Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Cetatea lui Bucur” și Târgul de Crăciun al Bucureștiului

TIPĂREȘTE

Religia creștină a fost destul de permisivă cu credințele și obiceiurile populațiilor proaspăt creștinate astfel încât cele mai importante dintre acestea au fost asimilate și „cosmetizate” în haine creștine, ele rezistând până azi. Tradițiile și obiceiurile populare sunt în mare parte expresii ale unei mentalități de tip magic, al unei societăți apuse care trăia în armonie cu natura. De exemplu peste sărbătoarea autohtonă a Crăciunului s-au suprapus Saturnaliile romane, apoi nașterea zeului solar de origine iraniană, Mithra, și, după apariția creștinismului, Naștera Domnului Iisus (după Ion Ghinoiu, „Comoara satelor” ).

Luna decembrie debutează cu sărbătoarea Sf. Ierarh Nicolae și se încheie cu Nașterea Domnului și reînnoirea timpului (în credințele populare). Este o perioadă a bucuriei, o vreme a înnoirii, a bunătății și generozității.

Un străvechi obicei spunea că în timpul crăciunului coboară pe pământ sufletele strămoșilor, în jurul locurilor unde au trăit, suflete care protejau culturile agricole, rudele și casa. În același timp cu sufletele bune coborau și multe duhuri rele care în ajunul Anului Nou își amplificau acțiunile malefice. Oamenii vremurilor de altădată s-au apărat inventând o serie de măsuri de apărare: au confecționat măști hidoase, au utilizat bice și alte obiecte de produs zgomot (tobe, tălăngi etc.) pentru alungarea duhurilor rele. Jocurile cu măști animaliere sunt reminescențe ale unor culte străvechi care au legătură cu vegetația și agricultura, cu reînnoirea timpului, cu moarte și nașterea.

Gata cu introducerea asta pompoasă, dar care are legătură cu subiectul articolului de față, să trecem la subiect. Sâmbătă, 16 decembrie, s-a desfășurat în București a doua ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Cetatea lui Bucur” , o manifestare organizată de o asociație din nordul Moldovei. Aceștia și-au propus să aducă în Capitală o serie de obiceiuri și tradiții care să ilustreze bogăția și frumusețea acestor acte în zilele de la sfârșitul fiecărui an calendaristic (bine și complexitatea lor, simbolistica deosebită – dar acestea sunt lucruri mai puțin înțelese azi).

Cetele de mascați s-au strâns după-amiază în Piața Universității, în jurul statuilor istorice, pentru a-și etala numerele de dans și a socializa cu spectatorii. Au participat formații și cete majoritar din Moldova și Bucovina: din județele Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău, Republica Moldova, Teleorman. Fiecare „bandă” performa câteva minute, pe rând sau mai multe odată, mulțimea alerga de la unii la alții entru a se bucura de frumusețea spectacolului tradițional. Multe dintre persoanele ce se învârteau în jurul mascaților erau oameni originari din Moldova, doar sunt mulți în București după cum spunea @adso ????. Am văzut mulți copii care priveau cu uimire jocul mascaților, uneori cu teamă urșii atât de realiști. De asemenea străini din diverse colțuri ale lumii filmau scenele din Piața Universității.

Nu poți să nu admiri ursul din stuf de la Broscăuți-Botoșani, mascoidele de căiuți și caprele intens colorate din Havârna-Botoșani, urșii din Comănești, banda de arnăuți din Oglinzi – Neamț, chipuri de copii și tineri îmbujorați, muzicanți trecuți prin patina vieții etc. După circa două ore întregul alai (câteva sute de mascați) se urnește spre Piața Constituției, travrsând Centrul Vechi plin de lume, autohtoni și străini. Au evoluat pe seară pe scena Târgului de Crăciun din fața Palatului Parlamentului.

Târgul de Crăciun – Piața Constituției

În spațiul liber din mijlocul șoselelor ce se intersectează în fața Casei Poporului, casă a aleșilor de azi se desfășoară târgul de iarnă și sărbători amenajat de Primăria Capitalei. Înconjurați de garduri, pentru protecție, expozanții și vizitatorii încearcă să intre în atmosfera sărbătorilor de iarnă. Cam greu fără zăpadă... Cam greu ziua când luminițele nu îmbogățesc vizual imaginea târgului.

Zărim de la distanță bradul de 30 m înălțime (un schelet metalic îmbrăcat în cetină) și roata panoramică. Nu lipsesc căsuța lui MoșCrăciun și caruselul cu călușei. Pe scenă se desfășoară spectacole de tot felul anunțate din timp în media. Zeci de căsuțe de lemn, clasic împodobite (doar câțiva comercianția ua investit în decorațiuni suplimentare), te îmbie cu vrute și nevrute: decorațiuni, produse naturale, dulciuri, băuturi, produse alimentare, mâncare gătită. Despre prețuri s-a tot discutat – mari și fără posibilitate de negociere.

Concluzii. Festivalul de obiceiuri e superb, cetele venite din țară se străduiesc să ne redea cât mai original posibil tot ceea ce se întâmplă în satele țării în noaptea de Anul Nou. Zgomot, larmă, măști, culori și forme, strigături, muzică, bătăi de tobă, fluiere – o lume întreagă în Piața Universității. Iar târgul de Crăciun încearcă să aducă bucurie și concentrează mulțimi mari de oameni, mai ales în weekend.

Încercați să mergeți la un astfel de târg de iarnă/Crăciun, s-ar putea să vă placă. Participați la un spectacol de datini și tradiții populare de iarnă, vă veți distra/relaxa.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 224 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI