ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 12.01.2024
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
OCT-2023
DURATA: 1 zile
Familie

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
80.00%
Mai degrabă mulțumit

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
90.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

În preajma orașului Vălenii de Munte – obiective turistice mai mult în acte, decât pe teren

TIPĂREȘTE URM de aici

Pe harta turistică a României și în multitudinea de materiale informative, tipărite sau în format digital, apar marcate/menționate multe obiective turistice de tot genul: istorice, naturale, religioase, culturale. Din păcate o serie de astfel de locuri sau obiective există mai mult în documente decât în realitatea din teren. Dacă unele au dispărut cu desăvârșire sau mai sunt urme vagi (fragmente de ziduri, pivnițe), altele sunt „în picioare” , au fost chiar restaurate, dar sunt inaccesibile publicului vizitator. Contează foarte mult să te informezi înainte de a merge într-un anume loc despre care ai citit pe Internet, să cauți știri și fotografii recente, să cercetezi hărțile online. (P. S. Precizez că eu știam ce voi găsi la fața locului, dar tot am mers acolo, poate se întâmpla o minune 🙂)

Recent, într-o zi călduroasă de toamnă, am ajuns în zona subalpină din jurul orașului Vălenii de Munte, în preajma Văii Teleajenului. După ce ne-am relaxat pe Platoul Slon (vezi impresii) am zis să mai mergem să vedem câteva „obiective turistice” aflate în același areal geografic.

Castrul Drajna

La nici 9 km depărtare de centrul orașului Vălenii de Munte, între casele satului Drajna de Sus, pe coasta unui deal situat în apropierea râului Drajna se găsesc ruinele unui castru roman. Fortificația a fost ridicată într-o primă fază în anul 101 din lemn și pământ (val de apărare și palisade) constituind o bază militară de popas și control în timpul primului război dacic, urmată de o a doua fază după cucerirea din 106 când castrul e refăcut din piatră. Aici au staționat mai multe unități militare romane, ca forță de ocupație, până prin anul 118, după care a fost părăsit.

Castrul din piatră avea ziduri duble ce închideau un perimetru de 185x190 m în care arheologii au descoperit drumul principal, două porți, clădirea comandantului, un templu, felurite clădiri care beneficiau de încălzire (cu sistem hypocaust).  

Castrul a fost una din principalele baze militare din această zonă găzduind circa 1000 de militari (legionari sau auxiliari), iar poziția fortificației îi permitea să controleze drumul dinspre Transilvania, cel care trece pe Platoul Slon. În apropierea castrului a existat o așezare a dacilor liberi și, posibil, o cetate dacică (antica Ramidava?).

Pentru protejarea principalelor construcții dezvelite de săpăturile arheologice s-a luat decizia acoperirii cu o structură din lemn închisă total, lucrări demarate în 2015. Clădirea de protecție se întinde pe circa 900 m2 din cele 4 ha pe care se desfășoară castrul. S-a tot discutat despre deschidere spre vizitare a sitului arheologic, dar se așteaptă finanțare europeană.

Detalii istorice și fotografii suplimentare aici: turism.drajna.ro/index.ph ... trul-roman.html.

Castrul este semnalat printr-un indicator specific, am parcat autoturismul pe marginea drumului, în dreptul școlii generale. Terenul e împrejmuit cu gard, poarta este încuiată, în cabina paznicului nu se vede nici o persoană. În spatele unei livezi, pe costișă zărim clădirea impunătoare de lemn care acoperă clădirea comandamentului. Noroc cu panoul informativ de mari dimensiuni care ne explică în text și imagini ce ar trebui să vedem pe dealul „Grădiștea” . Mai mult de câteva minute nu am poposit în fața acestui important reper istoric din epoca daco-romană.

Abia aștept deschiderea parcului arheologic de la Drajna de Sus, ar fi frumos să te poți plimba pe pasaje metalice, să admirăm eficientul sistem de încălzire roman, să vedem vitrine cu obiecte descoperite în timpul săpăturilor arheologice (au fost găsite monezi, podoabe, ceramică, cărămizi ștanțate etc.).

Moara de apă Warthiadi

Mai parcurgem câțiva kilometri și aproape de intrarea în orașul prahovean, la mică distanță de râul Teleajen, se află o instalație tradițională mult răspândită în alte vremuri – o moară de apă. Din timpuri vechi a existat acolo o moară, dar boierul Alexandru Filipescu, un învățat vizionar care avea moșie și conac la Drajna (vezi impresii), o reface pentru nevoile proprii, dar și pentru țăranii de pe moșie.

În 2019 am văzut prima dată această moară de apă construită din piatră de râu și lemn, acoperită cu șindrilă (din 1939). Moara, decor în câteva filme românești (Haiducii lui Șaptecai, Întoarcerea Vlașinilor), era abandonată, cu roata de doi metri înălțime sprijinită de perete și piatra fixă de râșnit (adusă din Dealul Istriței) lăsată în părăsire pe podea.  

Imediat după vizita mea la moara de apă aveam să citesc că Primăria Drajna, care a cumpărat moara de la moștenitori,  obținuse o finanțare europeană pentru restaurarea și amenajarea turistică a monumentului. Lucrările au demarat în 2020, dar au fost puțin întârziate din cauza dificultății procurării mecanismului de măcinat format din două pietre, una fixă, alta mobilă.

La sfârșit de an 2023 am găsit moara reabilitată, cu acoperiș nou din șindrilă, pereți refăcuți, sistem de măcinat funcțional, soclu din piatră reconstruit integral, curte reamenajată, canal de aducțiune apă reconstituit, sistem video de supraveghere. Am găsit bănci în curte și un panou informativ (cu text și în două limbi străine).  

Din păcate moara de apă era încuiată. Aștept și în acest caz deschiderea aici a unei expoziții (podul este amenajat în acest sens – 3dvirtual.ro/moara-de-apa-drajna), dar și desfășurarea unor evenimente culturale, așa cum se preconiza în proiectul de reabilitare.

Lacul Măneciu

Haideți să încheiem cu un obiectiv natural care oferă din anumite unghiuri priveliști minunate – Lacul Măneciu. Am oprit de mai multe ori în alveolele ad-hoc de pe marginea drumului național atunci când treceam spre Cheia sau Brașov și am admirat printre trunchiuri albe de mesteceni oglinda apei de o culoare ireală. Ar fi fost frumos ca măcar într-un singur loc să fie amenajată o parcare serioasă și o platformă de belvedere, peisajul e deosebit.

Lacul de aproape 200 ha format de apele râului Teleajen este ținut în frâu de un baraj de pământ de 75 m înălțime apărut acolo în anii '80 ai secolului trecut. Malurile împădurite și relieful submontan din jurul lacului de alimentare reprezintă un punct de atracție turistică, fără a fi valorificat la potențial maxim. În toamna lui 2023 am văzut lacul și culoarea lui deosebită de la înălțimea Platoului Slon. Avem o natură minunată!

Concluzii. A fi sau a nu fi obiectiv turistic? Greu de spus în ceea ce privește anumite obiective (monumente, biserici, muzee, cetăți, ruine etc.) – ele sunt marcate pe hărți dar la fața locului nu vei găsi mai nimic. Mai rea este situația în care aceste obiective au fost restaurate, reabilitate sau refăcute și totuși nu sunt deschise publicului vizitator. Mă bucură atunci când ajung din nou prin locuri unde cu mulți ani în urmă nu se întâmpla nimic și găsesc totul schimbat în bine și, bineînțeles, deschis vizitării.

Să auzim numai de bine și... Alegeri inspirate!


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 12.01.24 18:37:39
Validat / Publicat: 12.01.24 19:10:35
INFO ADIȚIONALE
  • Alte destinații turistice prin care a fost: Europa

VIZUALIZĂRI: 607 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P18 Zona lacului Măneciu (2015).
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 32600 PMA (din 34 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

Michi
[13.01.24 10:00:34]
»

@tata123 🔱: Nu prea are legătură cu reviewul care dealtfel mi-a completat cunostinţele dar am locuit aproape un an la Poseşti la vreo 10 km de Drajna. Am stat acolo să mă vindec de urmările unei meningite contractate pe la 13-14 ani. Nu mai stiam nici tabla înmulţirii, nici să citesc. Am fost de câteva ori cu tata la Drajna pentru că fiind o comună mai mare avea farmacie. La Poseşti era un loc căruia i se zicea La Pesteră- inntr-adevăr o ridicătură de pământ cu o intrare spre adâncuri- de care nu se apropia nimeni din cauză că se spunea că e bântuit de duhuri rele. Dacă ştiam că ajungi la Drajna ţi-aş fi propus să cauţi această Peşteră.

tata123 🔱AUTOR REVIEW
[13.01.24 10:32:24]
»

@Michi: Întreaga zonă e pitorească, sunt mai multe cascade, trasee de cicloturism, ruine de cetăți, case cu arhitectură tradițională, mănăstiri, felurite muzee. O parte din aceste obiective se pot vizita în excursii de o zi; se poate ajunge cu autoturismul relativ repede de la București la Vălenii de Munte - Drajna - Starchiojd - Slon - Cheia.

Mulțumesc pentru amintirile relatate. Probabil că acea grotă e cunoscută pe plan local și de obicei întunericul generează frici, povești înfricoșătoare, legende.

Numai bine!

dorgo
[13.01.24 10:53:28]
»

@all - In Valenii de Munte, un punct turistic de atractie maxima, ar fi trebuit sa fie "Casa memoriala" sau chiar "Muzeul Gheorghe Pănculescu".

"După ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zurich, inginerul Gheorghe Panculescu ajunge să lucreze în cadrul companiei Eiffel. În 1878, Panculescu revine în ţară pentru a construi calea ferată Bucureşti-Predeal, perioadă, cand inginerul român inventează un sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată, care avea să revoluţioneze construcţiile metalice. Impresionat de proiectul inginerului român, Gustave Eiffel se deplasează special la Vălenii de Munte pentru a-l întâlni pe Panculescu. În 1879, în casa unde se află acum Muzeul Nicolae Iorga, francezul a fost găzduit de Panculescu şi a fost impresionat de genialitatea invenţiei sale. Împreună au discutat despre adaptarea tehnicii "Panculescu", la construcţia turnului Eiffel, folosind subansamble metalice confecţionate la sol şi asamblate după aceea, pe măsură ce se înalța lucrarea. În studiul intitulat "Communication sur les travaux de la tour de 300 m", datat 1887, celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel precizează că turnul care îi poartă numele nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi aflat de tehnică inovatoare folosită de inginerul român Gheorghe Panculescu. Din păcate, numele românului este mult mai cunoscut în Franţa decât în ţara noastră unde s-a născut şi doar o şcoală generală din Vălenii de Munte poartă, de câţiva ani, numele inginerului Gheorghe Panculescu. Turnul Eiffel este construit cu oțel fabricat la Reșița iar pe fiecare piesă de metal ce compune turnul scrie: "Made în Reșița-România"! (Ion Teleanu-Ziua News, ianuarie 2024) ".

adso
[13.01.24 14:06:38]
»

@dorgo: Fără a minimaliza meritele lui G. Pănculescu:

“Este numai o legendă, deşi ar fi fost frumos să fie scris acolo numele Reşitei. Periodic, reapare chestiunea pe internet şi mereu se găsesc destui care să creadă şi chiar să se entuziasmeze. Reşita are multe alte realizări, de aceea nu înţeleg de ce se tot revine cu aşa-zisa construire aici a pieselor Turnului Eiffel. Nu există nici o mărturie istorică despre acest lucru, iar eu, ca istoric reşiţean, aş fi fost primul care să public aşa ceva dacă ar exista. Cu alte cuvinte, aş fi fost cel mai bucuros de o asemenea eventualitate. Însă, repet, din păcate, nu este nimic adevărat” , spune Mircea Rusnac, care este şi autorul celui mai complet blog despre istoria Banatului. adevarul.ro/stiri-locale/ ... sa-1736018.html

În orice caz, la 1887 vorbim de Reșița - Austro-Ungaria, nu de Reșița - România.

dorgo
[14.01.24 10:54:28]
»

@adso: Corect! (Subiectul a mai fost dezbatut aici pe AFA, in "Turnul Eiffel, un turn romanesc? "). Adevarul e ca o intreprindere franceza, "Société des Hauts Fourneaux, Forges et Aciéries de Pompey", in 1887 a primit o comanda masiva, de a furniza 8000 de tone de fier forjat pentru Mr. Gustave Eiffel, care dorea sa ridice un turn de 300 metri inaltime, cu ocazia Expozitiei Universale din Paris.

Dar nu e mai putin adevarat (si asta am vrut sa subliniez, la modul general) ca cei ce folosesc pe saitul nostru prea multe informatii de pe internet (unele "fake") risca sa robotizeze saitul. In curand, ne vom "internetiza" masiv dpdv informational si narativ, adica, vom ajunge acolo ca majoritatea dintre noi sa postam doar poze si sa scriem doar titlul unui review, restul il va scrie internetul (care e muuult mai narativ si muuult mai bine informat decat noi). Omul de azi devine tot mai pasiv si internetul, tot mai activ. Asa ca propun dictonul: "Mai bine putin si original decat mult si banal". Pe subiectul asta, s-ar putea scrie un review original (fara aportul internetului). Cine-l scrie?

adso
[14.01.24 11:20:51]
»

@dorgo: Sigur că e o problemă, și va fi din ce în ce mai mult, odată cu AI.

Ideea este că puțini avem răbdare să căutăm mai multe surse, mai multe puncte de vedere și, mai ales, să facem efortul de a înțelege. În schimb, emitem cu ușurință opinii, de cele mai multe ori îmbrățișând ceea ce este la modă sau, invers, poziționându-ne contra orice. Mai grav, aceste opinii sunt definitive, nimeni și nimic nu ni le poate schimba. Doar timpul: le uităm și aderăm, după o vreme, la cu totul altceva decât susțineam anterior.

Dar... așa e de când lumea. Probabil, când se va schimba asta, vom fi deja o altă specie.

Adina - addcont
[14.01.24 20:06:15]
»

Si eu am avut aceeasi nostalgie legata de lipsa parcarilor pentru a putea admira lacul Maneciu. De cativa ani tot caut in zona aceea o pensiune cu vedere sore lac, sa mergem sa petrecem 2 zile la aer si oeisaj... insa nu am gasit inca.

In ce priveste "atractiile", din pacate multe zone vizitate prin Romania au adus cu ele doar dezamagirea ca acestea sa fie doar pe hartie.

Felicitari pentru ca ati punctat realitatea, pentru ca din pacate am tot ajuns in locuri dezamagitoare citind pe diverse site-uri impresii mirabolante despre locuri descrise incorect...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Adina - addcont, dorgo, Michi
Alte impresii din această RUBRICĂO zi în zona Vălenii de Munte:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.24906396865845 sec
    ecranul dvs: 1 x 1