Bragança - acolo mergem cand ni se face dor de Portugalia :)

TIPĂREȘTE

Cum Lisabona e ceva mai departe de noi (am vizitat-o o singura data, acum mai bine de zece ani), atunci cand ni se face dor de Portugalia, tragem o fuga pana la Bragança, municipiu aflat in nord-estul tarii, la doar 22km de granita cu Spania. Acest orasel micut se afla pe un brat al raului Sabor, la sud de muntii Culebra. De acolo ar mai fi vreo 250km pana la Oporto.

Trecem de Zamora si, dupa ce vedem pancarta cu “Portugal”, langa lacul de acumulare al raului, aflat exact la granita dintre cele doua tari, ne “adancim” in Portugalia autentica: un tinut care pare uitat de vreme. Sate micute si pitoresti, unde magarusii intalniti la tot pasul imi aduceau aminte de Romanica mea. Aceasta lume compusa din sate medievale si traditii ancestrale apartine de Parcul Natural Montezinho, zona muntoasa din provincia cu acelasi nume, Bragança.

Satele de la granita cu Spania, atat in est cat si in nord, seamana intre ele. Prima data am trecut cu feribotul raul Duero (la spanioli) sau Douro (la portughezi) in 2001, din frumoasa Galicie. Pe vremea aceea era foarte la moda pentru spanioli sa treaca granita in cautare de marfuri mai ieftine: prosoape de baie si bucatarie, lenjerii de pat, chiar si haine… In ziua de azi nu mai sunt chiar chilipir, desi Portugalia e inca ceva mai jos decat Spania ca si dezvoltare economica.

Simbolul orasului Bragança este castelul-fortareata aflat pe o colina la 700m altitudine si de unde se vad, cu privelisti care incanta ochiul, tot orasul si imprejurimile. Originile acestuia ne duc inapoi, la vremea la care Sancho I a fondat orasul ca loc de odihna pentru calatorii care mergeau de la Zamora la Oporto.

Zidurile cetatii se pastreaza inca foarte bine. De altfel, pe langa Castel si Turnul Omagiului, care astazi adaposteste Muzeul Militar, in incinta fortaretei se afla si o biserica, si Domus Municipalis, unua dintre cele mai importante constructii civile din oras si unica in Peninsula.

Dar ceea ce este mai interesant si ce mi-a placut cel mai mult, este ca acolo, in casele de pe stradutele pietruite si asezate in coasta, inca locuiesc oameni. De doua ori am fost la Bragança si, de fiecare data, mi-am dorit, pentru cateva momente, sa locuiesc acolo. Sau macar sa stau cateva zile intr-una din casele alea de piatra, cu flori la ferestre si perdele crosetate la mana de catre gospodine.

Locul, inconjurat de gradini cu iarba verde si liane care se catara pe ziduri, te “teletransporta” in sec. XIII cu mare usurinta. Muzeul Iberic de Masti si Costume, aflat tot in incinta fortaretei, s-a inaugurat in 2007 prin colaborarea Spaniei cu Portugaliei (vecinele Bragança si Zamora). Are trei sali: prima dedicata costumelor de “fiesta” din regiunea Tras-Os-Montes, a doua celor din zona Zamorei, si ultima costumelor de carnaval din ambele locuri. Intrarea avea un pret modic, de 1€, daca-mi aduc bine aminte si chiar merita vizitat.

Castelul este declarat monument national si, intre cele 15 turnuri (si pe langa Torre del Homenaje), cel mai cunoscut este Turnul Printesei, care a dat nastere la numeroase legende de dragoste si suferinta.

Ne-am plimbat de fiecare data prin gradinile care il inconjoara. Acesteau au poteci bine intretinute, copaci inalti, banci ca sa-ti tragic sufletul sau doar sa te opresti putin pentru a admira imprejurimile, si chiar masute de picnic.

Centrul istoric al orasului se afla in Praça da Sé (Piata Catedralei). Aceasta zona a fost construita incepand cu sec. XV, datorita cresterii localitatii, atat in populatie cat si din punct de vedere economic. Este o piata mare, care ii datoreaza numele Catedralei Vechi (recent s-a inaugurat si Noua Catedrala a orasului). In afara de aceasta, mai putem vedea Cruzeiro da Praça, obelisc sculptat in piatra inainte de 1700, cu elemente geometrice si vegetale, si o cruce in varf.

Tot in piata mare se poate admira El Solar dos Calaínhos, o casa construita in sec. XVI, fosta proprietate a generalului Pimentel.

Oraselul e plin de cladiri baroce, iar cartierul medieval, cel de la poalea cetatii, este labirintic si foarte pitoresc. Aici putem vedea si Palatul Ducilor de Bragança, “personaje” importante ale istoriei lusitane.

Din pacate, provincia Bragança, in general, este unul dintre cele mai putin vizitate locuri din Portugalia. Nu stiu daca din cauza ca se afla in extremul nord-estic al tarii. Noi, insa, ne-am simtit bine acolo. Si evident ca nu am plecat fara sa bem un paharut de Oporto, insotit de niste salamuri si carnati tipici zonei, facute la taiatul porcului :) Portughezii sunt foarte amabili si prietenosi, mai ales cu fratii lor iberici. Si ai o senzatie extraordinara cand fiecare vorbeste pe limba lui si se inteleg fara mari probleme.

Ca o curiozitate, “braga” inseamna “chiloti” in spaniola, asa ca atat orasul Braga cat si Bragança aduc de fiecare data zambete pe buzele spaniolilor!

---

VIZUALIZĂRI: 2821 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI