ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 23.11.2023
DE Mika
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.08.09
STATUS: CONSUL
DATE SEJUR
MAY-2023
DURATA: 1 zile
Prieteni

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Prin Peștera Topolnița, spre lumina de la capătul tunelului

TIPĂREȘTE

Am colindat eu pe o parte din munții noștri in lung, in lat și uneori in sus, dar mult mai puțin am explorat ce este in interiorul lor. Nu mă simt foarte confortabil in zone inchise, nu sunt claustrofobă dar prefer totuși să văd cerul deasupra mea.

Când se ivește insă ocazia unor explorări ușoare prin interiorul munților, uit de toate temerile mele și răspund imediat prezent.

Așa am făcut și in luna mai a acestui an, când cineva din grupul de prieteni cu care merg pe munte a propus o minivacanță in Munții Mehedinți, cu urcarea pe la Crovuri și câteva vârfuri și cu o zi dedicată Peșterii Topolnița.

Din cele patru zile cât a durat minivacanța, trei am fost pe coclauri și una prin măruntaiele munților.

Ca să ajungi la Peștera Toplonița trebuie să mergi spre comuna Marga sau Cireșu din județul Mehedinți, in funcție de direcția din care vii. Noi am venit dinspre Ponoarele, unde am avut cazare, și am trecut prin Cireșu, un sat din comuna cu același nume aflat in Podișul Mehedinți.

După ce am străbătut satul, am parcat undeva la ieșire, in apropiere de intrarea pe drumul forestier care merge spre peșteră.

Peștera Topolnița este a doua ca mărime din Romania și a șaptesprezecea din lume. Este declarată monument al naturii, este administrată de Academia Română, și, cu excepția zilei de 20 august a fiecărui an (când este ziua care ii poartă numele), peștera este inchisă publicului. Se poate vizita insă in grupuri organizate și conduse de ghizi specializați.

Noi am avut doi ghizi, buni cunoscători ai peșterilor și traseelor montane din zonă.

Apele pârâurilor Topolnița, Găurinți și Ponorat au săpat in calcarele delaului Prosacului o rețea de 16 km de galerii dispusă pe patru nivele, cu cinci guri de acces: portalul inalt de 67 m de la Gura Prosacului, Gaura lui Ciocârdie, Peștera Femeii și două deschideri la Găurinți.

In perioadele calde, secetoase, când apele pârâului Topolnița, cel mai mare dintre cele trei paraie care străbat peștera, sunt aproape inexistente, accesul și deplasarea prin peșteră este mult mai facil, existând puține porțiuni cu apă multă.

Situația se schimbă insă in perioadele ploioase, când nivelul apelor crește formând in peșteră adevărate cascade și lacuri.

O astfel de perioadă am avut și noi, in luna mai, după câteva zile de ploi abundente și topirea zăpezilor căzute mult mai târziu in acest an.

Ca să putem merge prin peșteră in aceste condiții, echipamentul obligatoriu a fost costumul de neopren, complet, inclusiv cu șosete, echipament pus la dispoziție de cei doi ghizi.

Partea cea mai dificilă a fost imbrăcarea cu costumul de neopren. Inainte de excursie, am comunicat celor doi ghizi dimensiunile noastre, adică inălțimea și greutatea, pentru ca ei să știe și să ne aducă cele mai potrivite costume. Acestea nu trebuie să fie largi, ci să fie cât mai strânse pe corp. Să nu vă inchipuiți insă că nu intră apă deloc pe sub aceste costume. Scopul este acela de a intra foarte puțină apă, care, impreună cu costumul, să formeze un strat termic protector. Fiind foarte strâmte și dintr-un material gros, vă inchipuiți că a fost dificil să rulăm acele salopete pe corp. Ne-am amuzat copios in timp ce ne echipam și mai ales după ce ne-am văzut imbrăcați ca niște scafandri gata de scufundări.

Deși știu să inot, pentru siguranța mea am preferat să imi pun deasupra o vesta de salvare.

Am avut și șosete de neopren peste care m-am incălțat cu niște bocanci mai vechi, de care nu mi-a părut rău să ii bag la apă. Pentru că solul din peșteră este alunecos, ni s-a recomandat să ne incălțăm cu ghete sau bocanci cu talpa aderentă.

In spate fiecare am avut câte un rucsac pentru peșteră numit și banană, mai exact un sac din PVC special pentru mersul prin apă și care poate fi utilizat și ca saltea sau colac de către cei care nu știu să inoate. In acest rucsac am avut un ham, util pentru anumite porțiuni din peșteră. Telefoanele, un tricou subțire și câteva batoane energizante sau obiecte pe care le-am considerat strict necesare le-am pus in bidoane care se inchideau etanș

Pe cap am avut frontala și casca de alpinism care, impreună cu bocancii, au fost obiectele de echipament care imi aparțineau.

După ce ne-am echipat și ne-am amuzat, ghizii ne-au făcut un mic instructaj, ne-au spus câte ceva despre peșteră și despre modalitatea de parcurgere in siguranță traseului.

Toate fiind puse la punct am pornit la drum. Până la intrarea in peșteră ne-am acomodat cu apele Topolniței, deoarece drumul mergea prin apă sau pe stâncile de lângă apă. După vreo 20 minute am ajuns la Gura Prosacului, portalul inalt de 67 m, loc de pătrundere in peșteră atât a apelor Topolniței cât și a vizitatorilor.

Portalul este impresionant, parcă este ușa unei mari catedrale. Intrarea nu este una lină, ci se coboară câțiva metri peste niște stânci. Apele Topolniței erau mari și intrau cu putere in peșteră, astupând unul dintre locurile mai facile de intrare. Din acest motiv ne-am pus hamurile și, ajutați de ghizi, am coborât intr-un fel de rapel până in apa din peșteră. A durat ceva până am coborât toți, unii mai experimentasem rapelul, alții erau la prima incercare.

De aici a inceput practic explorarea peșterii. Am mers numai prin apă, in unele părți inotând sau lăsându-ne purtați de curent. Am trecut prin vreo două cascade, pe unde practic ne-am dat ca pe un tobogan cu apă, ca cele din parcurile de distracții. Când trebuia să inotăm eram anunțați de către ghizi, care ne-au supravegheat permanent. In unele locuri ne opream și mai primeam explicații despere peșteră. Dar nu puteam să mă concentrez și la frumusețile peșterii, eram preocupată să nu alunec, să am grijă pe unde calc, să nu mă ia apa. La un moment dat chiar am alunecat, apa curgea cu viteză, m-am intors pe spate și nu mă mai puteam opri. M-a agățat unul din ghizi, și m-a oprit.

Am mers prin Galeria Prosacului apoi printr-un culoar mai lung care avea pe jos nisip și câteva porțiuni mai ridicate, care ieșeau deasupra apei. Culoarele aveau legături cu alte porțiuni ale peșterii unde noi nu aveam ce căuta in acel moment.

Apele curgeau cu putere și făceau un mare zgomot. La un moment dat am auzit chiar și o stâncă prăvălindu-se cu putere și mare gălăgie, moment in care ne-a cam inghețat sufletul.

Când mai aveam aproximativ 100 m până la ieșirea din peșteră, ni s-a spus să stingem frontalele și să inotăm liniștiți. A fost magic. Era intuneric beznă, se auzea numai zgomotul peșterii, al apei curgând spre ieșire. După câteva minute de inotat prin intuneric, a inceput să se vadă luminița de la capătul tunelului, care incet, incet a devenit din ce in ce mai mare. Eram la ieșirea din peșteră numită Gaura lui Ciocârdie. Când am ieșit, un soare strălucitor lumina apa și culmile din jur. Am inceput să râdem, să ne felicităm, să ne bucurăm de acele momente. Ne venea să ne intoarcem in peșteră, atât de frumos a fost.

Cu greu ne-am revenit din magia momentului și am ieșit din apă. Ne-am dus pe o poieniță de pe malul apei unde ne-am dezbrăcat de neoprene, pe care le-am spălat apoi in apa râului. După ce am scăpat de costumele grele și strâmte, am rămas in tricou și costumele de baie și am pornit spre mașini, fiecare ducând in spate costumele de neopren ude și grele.

Drumul de intoarcere a fost greu, pentru că eram obosiți și a trebuit să urcăm mult, printr-o zonă calcaroasă (abia atunci am realizat cât de mult ne-a solicitat mersul prin peșteră).

Ultima parte a traseului face parte din Via Transilvanica, ținutul Terra Romana, traseu pe care sper să il parcurg și eu la un moment dat.

Intr-un final am ajuns la mașini, am predat echipamentul celor doi ghizi și le-am mulțumit pentru că ne-au insoțit in acele locuri unice.

A fost frumos, o experiență de neuitat, ceva care trebuie făcut măcar o data in viață. Fotografiile sunt puține, a fost destul de complicat să scoatem telefoanele in acele condiții. Au profitat cei care le-au avut in huse etanșe, impermeabile.

Dacă ajungeți in zona Drobeta Turnu Severin, faceți un mic ocol spre Cireșu, și mai departe spre Peștera Topolnița. Merită chiar și pentru imrejurimile peșterii, chiar dacă nu o veți vizita efectiv.

## end review sc

[fb]
---
Trimis de Mika in 23.11.23 19:19:18
Validat / Publicat: 23.11.23 20:10:57
INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în MASIVUL RETEZAT-GODEANU

VIZUALIZĂRI: 375 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

14 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Mika); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P05 Topolnița
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
[1300 PMA] [600 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 41600 PMA (din 31 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

14 ecouri scrise, până acum

webmasterX [23.11.23 20:09:20] »

Mutat în rubrica "Peștera Topolnița (M-ții Mehedinți) , MASIVUL RETEZAT-GODEANU" (nou-creată pe sait)

[Rubrica inițială: BUFFER CĂLĂTORIE]

-

Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)

Mikascris / TELEFON [23.11.23 20:13:42] »

@webmasterX: E OK, mulțumesc.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
webmaster [23.11.23 20:40:15] »

Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ

— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

DOINITA [23.11.23 21:32:10] »

Felicitari pentru tot ce ati parcurs si pentru ca ne-ai facut partasi chiar daca nu avem costume de neopren si stam comozi in fotolii!

Vacante frumoase!

doinafil [23.11.23 22:42:57] »

Felicitări, Mika! ????Mă uimești câtă energie ai pentru o bunicuță! (dac-am înțeles bine că - deja ești - sau că vei deveni! Dacă greșeșc, îmi cer iertare!

Constat că nu ești numai „voinică” , ci și foarte curajoasă, un lucru mai rar pentru cineva trecut de 50 de ani!

Presupun că, pe lângă faptul că ai experimentat ceva nou, toată această aventură te-a și costat ceva bănuți, că doar nu-și pierd ghizii timpul doar de dragul unor turiști dornici de senzații tari! Ar fi interesant de știut și prețul plătit, așa, pentru „cultura” mea generală! (ghizii, echipamentul, etc., etc....)

Și pozele sunt faine! Felicitări pentru ce-ai realizat și...

Mika [24.11.23 08:32:54] »

@doinafil: Sunt bunică deja, am un nepoțel de un an și șapte luni, și sunt trecută bine de 50 de ani, mai aproape sunt de 60 .

Dar vârsta nu are importanță, este doar un număr, cât mai pot voi mai exeprimenta lucruri noi și voi incerca să văd cât mai multe locuri. Tura in peșetră a costat 250 lei/persoana, incluzâd tot: acces, ghizi, echipament.

Mulțumesc de aprecieri!

Mika [24.11.23 08:34:57] »

@DOINITA: Mulțumesc de aprecieri! Știu că nu oricine poate merge pe unde merg eu, dar și acesta este un motiv pentru care scriu despere aceste experiențe - pentru a face cunoscute și locuri mai puțin accesibile.

DOINITA [24.11.23 08:37:09] »

@Mika: Asa este, nu oricine poate face asta, dar e minunat ca ai impartit cu noi trairile!

Inca o data, FELICITARI!

tata123 🔱 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [24.11.23 11:00:00] »

@Mika: Felicitări! O aventură deosebită descrisă în amănunt cum de altfel ne-ai obișnuit. Mulțumim pentru „răsfățul” de care beneficiem - multe locuri în care noi nu vom ajunge. Dar ne bucurăm de cuvintele înșirate și de imaginile postate astfel că putem măcar pentru câteva minute să călătorim cu mintea în acele locuri.

P. S. Oameni cunoscuți în domeniu au cercetat în anii '60 galeriile acestei peșteri. Iată o știre din România Liberă din octombrie 1962:

DESCOPERIREA UNEI NOI GALERII IN PEŞTERA TOPOLNIŢA. O telegramă sosită la Institutul de speologie „Emil Racoviţă” înştiinţa că echipa de tineri cercetători care explorează peştera Topolniţa, din raionul Turnu Severin, a făcut o nouă şi interesantă descoperire: încă o galerie necunoscută lungă de 1.500 metri. Datorită acestei noi galerii descoperite, peştera Topolniţa a fost cercetată pe o lungime de 10 500 de metri, lungime nemaiîntâlnită la noi în ţară până astăzi la vreo peşteră.

Speologii Anca şi Vasile Decu însoţiţi de geologul Marcian Bleahu, mergând pe cursul subteran al rîului Topolniţa au stabilit acum că peştera este formată de confluenţa sub pământ a acestui râu cu apele a doi afluenţi, confluenţă care are loc în adâncul masivului calcaros şi formează diverse galerii dispuse pe trei etaje.

Pereţii galeriei fosile — cea mai înaltă — sunt încărcaţi cu cristale de calcită care iau forme bizare şi sticlesc la diverse culori. La capătul unei galerii cercetătorii au dat de un lac subteran, din fundul căruia se ridică până la suprafaţă aglomerate de cristal în formă de flori şi ciuperci, atât lacul cât şi cristalele dând locului un farmec deosebit.

Cât mai multe experiențe deosebite!

Mika [24.11.23 11:06:01] »

@tata123 ????: Mulțumesc de această completare și de aprecieri. Știu de acest lac, am văzut fotografii și arată intr-adevăr minunat. Noi nu am ajuns acolo, sunt multe porțiuni in care nu am fost, ele fiind vizitate doar de speologi. Cine știe, poate voi ajunge la un moment dat.

Yersinia Pestis [24.11.23 12:29:46] »

Chiar interesantă excursie, dar, sincer, nu vă invidiez!

Vorbim aici de două lucruri care nu mă-ncântă, neam: apa, în cantități mai mari decât s-o sorb dintr-o-nghițitură (sunt din Vrancea, deh) și, mai ales peșterile. Aici, pentru mine, e bau-bau car eface rău copiilor! Ce, nu-s și eu copilul părinților mei?!

Hai să spun că prin câteva peșteri, din astea, mai normale, am intrat, dar, peșteră și apă, la un loc?! Câh, mă pierdurăți de client!

Dar, da, e ca-n versurile lui Coșbuc :” Usturoi, și-l poți mânca/Dar la urmă, cui îi place...”

Fotografiile, în schimb, da, sunt frumoase, le admirai intens și-am și votat! Doar una, dar, după ce termin de scrijelit ecoul ăsta, mai fac!

Sărut mâna, weekend plăcut! ????

Mika [24.11.23 13:40:32] »

@Yersinia Pestis: Nici eu nu prea sunt cu peșterile, dar sunt curioasă din fire. Trebuia să văd pe unde curge apa aia in subteran. Fotografiile de aici nu sutn meritul meu, eu am lăsat telefonul la mașină, că nu știa să inoate. Mulțumesc de aprecieri!

Michi [24.11.23 20:04:52] »

@Mika: Felicitări din nou, cu invidia omului care a drumeţit destul în viaţă. Am putut merge pe munte (niciodată la nivelul tău) până pe la 70 de ani dar fără ghid, cam haotic şi uneori cu echipament neadecvat. La o coborâre pe pietris din Piatra Craiului am făcut o prăbuşire de boltă a tălpii, au urmat operaţii, apoi proteze genunchi, şold. Am trasformat pasiunea de urcat, în aceea de a călători şi până pe la 84 de ani făceam câte 5-6 excursii pe an. Apoi, mai răruţ, că-i mai drăguţ. Te ajută şi înălţimea, greutatea dar... în primul rând pasiunea (comparativ, eu eram mică de înălţime şi cam plinuţă) Tine-o tot asa, nu te lăsa, cunosc satisfacţia şi bucuria de a ajunge unde ţi-ai propus! .

Mika [26.11.23 18:11:02] »

@Michi: Mulțumesc de aprecieri! Imi place mult să merg pe munte, sper să mă mai țină picioarele incă un timp. Pe urmă trec și eu exclusiv pe călătorii

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
doinafil, DOINITA, Michi, Mika, tata123 🔱, Yersinia Pestis
Alte impresii din această RUBRICĂPeștera Topolnița (M-ții Mehedinți) :

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.09111499786377 sec
    ecranul dvs: 1 x 1