Pliska - prima capitală a Primului Țarat Bulgar

TIPĂREȘTE

Programul micului nostru circuit în Bulgaria menționa că la Pliska, prima capitală a Primului Țarat Bulgar în perioada 681 - 893, vom vizita Rezervația Națională Istorică și Arheologică declarată monument cultural arheologic de importanță națională, vizită în cadrul căreia vom admira ruinele vechilor ziduri, vom vizita Muzeul de Arheologie 'Prof. Rasho Rashev', apoi ruinele primei biserici creștine din Bulgaria înălțată în perioada 866 - 872 de țarul Boris. Cea mai mare biserică creștină din Europa acelor vremuri (102,5 m lungime și 30 m lățime) este astăzi parțial refăcută.  

Cum ajungem la Rezervația Națională Istorică și Arheologică Pliska?  

Noi, cu autocarul, venind dinspre Ruse, trecând prin Țar Kaloyan, Razgrad, Shumen, Kaspichan, am străbătut un traseu de 127 km.  

Rezervația este situată la 22 km de Shumen și la 72 km de Varna. Se poate ajunge cu mașina din orice direcție până la Kaspichan și apoi la Pliska. Trebuie știut că nu există transport în comun până acolo. Cine ajunge cu trenul în gara Kaspichan, are de făcut o drumeție de 6 km până la rezervație.  

Autocarul ne-a lăsat la poarta rezervației, lângă casa de bilete. În rând câte unul, am achitat taxa de acces (7 leva/pers. - adulții și 5 leva/pers. - seniorii) și am pătruns în cetate prin poarta estică. Aceasta, ca și zidurile care se desfășoară de o parte și de alta, este refăcută. Foarte sugestiv și folositor pentru turist este panoul care expune planul general al cetății marcând totodată și poziția sa în raport cu actuala așezare Pliska, dar și amplasamentul orașului istoric, interior, și a marii biserici creștine.  

Remarcăm limitele orașului exterior, un perimetru dreptunghiular, și o cetate aproape pătrată, în interior. În dreapta observăm un drum ceremonial, de piatră, care lega centrul orașului (cetatea propriu-zisă) de Marea Bazilică. Perimetrul defensiv consta în două metereze paralele, din pământ, cu șanț între ele, lungimea lor fiind de 21 km.

Turiștii sunt informați că - îngropate în pământ, pe o întindere mare - există încă multe rămășițe care nu au fost scoase la lumină. Zona este foarte vastă și ar necesita un imens efort financiar și uman în condițiile în care după 1989 finanțările au fost reduse drastic, apoi totalmente sistate în anii 1997-1999. De atunci, cercetarea în perimetrul vechiului oraș Pliska a încetat.  

Cei care vin astăzi la Pliska vizitează doar cetatea cu micul muzeu arheologic, precum și ruinele Marii Bazilici. Așadar, de-a lungul zidului estic, pe lângă ruinele unui turn pentagonal, noi am continuat spre Muzeul de Arheologie.  

Muzeul de Arheologie 'Prof. Rasho Rashev'

Muzeul de Arheologie cu chipul Prof. Arheolog Rasho Rashev fixat pe zid, lângă intrare, este înconjurat de vegetație și înfrumusețat de o glicină înflorită. În același areal se află un punct de vânzare suveniruri și o fântână (cred că doar ornamentală). Lângă Centrul Multimedia și de Expoziții temporare, am descoperit o iurtă prin a cărei ușă deschisă am putut privi și fotografia interiorul.  

Custodele muzeului, o doamnă, ne-a primit cu amabilitate și ne-a permis să facem oricâte poze dorim. Nu am beneficiat de explicații decât de cele primite de la ghidul nostru însoțitor și din cele ce am mai descifrat noi din notificările de la exponate. Muzeul nu este foarte mare. În vitrine moderne am văzut multe artefacte descoperite cu prilejul cercetărilor arheologice - vase din ceramică, unelte și arme din metal, fragmente de decorațiuni în piatră, podoabe, vestimentație de epocă, precum și o machetă de mari dimensiuni a ceea ce a fost marea biserică creștină de la Pliska.

Foarte interesante sunt semnele grafice reprezentând echivalentul fonetic al câtorva simboluri scrise.  

Rozeta de la Pliska are formă de stea cu 7 colțuri, este din bronz și are diametrul de 38 cm. A fost descoperită la Pliska, în 1961. Specialiștii apreciază că datează din secolele  VII-IX. Cu emoție patriotică am descoperit înscrisul din partea de jos a panoului informativ din care aflăm că pe cele 7 colțuri ale rozetei apar semne proto-bulgare, așa cum s-au găsit și la 'Murfatlar, North Dobrudja (Rumania)'.

Ruinele Bisericii creștine din Pliska

Orașul interior este legat de Marea Basilică - prima biserică creștină din Bulgaria - printr-un drum care se defășoară de-a lungul zidului, pe o distanță de aprox. 1,5 km. Este un drum ceremonial, din blocuri mari de piatră, alături de care există un altul pe care pot circula mașinile. Așa numitul drum ceremonial, care se presupune a fi fost folosit doar în scopuri rituale, este format din blocuri mari de piatră neprelucrată. Nu se observă urme de utilizare așa cum se observă la drumurile romane. Cercetătorii care au descoperit acest drum afirmă că tehnologia de construcție diferită de cea romană, unde erau folosite straturi suplimentare de pietriș. Pietrele drumului ceremonial de la Pliska se înșiruie pur și simplu pe pământ.  

Biserica a fost construită între anii 866-872 de țarul păgân Boris I, după botezul său în 864 și după creștinarea Bulgariei. Studiind ceea ce a mai rămas din fundații, specialiștii apreciază că biserica avea 102,5 m lungime și 30 m lățime. La vremea aceea, era cea mai mare biserică creștină din Europa.  Se presupune că biserica a fost înălțată pe locul de înmormântare a unuia dintre fiii hanului Omurtag, de asemenea că biserica a fost gândită ca loc de înmormântare pentru hanii bulgari convertiți la creștinism. Dar, pentru că nu există dovezi în susținerea acestor teorii, problema a rămas în continuare în discuție. De altfel, toate clădirile de cult ale orașului pun serioase probleme cercetătorilor. Nu se știe cu claritate nici măcar în ce divinitate credeau locuitorii celei mai mari metropole medievale, credința precreștină a bulgarilor fiind numită în mod convențional păgânism.

La intrarea în complex există un mare panou cu schema așezământului, precum și cu o prezentare textuală în bulgară și engleză. Complexul includea Bazilica Mare cu rol de catedrală, un palat episcopal și o mănăstire locuite de episcopul de Pliska și de călugării creștini, ucenici ai Sfinților Chiril și Metodiu - 'Apostolii slavilor', autorii alfabetului glagolitic.

Reședința episcopală se întindea la nord și la sud de bazilică incluzând și o clădire de locuințe, o baie, precum și o școală. În vecinătatea complexului s-au descoperit două necropole - una monahală, situată la sud-vest de biserică și una laică, destinată nobililor, situată în fața absidei bazilicii.  

Nu am zăbovit prea mult printre zidurile refăcute ale marii biserici creștine de la Pliska. Refăcute doar parțial, aceste ziduri îți sugerează ceea ce a fost aici cândva, lăsând imaginația fiecăruia să lucreze și să reconstituie - mental - tot restul. Dar dacă vreți să vedeți marea biserică creștină de la Pliska în întregime, așa cum și-au imaginat-o arheologii, mergeți la Muzeul de Arheologie să o vedeți în machetă!  

În prea puține cuvinte, istoric

 În prea puține cuvinte pentru că istoria vechii așezări Pliska - prima capitală a Primului Țarat Bulgar - este atât de lungă și atât de încâlcită, cu atât de multe necunoscute și cu atâtea întrebări rămase fără răspuns încât mi-ar fi greu să o redau aici. De altfel, AFA nu e loc pentru istorie, ci pentru călătorie. Deși am citit destul de mult despre Pliska - prima capitală a Primului Țarat Bulgar, deși ghidul nostru însoțitor - un istoric ce părea în apele lui povestind despre hanul Asparuh și despre ceilalți țari care au marcat istoria Bulgariei de acum multe sute de ani - nu mai contenea cât a fost drumul de lung, eu, acum, nu intenționez să vă obosesc cu relatarea mea. Dar, pentru că vorbim despre Pliska - prima capitală a Primului Țarat Bulgar, să punctăm și câteva repere istorice!

Conform legendei (contestată de arheologi), Pliska a fost fondată de hanul Asparuh la sfârșitul sec. VII, dar nu există dovezi ale existenței unei așezări aici, înainte de sec. IX. Se spune că atunci când hanul Asparuh a trecut Dunărea după marea bătălie cu oastea Imperiului Bizantin din 681, plăcându-i zona cu păduri dese, cu pajiști întinse și cu ape curate, a decis să-și stabilească tabăra aici. Inițial trebuie să fi fost vorba despre unele adăposturi militare sub formă de corturi, abia mai apoi apărând clădiri și structuri defensive din lemn, spații de locuit, depozite de mărfuri sau de armament, pentru ca ulterior, spre sfârșitul sec. VIII să apară primele ziduri din piatră, masive, greu de cucerit și relativ ușor de apărat. Cu toate acestea, unii cercetători susțin că Pliska nu a fost capitala țaratului bulgar în această perioadă (681 - 893), ci doar o reședință sezonieră, cu clădiri mici, din lemn. Este însă recunoscut faptul că Pliska era în acea vreme mai mare decât Constantinopolul și chiar decât Roma, orașul exterior, înconjurat de ziduri de apărare întinzându-se pe o suprafață de 23 km².  

După stabilirea capitalei la Pliska, noul țarat bulgar a cunoscut aproape un secol de dezvoltare economică, perioada nefiind însă și una pașnică, bulgarii și Imperiul Bizantin aflându-se în stare de război din sec. VIII și până la începutul sec. IX. Reședința țaratului de la Pliska a fost incendiată, jefuită, distrusă și refăcută de mai multe ori. Mai târziu, în sec. IX, în timpul țarului Boris I, templele păgâne din Pliska au devenit biserici creștine, țarul însuși creștinându-se în anul 865 și odată cu el poporul bulgar.  

Dar Pliska avea să se prăbușească odată cu urcarea pe tron a țarului Simeon I (893 - 927) care a mutat capitala la Preslav, vechiul oraș Pliska pierzându-și astfel importanța administrativă, redevenind un centru agricol.  

În zilele noastre Pliska este un mic sat, doar ruinele mai făcând dovada puterii anterioare a vechiului oraș. Ruinele orașului Pliska se află la 2-3 km nord de satul modern. Astăzi situl este zonă protejată, declarată monument istoric încă din 1970. Este o fascinantă atracție pentru timpul liber, nu puțini fiind cei care ajung la Pliska pentru a vedea ceea ce a mai rămas din capitala Primului Țarat Bulgar. Vechea capitală impresionează și astăzi prin dimensiunile care pot fi ghicite din fundațiile și elementele arhitecturale rămase, fiind la vremea ei nu doar o așezare de dimensiuni impresionante, dar și una cu structuri defensive greu de cucerit.

---

VIZUALIZĂRI: 163 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI