O zi de balaceala la Strandul Hermes

TIPĂREȘTE

Abia veniti din concediu de pe litoralul bulgaresc, inca neacomodati cu caldura Baraganului, praful si galagia orasului.

Copilul era inca nedumirit de ce nu mai mergem dimineata la mare si dupa-amiaza la piscine, de ce nu o mai ducem la “gradinita” cum ii spunea ea Animation-club-ului de la Evrika.

Astfel, ca sa impacam si copilul dornic de balaceala, si mamica dornica de oarece completari la bronzul bulgaresc, ne-am hotarat sa ne petrecem o zi la strandul de la Parcul Hermes, unde fusesem doar o singura data in vizita si ne cam facuse pofta.

Ce sa mai, in 10 minute eram din fata blocului la fata locului, doar cu echipamentul necesar la purtator, cu colacul si cu prosoape. Platim taxa de intrare – 15 lei de adult si 5 de copil si primim imbucuratoarea intrebare daca vrem sezlong.

Pai, daca nu vrem avem pe altceva pe ce sta?

Nu.

Cool, man, atunci da-ne doua sezlonguri.

5 lei bucata.

Scrie, nene, de la inceput, la poarta, ca intrarea pentru adult este 20 de lei si ii dam si un sezlong de banii astia.

Odata treba lamurita, ne-am inceput activitatile specifice de balaceala si bronzol. Mai rau era cand voiai sa iei o pauza de balaceala si sa te intinzi pe sezlong, deoarece ii cam luai modelul, nu era dotat cu perna, astfel iti transformai pielea care intra in contact cu suprafata zabrelita intr-o frumoasa zeghe bej-trandafirie, mai ales in cazul meu care am fost expropriat de prosoape pentru confortul si caldura familiei.

Dar ce nu face un sot si tata iubitor pentru fetele lui? Se duce chiar si la bar sa le achizitioneze sucuri si sa stea mult mai comod la umbra unei beri.

Cam asta am facut si eu, in mod repetat si sistematic, barul era asezat la capatul celalalt al piscinei, aici puteai beneficia de umbra din plin si de preturi acceptabile, iar scaunele cu mult peste confortul oferit de sezlonguri.

Totul a decurs conform planului pana la “mami, mi-e foame”. Cunoscand ca in zona se afla doua restaurante destul de laudate in oras, ne-am gandit sa le incercam. La iesirea din strand ne-am asigurat ca, pe baza biletelor, ne primesc inapoi la intoarcere, lucru de apreciat si care am observat ca nu se practica chiar peste tot. La restaurantul Cerbul, imediat langa intrarea in strand, inchis. La celalalt restaurant, Vanatorul nu aveau decat ciorba de burta, iar fara ciorba nu exista pranz pentru copilul nostru

Asa ca am ales sa luam masa in bucatarie, langa sufragerie, ne-am si odihnit un pic si ne-am intors dupa-amiaza sa continuam de unde am ramas.

Despre strand:

Piscina este destul de mare, de fapt este un bazin de inot, dreptunghiular. Foarte curata, foarte bine ingrijita. Are si o mica piscina pentru copii, la fel de curate si ingrijita.

Barul este bine aprovizionat, nu foarte scump (dar nici ca braga), barmanul atent si serviabil.

Marele inconvenient al acestui strand este faptul ca spatial din jurul piscinei este foarte stramt. Poti alege doar intre sezlogul ce te transforma in zebra si confortul pavelelor. Desi strandul se afla in mijlocul unui parc plin de vegetatie si de umbra copacilor la care ar putea “parca” cei care folosesc piscina, accesul la aceste facilitati este imposibil, din cauza de gard. Partea buna este ca nu se poate aglomera prea tare locul, tot timpul in piscine este spatiu destul, numarul celor care intra se cam limiteaza la cel al sezlongurilor.

Mie, unul, nu mi-a placut cine-stie-ce la acest strand, insa copilul a fost foarte fericit ca s-a balacit in voie, iar parintii foarte multumiti ca l-au vazut fericit si l-au putut supraveghea indeaproape, mai ales mami, care a prins si un strat de bronz autohton, de-ala care trece greu…

---

VIZUALIZĂRI: 7691 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI