La plimbare prin împrejurimile Iașiului - Mănăstirea Bârnova

TIPĂREȘTE

Orașul Iași este înțesat de obiective istorice și culturale de tot felul, dar nici împrejurimile urbei moldave nu sunt mai prejos, pe o rază de circa 25 de km existând numeroase zone naturale, locuri istorice, o varietate de atracții turistice. Așa cum procedăm în majoritatea călătoriilor ne stabilim unul sau mai multe puncte de popas interesante, locuri ce nu le-am vizitat, în definitiv și drumul face parte din vacanță.

După cafeaua de dimineață ne despărțim de baza noastră ieșeană – apartamentul Lazăr Loft (vezi impresii) – și pornim spre București pe DN 24. După aproximativ 10 km parcurși pornind din zona Palatului Culturii, printr-un oraș destul de aglomerat, urmând la un moment dat un drum județean care ne poartă printr-o serie de „cartiere” noi, o combinație de case vechi și vile recente, până în localitatea Bârnova. Urmând indicațiile aplicației de navigație ajungem exact în fața cetății mănăstirești Bârnova. Observăm de la prima privire rezultatul lucrărilor recente de restaurare despre care citisem în media.

În curtea mănăstirii încă se desfășoară lucrări de restaurare/amenajare peisagistică astfel că nici spațiul din fața intrării în incinta monahală încă nu este aranjat (parcare, alee acces ș. a.). Afară e destul de rece, adie un vânt tăios, nu e țipenie de om în jurul mănăstirii. Intrăm în curtea mănăstirii printr-un gang boltit ce străbate un turn masiv de poartă. În patrulaterul de piatră cu două caturi se află și clopotele care cheamă la rugăciune. Zidurile de incintă închid total curtea ansamblului monahal, ele fiind prevăzute în trecut cu drum de strajă și metereze. Piatra utilizată la construcții este un calcar adus din apropiere, de la rezervația paleontologică Dealul Repedea (vreo 3,5 km distanță).

În mijlocul curții se înalță biserica cu hramul „Sf. Gheorghe” , ctitorie domnească începută de domnul Miron Barnovschi-Movilă (1626-1629) și terminată de Eustratie Dabija. Biserica e zveltă și spun specialiștii că meșterii au luat drept model biserica mănăstirii Dragomirna, rezultând o combinație între stilul bizantin și elemente de arhitectură românești. Din păcate biserica era încuiată, un singur muncitor lucra la pavaj în curte.

Înconjurăm biserica restaurată recent decorată la exterior de un brâu în formă de „frânghie răsucită” și ocnițe false în registrul superior, iar în jurul ferestrelor cu ancadramente din piatră. Două turle diferite total arhitectural străjuiesc biserica, una suplă, ornamentată, alta masivă, gen turn de apărare care a avut rol de clopotniță și tainiță pentru obiectele bisericești de valoare. În biserică este înmormântat domnul Eustratie Dabija.

Ce am mai văzut prin curtea mănăstirii?  

În primul rând vedem un arbore uriaș de aceeași înălțime cu biserica lângă care a crescut - teiul hibrid de 660 ani, cu circumferință de 6,2 m și înălțime de 15 m (totb.ro/arborele-anului-i ... rid-din-barnova).

Pe latura sudică se află Stăreția și o serie de chilii o clădire refăcută care va avea în viitor funcțiune de muzeu. În august 1929 istoricul de artă Ion D. Ștefănescu împreună cu prefectul județului au vizitat mănăstirea domnească și au descoperit „trei obiecte de mare valoare istorică și artistică” , toate din veacul al XVII-lea: un epitaf brodat cu fir de argint și mătase, un orar diaconesc din mătase și un stihar diaconesc de catifea din Veneția. S-a propus încă de atunci deschiderea unui mic muzeu (Lumea, 1 septembrie 1929).

În curte se află și ruinele unui beci de secol al XVII-lea, restaurate în cadrul proiectului actual. Din câte am înțeles eu din anumite texte citite acolo s-ar fi aflat Palatul Domnesc ridicat de doamna Dafina, soția lui Eustratie Dabija.

Nu am insistat cu istoria mănăstirii, o găsiți ușor pe diverse site-uri web. În momentul de față complexul monahal a fost salvat de la ruinare, proiectul scoțând la lumină vechile clădiri mănăstirești și aducând strălucire bisericii seculare. Deși momentan totul pare nou și lipsit de vegetație lucrurile se vor așeza cu timpul.

Un monument, o istorie, o viață religioasă...

---

VIZUALIZĂRI: 172 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI