"Taramul fantastic" din comuna Sic, CJ

TIPĂREȘTE

In luna august, dupa o saptamana petrecuta in Ocna Sugatag, loc care mi-a fost foarte drag, insa dupa experientele neplacute traite in vara asta, l-am sters de pe lista preferintelor, am poposit pentru cateva zile la rudele noastre din ardeal care mi-au pregatit o surpriza pe care am sa vi-o impartasesc si voua in randurile ce urmeaza …

Fiindu-le cunoscuta placerea noastra de a merge in fiecare an la bai sarate, ne-au propus sa facem o mica excursie in cautarea unui loc unde exista o balta cu apa sarata si namol, despre care auzisera si ei de pe la prieteni.

Zis si facut, am pornit intr-o dimineata ce anunta o zi caniculara, “inarmati” cu toate cele necesare unei asemenea expeditii, 3 bidoane apa dulce, 2 geanti frigorifice burdusite cu bere, apa minerala, suc plus una bucata sticla cu vin roze (sic) cate ceva de mancare si prosoape si o umbrela…

Plecati din orasul Gherla, dupa parcurgerea a aproximativ 20 km si dupa mai multe incercari esuate (bariera limbii) de a afla pozitia locului ce facea obiectul cautarii noastre, am reusit sa-l gasim, fiind indrumati telefonic de catre unii dintre prietenii rudelor…

Aflat in josul soselei nu-ti dai seama ce este acolo decat, poate, dupa ce treci de el... am parcat masina pe un loc viran langa sosea, ne-am luat bagajele si am coborat panta …

Pamantul era acoperit cu un strat de sare pe o portiune destul de intinsa, un vanticel cald dar puternic sulfa de zor, desi sus in sosea nu adia nici o frunza…. marginile terenului erau imprejmuite de niste plante asemanatoare cu ghetisoara si cu flori portocalii apoi urma un rand de plante cu flori mov (din care am cules si le am acasa, uscate) apoi urma iarba... …totul de o salbaticie incredibila…daca nu erau acolo cateva personae, in jur de 10, as fi crezut ca sunt pe alta planeta :))

In stanga era o balta sapata de un excavator, fara balustrade, scara sau altceva de genul …intrarea in balta se facea printr-un canal sapat, adanc de 30 cm si prin care curgea apa sarata ce izvora dintr-o balta mai mica aflata la cca 50 m de balta mare …iar langa balta cu apa sarata la alti cca. 50 m, 3 persoane se balaceau in namol…. pur si simplu acolo pe camp in namol negru, negru…

Dupa cateva momente de uimire m-am indreptat vitejeste spre portiunea cu namol unde m-am adancit intai pana la genunchi in namolul fin si cald iar in urmatoarele secunde mi-am asezat tot corpul intr-o senzatie nemaitraita pana atunci….

Dup ce ne-am balacit in namol am stat la soare impreuna cu ceilalti 7-8 oameni care se mai aflau acolo, degustand, fiecare dupa dorinta, sucuri bere si sprit…. apoi am facut baie in balta sarata si tot asa pret de cateva ore bune…

Printre ei era si un localnic care desi era de etnie maghiara a acceptat sa vorbeasca romaneste, spre deosebire de concetatenii sai din comuna SIC, locuita in proportie de 99% de cetateni de etnie maghiara, si care domn ne-a povestit ca pamantul “fantastic” (l-am numit eu) apartine primariei comunei SIC, care a sapat santul si balta inca din vara anului 2009 dar altceva nu s-a mai facut si probabil nici nu se va face nimic, in viitorul apropiat. Tot el ne-a povestit ca in comuna exista un loc la fel, care este cat de cat amenajat si ca multi localnici se duc acolo dar sunt multi care vin si aici. Tot el ne-a aratat in aproprierea baltii cu apa sarata o groapa din care izvora apa dulce…. si pe care, uimita de tot ceea ce am vazut acolo, am omis sa o fotografiez.

Am repetat experienta in dimineata urmatoare, cand sarea era necalcata de nimeni pentru ca in jurul baltilor de namol se formau cruste de sare (am sa atasez poze) …ne-am bucurat de salbaticie, de sare si soare si din nou de acel vaticel cald …pana la orele amiezei, cand locul s-a animat putin cu doua familii venite din Cluj Napoca, de la care am aflat ca ajung foarte repede acolo si ca vin in cursul verii, aproape zilnic. Ce fericire pentru ei!!!

Am luat intr-un bidonas putin namol si in unul apa sarata cu gandul de a le duce la analiza undeva, nici nu stiu unde… dar treburile zilnice si stresul Bucurestiului m-au facut sa uit de ele…nu voi uita insa niciodata acel loc pe care-l voi vizita cu siguranta in vara asta …in ce stadiu il voi gasi …va voi povesti la momentul acela.

Despre ce s-ar putea face acolo…. despre felul in care nu stim sa exploatam ceea ce natura ne daruieste neconditionat…nu am puterea sa vorbesc… poate nu se vrea a fi cunoscut, poate nu renteaza…poate…in fine…

As vrea ca user-ul dorgo sa citeasca acest review si sa ne spuna daca cunoaste ceva despre acest loc.

Va doresc tuturor un AN NOU cat mai bun ….

---

VIZUALIZĂRI: 2857 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI