

Nici mie nu imi place colosul cladirii din Piata Scanteii, este umilitor de mare si in pur stil, sa nu il mai numesc ca deja intru in depresie

Eu unul n-am zis daca-mi place sau nu Casa Scanteii. Am spus doar ca poate fi (si chiar este) o parte a istoriei noastre. Iar istoria, urata sau frumoasa oricum ar fi, trebuie cunoscuta, asumata si respectata. Iar chestia cu bannere-le atarnate pe fatada cladirii, sustin in continuare ca sunt o nesimtire si nelalocul lor acolo.

Noi in roata din Herastrau "ne-am dat" ultima oara prin '98, cand era fi-mea mica Da' atunci era teapana si solida. De roata zic nu de fi-mea

Multumesc si pentru laudele "din toate punctele de vedere" si pentru vizita si pentru comment

P. S. - Si iarasi SI. Si ca sa nu ramai in ceata, afla ca mie imi place Casa Scanteii. Asta poate pentru ca mare parte din copilarie mi-am petrecuto prin parcul de langa ea, unde veneam cu bicicletele in gasca la furat de coscoduse rosii, raritati pe care doar aici le gaseam. In Herastrau nu erau

Michaell
[28.11.15 13:30:27]
»

@vega06 - Un articol bun si plin de detali pe care le poate sti / scrie doar cine si locuieste in Bucuresti.

Ce bine de tine ca nu stai departe de cele doua parcuri.

De mult am vrut sa le vizitez si n-am apucat. Data viitoare cand voi fi din nou in Bucuresti mi-am propus sa vizitez macar parcul Herastrau. Din pacate e cam departe de centru - motiv pentru care inca n-am ajuns pina acuma.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
vega06AUTOR REVIEW
[28.11.15 14:16:44]
»

@Michaell -

Prin decembrie anul trecut daca-mi aduc bine aminte, ai postat un CMR in care intrebai de restaurante bune pe langa magazine universale aflate in centrul Bucurestiului.

Ti-am dat atunci niste sugestii cu restaurante bune in care fusesem si in acelasi timp am facut si o remarca. Aceea ca multe dintre restaurantele bune pe specific romanesc, sunt situate in locuri mai ascunse si pe stradute mai putin circulate.

Ti-am reamintit asta, pentru ca aceiasi situatie se poate aplica si aici. Nu doar in centru vei gasi locuri istorice si frumoase ce intradevar merita vizitate. Fa efortul de a ajunge pe traseul pe care l-am descris in acest review si cu siguranta nu vei fi dezamagit. Sau cel putin asa vreu sa cred

Zici ca-i departe de centru. Lasa-l incolo de centru cu aglomeratia si aerul poluat de acolo. Vino sa te relaxezi vazand lucruri frumoase si deosebite intr-o plimbare lejera si la aer curat.

“La bulivar” va fi altceva, crede-ma

Iti multumesc si tie pentru vizita, aprecieri si comentariu.

liviu49
[28.11.15 14:43:53]
»

@vega06 - Imi cer scuze ca nu am putut citi pana la capat acest articol. Pentru mine, pe calculator, este un text prea lung si nu prea pot citi pe calculator. Am sa incerc miercuri, cand ajung la servici, sa tipares articolul pentru a-l putea citi integral si sper ca atunci sa am posibilitatea de a-l comenta. Am citit partea de la inceput cu Casa Scanteii si incerc sa adaug ceva la cele citite. Primul lucru pe care doresc sa-l adaug este numele arhitectului care a proiectat Casa Scanteii, acesta fiind primul proiect major al sau de dupa razboi. Este vorba de unul din cei mai importanti arhitecti ai epocii postbelice, Harry Goldstein, numele original, pe care de teama posibilelor represalii ale regimului pro german din Romania acelor timpuri, l-a romanizat in Horia Maicu. De Horia Maicu se leaga Monumentul Eroului Necunoscut (impreuna cu arh. Nicolae Cucu), din parcul Libertatii, Sala Palatului, Teatrul National (impreuna cu arh. Romeo Belea si Nicolae Cucu). Am avut privilegiul ca, in perioada martie-iunie 1970, sa efectuez practica de proiectare la Institutul Proiect Bucuresti, sectorul 5 (str Academiei colt cu bd. Elisabeta) si sa lucrez in cadrul practicii, la proiectul Teatrului National (turnul scenei).

Imi permit sa va corectez (am mai facut-o si cu alt prilej) in legatura cu functia lui Gheorghe Gheorghiu Dej si numele partidului pe care l-a condus. Pana in vara lui 1965 se numea Partidulul Muncitoresc Roman (rezultat in urma fuziunii dintre Partidul Comunist Roman si Partidul Social-Democrat in februarie 1948, sper sa nu gresesc data fuziunii), iar conducatorul acestuia se numea Prim Secretar. Sunt lucruri care fac din cultura mea generala si daca mai gresesc imi cer scuze anticipat. In general ma feresc de sursele de imformare de pe internet, unde am gasit multe informatii eronate, asa ca friptul sufla si ia iaurt. Propabil ca sursa de unde v-ati informat a cuprins si informatii gresite. Am patit-o si eu de mai multe ori, asa ca nu sunteti de condamnat pentru o informatie gresita pe care ati preluat-o.

Referitor la ziarele si revistele care se tipareau la Casa Scanteii, cei din generatia mea isi aduc aminte cu placere, dar poate si cu nostalgie de Flacara si Pentru Patrie, pentru care trebuia sa dai spaga pentru a te putea la ele, sau sa faci abinament si la Munca de partid, cum am patit eu in acei ani.

Dar de ajuns cu nostalgiile! Numai bine!

Michaell
[28.11.15 16:45:18]
»

@vega06 - Stiu ce zici si ai perfecta dreptate. Vendind de la aeroport trec cu bus-ul de fiecare data pe linga intrarea in parcul Herastrau si de aici si pina in centru mai e mult...

Sunt „legat” de centru din cauza magazinelor pe care doamnele mele musai vor sa le viziteze...

Peste scurt timp voi fi din nou in Bucuresti si am sa stau in sfirsit la un hotel la care mi-am dorit deja de tinar sa ma casez, tot in centru... Am reusit sa gasesc o oferta avantajoasa si abia astept sa privesc Bucuresti-ul de sus.

Am citit ca azi sa deschis tirgul de craciun. Am fost anul trecut si mi-a placut mult.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
vega06AUTOR REVIEW
[28.11.15 20:14:08]
»

@liviu49

Prima parte a ecoului dvs., cea referitoare la arhitectul Harry Goldstein alias Horia Maicu, se poate dovedi interesanta pentru pasionati.

Dar dupa aceea sunteti in eroare in 2 randuri

1.

Imi permit sa va corectez (am mai facut-o si cu alt prilej)

Nu. N-ati facut-o niciodata. Traseele noastre pe AFA nu s-au mai intersectat pana acum. Probabil ma confundati.

2.

functia lui Gheorghe Gheorghiu Dej (...) se numea Prim Secretar

Si aici gresiti. Pana in 1954, numele celei mai inalte functii din partid s-a numit - “Secretar General al Partidului”, apoi din ’54 pana in ’65 - “Prim Secretar al Partidului” si dupa venirea lui Ceausescu din ’65 pana in, 89 - “Secretar General al Partidului”.

Ori Palatul Victoria a fost finalizat pe vremea lui Gheorghiu Dej in 1952, asadar i-am pus titulatura corecta, aceea de “Secretar General al Partidului”.

Eii, si unde intradevar aveti dreptate, recunosc... :

in 1952 pe timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Secretar General al Partidului Comunist Roman.

am scris eu.

Pe vremea aceea in Romania era intradevar la conducere PMR-ul si nu PCR-ul, asa cum din cauza de cap in nori am scris. Asta mi se trage probabil de la cei 24 de ani in care am auzit zilnic (de fapt de foarte multe ori pe zi) de PCR si conducatorul sau iubit.

Tipul de sloganuri care iti faceau ziua praf gen : Stima noastra si mandria Ceausescu Romania, sau Traiasca Partidul Comunist Roman, conducatorul incercat al poporului nostru pe calea socialismului si comunismului si alte alea din aceiasi (vasta) gama...

Dragoș_MD CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA
[28.11.15 21:59:07]
»

@Michaell -

mi-am propus sa vizitez macar parcul Herastrau. Din pacate e cam departe de centru

Vendind de la aeroport trec cu bus-ul de fiecare data pe linga intrarea in parcul Herastrau si de aici si pina centru mai e mult...

Nu sunt deloc de acord cu afirmația asta: de la Universitate la Piața Charles de Gaulle (televiziune), sunt doar trei stații de metrou, iar ca timp, maximum 15 minute cu tot cu așteptare. Ți se mai pare la fel de departe?

(În al doilea ecou, te referi doar la una dintre intrările în parc; din fericire, mai sunt o grămadă de jur-împrejurul său).

@vega06 - mi-am amintit ceva; aseară citind descrierea Casei Scânteii, mi se păru ceva ciudat. Am recitit și trebuie să vin cu o corectură:

Dar pe langa Scanteia (...), mai erau tiparite si alte ziare. Va mai amintiti oare de ele? (...) Informatia Bucurestiului...

Lăsând la o parte faptul că din enumerarea revistelor lipsesc destul de multe, cred eu cu importanță egală celor citate (Tehnium, Știință și tehnică, Săptămâna lui Barbu și Vadim Tudor, Cinema, Colecția Povestiri Științifico-Fantastice etc.), faptul că aici s-ar fi tipărit ziarul Informația Capitalei (actualul Libertatea) e o eroare enormă.

Informația a moștenit atât personalul, cât și redacția și tipografia din Brezoianu a fostului cotidian de renume din secolul trecut - Universul. A fost deci tipărit până la sfârșitul său în Palatul „Universul” din plin centrul capitalei!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Michaell
[29.11.15 11:07:54]
»

@Dragos - Asa, SI?! Daca tu nu esti deacord cu una sau mai multe afirmatii ale mele, ce propui, ce sa facem? Sa despicam din nou firul de par la infinit??

Iti este cunoscut faptul ca nu locuiesc in Bucuresti ci vizitez orasul doar ca turist, deci nu pot sa am informatiile tale sau ale cuiva care este domiciliat acolo.

In afara de asta sunt cineva care in concediu nu am chef sa caut sau sa ma interesez de una sau alta. Nu am informatiile necesare ca sa merg cu metroul, etc. Imi place sa ies din hotel, sa bag mainile in buzunar si sa casc ochii, atit. La fel nu sunt omul pe care sa-l intereseze toate datele sau informatiile cu privire la un oras sau loc. Consum momentul, atit. Toate detaiile care se referea la oamenii si personaje demult stinse sau care au facut nustiu ce grozavenii, sunt bune si frumoase dar ma streseaza asemenea lucruri si deci ca atare nu ma intereseaza. Am destul stres si nervi in lupta de zi cu zi deci nu mai am nervii sa fac pe detectivul si in concediu.

In acest context as spune ca am o oarecare admiratie ptr uni colegi aici pe site, care merg undeva in concediu si dupa ce se intorc isi amintesc de fiecare detaliu pe care l-au vazut. Eu n-as putea...

Eu imi amintesc doar daca m-am simtit bine sau nu. Daca am dat de boi sau hoti sau am avut norocul sa fiu ferit de ei.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
vega06AUTOR REVIEW
[29.11.15 13:32:10]
»

@Dragos -

Lăsând la o parte faptul că din enumerarea revistelor lipsesc destul de multe, cred eu cu importanță egală celor citate (Tehnium, Știință și tehnică, Săptămâna lui Barbu și Vadim Tudor, Cinema, Colecția Povestiri Științifico-Fantastice etc.), faptul că aici s-ar fi tipărit ziarul Informația Capitalei (actualul Libertatea) e o eroare enormă.

Pai nici nu-mi propusesem sa insir toate publicatiile tiparite la Casa Scanteii. Am dat numai cateva ce mi-au venit atunci in minte. Iar despre Informatia Bucurestiului (nu a Capitalei ), acum aflu ca se tiparea in alta parte si nu la Casa Scanteii. Da’ sa stii ca din cele 2 link-uri pe care le-ai dat nu rezulta ca la Palatul Universul din Brezoianu s-ar fi tiparit Informatia Bucurestiului. Nu spun ca n-ar fi asa, spun ca nu se specifica nicaieri asta pe cele 2 adrese. Da' asa o fi ca prea zici cu foc

Da’ hai frate ma lasi... “Eroare enorma” ?? Este o eroare si atat. Pentru asta exista in principiu rubrica de ecouri, corectarea unor inexactitati aparute in review-uri

Oricum sorry pentru inspaimantatoarea-mi eroare ce te-a oripilat

nicole33
[29.11.15 22:39:14]
»

@vega06 -

Iar despre Informatia Bucurestiului (nu a Capitalei), acum aflu ca se tiparea in alta parte si nu la Casa Scanteii. Da’ sa stii ca din cele 2 link-uri pe care le-ai dat nu rezulta ca la Palatul Universul din Brezoianu s-ar fi tiparit Informatia Bucurestiului. Nu spun ca n-ar fi asa, spun ca nu se specifica nicaieri asta pe cele 2 adrese. Da' asa o fi ca prea zici cu foc

Fără supărare, dar în legătură cu tipografia unde se tipărea ziarul Informația Dragoș chiar are dreptate. Nu am verificat link-urile postate, dar trecând cu ani în urmă pe lângă clădirea respectivă am aflat ceea ce orice bucureștean trebuia să știe.

Nu înțeleg de ce trebuie să apelezi la surse gen wiki (destul de aproximative, în opinia mea) pentru a povesti despre propriul oraș. Este suficient să te plimbi pe străzi la pas și-ți reîmprospătezi amintirile. Mai mare încredere am în ceea ce am știut dintotdeauna decât în ce citesc pe net.

Cu ceva timp în urmă erai mai receptiv la completări&comentarii. De ce te-ai schimbat?

vega06AUTOR REVIEW
[30.11.15 13:16:22]
»

@nicole33 -

Nicole fata... ! De cand nu ne-am mai conversat p’acilea

Fără supărare, dar în legătură cu tipografia unde se tipărea ziarul Informația Dragoș chiar are dreptate. Nu am verificat link-urile postate, dar trecând cu ani în urmă pe lângă clădirea respectivă am aflat ceea ce orice bucureștean trebuia să știe.

Nici o suparare. Sau sper si as vrea sa cred ca nu s-a suparat nimeni. Da’ eu chiar nu stiam “ceea ce orice bucureștean trebuia să știe” si anume unde a fost tiparit ziarul Informatia.

Nu ca aici trebuie sa combat un pic ... Ti se pare oare o crima in a nu sti asta ? Ma face pe mine lucrul asta un bucurestean de rang inferior altora care stiu istoria ziarului ? Si acum cinstit. Atunci cand cumpar un ziar pe mine unul ma intereseaza continutul sau, nu unde a fost tiparit

Si faptul ca nu stiam, m-a facut sa accesez cele 2 link-uri ale lui Dragos, in primul rand pentru ca asa este corect (omul si-a pierdut vremea cautandu-le) si in al doilea rand pentru ca vroiam sa aflu detalii despre un ziar pana la urma iubit si de succes in era comunista. Chestia e ca acolo nu se spune nimic de Informatia Bucurestiului, ci numai de ziarul Universul, predecesorul Informatiei.

Dar mai mult. Lucru ciudat, informatiile despre Informatia sunt extrem de rare pe net si tind dramatic spre zero. In fine am gasit pana la urma date pe niste site-uri obscure si m-am pus la zi.

Faza tare e ca am trecut de jdemii de ori pe langa cladirea aia de pe Brezoianu pe care era afisat mare - “Informatia Bucurestiului”.

Hai sa umblam un pic la cutiuta cu amintiri.

Mergeam la film cand chiuleam de la liceu (a nu se intelege ca am chiulit de jdemii de ori ), mergeam zic la cinematografele alea multe de pe Ghorghiu Dej de pe dreapta cum coborai de la Universitate spre Kogalniceanu, pe numele lor de scena - Central, Bucuresti, Lumina, Capitol si Timpuri Noi. Cred ca astea-s toate. Veneam aici pentru ca n-aveam bani de Patria sau Scala, cinematografe scumpe si pe care noi le vedeam la vremea aia ca fiind de fitze . Ei, daca-ti aduci aminte, iesirile la cinematografele de pe Gheorghiu Dej (mai putin de la Central) erau prin spate pe o straduta mica (nu mai stiu cum o cheama, dar paralela cu Gheorghiu Dej), ce venea de la C. C. A (Casa Centrala a Armatei) si cobora pana-n Brezoianu. Noi iesind prin spate cum ziceam, o luam in jos sa incheiem triumfal ziua in Cismigiu. Chiar in capatul acelei stradute ce dadea in Brezoianu, treceam fix prin fata cladirii Informatiei . Dar intotdeauna am crezut ca acolo era redactia ziarului, sau birouri ceva

Gata. Am inchis cutiuta

Cu ceva timp în urmă erai mai receptiv la completări&comentarii. De ce te-ai schimbat?

Nici pomeneala. Ce te face sa crezi ca m-am schimbat ? Nu cred ca sunt altfel decat eram inainte. Stii ca si inainte mergeam tot pe principiul actiunii si reactiunii . Acum am reactionat la afirmatia lui Dragos zic eu exagerata, a sa “eroarea enorma”. Si uite vezi, si eu puteam sa consider o eroare enorma faptul ca a botezat Informatia Bucurestiului in Informatia Capitalei. Este impardonabil pentru cineva care vrea sa corecteze o eroare, sa faca la randul sau o alta, poate mai mare ca cea pe care o vrea corectata. Dar n-am facut nici o remarca, am trecut lejer peste cu o gluma. Acum m-ai provocat tu s-o fac. Tu esti “divina”, cum zic moldovenii

Si revenind la eroarea mea “enorma”, eroare enorma ar fi fost de pilda daca spuneam ca de fapt Casa Scanteii se afla in Piata Victoria si nu in Piata Presei Libere (fosta Piata Scanteii). Aia da eroare enorma, atata vreme cat toata lumea din Bucuresti stie unde este Casa Scanteii. Dar oare cata lume din Bucuresti stie unde s-a tiparit Informatia Bucurestiului ?

Si in fine sa-ti raspund si la chestia cu wiki. Trebuie sa apelezi si la ea cand si cand pentru a putea oferi informatii precise, daca de exemplu vrei sa folosesti date istorice, ani de domnie sau mai stiu eu ce alte date fixe si pe care nu ai de unde sa le stii, tu neavand nici o tangenta cu istoria de pilda.

Gata. Hai ca am facut un mega-ecou. Iti multumesc si tie pentru vizita si comment.

liviu49
[03.12.15 18:16:22]
»

@vega06 - Am reusit sa tiparesc articolul dvs. si acum sunt obligat sa -mi recunosc gresala cu functia lui Gheorghiu Dej in acea perioada. Eu citind despre Casa Scanteii am miscat scrolul (parca asa se numeste rotita de la mouse) sa citesc mai departe si am sarit randuri bune si am ajuns la Palatul Victoria, unde apare mentiunea cu Gheorghiu Dej din anul 1952. Recunosc ca citesc foarte greu pe calculator, mai ales ca nu pot urmari textul corect, cea ce mi s-a intamplat si acum.

Referitor la mentiunea cu corectura, aceasta nu se refera la acest articol, ci la un alt articol citit unde se facea confuzia cu functia lui Gheorghiu Dej la un moment dat. Nu am facut nici-odata un capat de tara din necunoasterea acestor detalii, mai ales ca amintirile din acele vremuri nu totdeauna ne fac placere.

Felicitari pentru ideea de a face cunoscute locuri din Bucuresti, pe langa care am trecut de multe ori si despre care nu prea stim mai nimic. Si e pacat!

Numai bine!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
vega06AUTOR REVIEW
[03.12.15 21:15:06]
»

@liviu49 -

“Imi permit sa va corectez (am mai facut-o si cu alt prilej) ” - ati spus prima oara.

Si acum - “Referitor la mentiunea cu corectura, aceasta nu se refera la acest articol, ci la un alt articol citit unde se facea confuzia cu functia lui Gheorghiu Dej la un moment dat”

Pai cine citeste asta, va intelege ca tot eu as fi scris acel articol cu confuzia “functiei lui Gheorghiu Dej” si o tin inainte tot intr-o eroare. Ori nu-i asa.

Ecoul de care ziceti, i l-ati adresat lui @costy69 intr-un articol despre casa memoriala a lui Ceausescu din Scornicesti.

In fine, nu-i asa important, dar trebuiau lamurite lucrurile, asta ca sa nu se inteleaga altceva.

monumircea
[20.12.19 19:24:04]
»

Mulţumim pentru această excursie la bulivar, în nordul Micului Paris, precum şi pentru doza zdravănă de... umor!... Nu am înţeles de ce i-aţi spus Pieţei Charles de Gaulle fosta Piaţa... Televiziunii - o fi fost o denumire uzuală în folclorul urban local?!...

Iniţial, în perioada interbelică, s-a numit Piaţa Jianu (de la numele boierului Ion Jianu, văr al haiducului Iancu Jianu, care-avea acilişea o moşioară, prin mijlocul căreia s-a trasat, pe direcţia nord-sud, Bd. Jianu - astăzi, Bd. Aviatorilor, după război, fost Bd. Generalissim I. V. Stalin). Apoi s-a numit Piaţa Berlin, rebotezată Piaţa Adolf Hitler, redevenită Piaţa Jianu, botezată apoi Piaţa I. V. Stalin, după care i s-a spus Piaţa Aviatorilor, actualmente Piaţa Charles de Gaulle!... Iar Parcul Herăstrău, creat în aceeaşi perioadă, era numit iniţial Parcul Naţional "Carol al II-lea" (acest rege a şi contribuit cu fonduri la amenajarea acestui parc, provenite, nu cred că din mita pe care o primea drept "câştig cinstit" în partidele de pocher cu mari industriaşi români, precum Malaxa şi Auschnit, ci din exploatarea Domeniilor Coroanei, care erau moşii ale statului date în administrarea Familiei Regale, pentru a-şi putea menţine protocolul la nivelul rangului), după abdicarea acestui rege, a fost botezat Parcul Herăstrău, iar după război, rebotezat, cum altfel decât Parcul de Odihnă şi Cultură "I. V. Stalin" , redevenit Parcul Herăstrău, ca în final să fie rebotezat Parcul "Regele Mihai I" , deşi fiul lui Carol al II-lea n-are nici un merit legat de acest parc!... Mai bună mostră de... "dâmboviţism" nici că se poate!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
amero, iulianic, liviu49, Michaell, Michi, monumircea, Radu Tudoran
Alte impresii din această RUBRICĂLa pas prin Bucureşti:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.076178073883057 sec
    ecranul dvs: 1 x 1