Manastirea Comana (ctitorie a lui Vlad Tepes), muzeul şi Mausoleul Eroilor

TIPĂREȘTE

După ce am părăsit biserica Drăgănescu pictată de Arsenie Boca, ne-am îndreptat spre ultimul obiectiv din acea zi, mănăstirea Comana situată în comuna cu acelaş nume, distanţă de 43 km pe DJ412A si DJ411. Era destul de târziu şi m-am felicitat că am luat ceva mâncare la noi, pentru că dacă ne-am fi oprit la un restaurant am fi găsit mănăstirea închisă. O vizitasem cu 40-50 de ani în urmă dar cine să-şi mai aducă aminte în lipsa pozelor? Am ajuns la timp şi am putut vizita înafara mănăstiriii muzeul dar şi Mausoleul Eroilor.

Scurt istoric

Mânăstirea Comana a fost ctitorită de Vlad Ţepeş în 1461 şi după studiile recente aici s-ar afla şi mormântul său (ucis de Laiotă Vodă în 1476), nu la Mănăstirea Snagov cum se credea până de curând (istoric Ctin Rezachevici). Vlad Tepeş fusese decapitat în 1476, capul său în care fusese înfiptă o ţeapă fusese trimis ca trofeu sultanului iar trupul îngropat pe ascuns de boierii care-i rămăseseră fideli. Mănăstirea a fost construită ca o cetate uşor de apărat, pe o insulă mlăştinoasă al unui braţ al râului Neajlov. Mănăstirea iniţială a fost dărâmată în sec XVI şi reclădită în acelaş loc pe vechile ruine în 1588 de domnitorul Radu Serban. În 1609 Radu Serban a zugrăvit-o dar pisania în care se pomenea numele lui ca ctitor a fost scrisă de nepotul său Serban Cantacuzino în 1700. Înafară de Vlad Ţepeş care a construit prima mănăstire, ctitori care au adus extinderi şi îmbunătăţiri au mai fost Matei Basarab, Serban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu.

Cel de al doilea, Serban Cantacuzino (1678-1688) , a refăcut şi înălţat zidurile de incintă, a adăugat chilii, a construit un foişor. El a făcut la mănăstirea Comana necropola familiei Cantacuzino, aici fiind îngropaţi Nicole Pătrascu, ginerele lui Radu Serban şi fiu al lui Mihai Viteazul, Drăghici Cantacuzino, tatăl lui Serban, Constantin Cantacuzino, soţiile lor şi copiii. Serban Cantacuzino a murit otrăvit de boieri în 1688. L-a urmat la tron, nepotul său Constantin Brâncoveanu (1688-1714) pe care-l desemnase ca succesor din timpul vieţii. Trebuie să vă spun că în WIKIPEDIA s-a strecurat o confuzie: se menţionează că Serban Cantacuzino a murit în 1688 dar mai apoi că în 1699 a dăruit mănăstirii Comana un chivot de argint în amintirea părinţilor săi care sunt înmormântaţi tot acolo, că a refăcut mănăstirea între 1699-1700 şi a zidit în incintă un paraclis întărit în 1703. Am mers la desfăşurătorul domnitorilor munteni din sec XVII-XVIII şi acolo figurează un singur domnitor Serban Cantacuzino care a murit în 1688. Am consultat mai multe surse, ca să aflu într-una obscură că cel citat ca Serban Cantacuzino după 1688 se mai numea şi Măgureanu, era spătar şi văr cu Constantin Brâncoveanu şi a decedat în 1709 (Arhivele Olteniei 2009, pag 399-404). Mormântul vornicului Serban Cantacuzino nu a mai fost găsit la Comana el fiind distrus alături de celelalte morminte în 1854 de călugări greci.

Biserica cu hramul Sf. Nicolae, albă are două turle şi zece coloane dintre care pe două, capitelurile sunt decorate cu vulturul bicefal, însemnul familiei Cantacuzino pe care l-am găsit şi la castelul din Buşteni. Biserica actuală a fost zidită în 1854 de meşteri germane dar la intrare are pisania din 1700.

Pridvorul e închis cu uşi sculptate. În pronaos este o lespede funerară scrisă cu litere chirilice unde sunt înmormântaţi membrii familiei cantacuzine.

Cu timpul mănăstirea s-a degradat şi biserica a devenit parohială, apoi sediu de prefectură şi ulterior şcoală sătească. Degradarea mănăstirii Comana s-a accentuat în timpul domniilor fanariote şi domnitorii care au urmat nu au avut puterea financiară să o refacă. Abia în 1854 arhitectul Schlatter a reconstruit biserica din temelii . În 1908 întregul ansamblu mănăstiresc a fost refăcut, au urmat reparaţii în sec XX. La cele din 1971 a fost descoperită o piatră funerară veche inscripţionată cu numele Ancuţei, fiica lui Radu Serban (sec XVI)

Mănăstirea afectată de cutremurul din 1977 a fost consolidată în întregime şi repictată în anii 90 iar în 2008 au fost restaurate interioarele construcţiilor adiacente. Din 1992 redevine mănăstire de călugări. Din 2011 mănăstirea a intrat intr-un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană.

Pe zidul de incintă al mănăstirii sunt pictate trei scene importante de mari dimensiuni din istoria noastră:intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul la Alba Iulia, Regele Ferdinand şi Regina Maria în primul RăzboiMondial si o scenă din al doilea Război Mondial privind eliberarea Ardealului de Nord. Fiecărei scene îi este ataşată reproducerea unui tun din epoca respectivă.

Manastirea Comana face parte din Lista Monumentelor Istorice

Muzeul mănăstirii Comana

A fost inaugurat în 2017 într-o construcţie de lemn, o galerie deschisă cu parter şi etaj. Sunt expuse panouri din care reies etapele de construcţie, de dezvoltare, decădere şi refacere a mănăstirii, obiecte recuperate în timpul lucrărilor, unelte agricole vechi, multe cruci de piatră cu inscripţii, bustul lui N. Iorga, ornamentații murale, baze de coloane, bucăți de pisanie, pietre funerare, înscrisuri privind contribuţia reginei Maria la construirea Mausoleului Eroilor. Prin vizionarea acestui muzeu înţelegi mai bine etapele de dezvoltare ale mănăstirii şi importanţa sa în istoria Tării Româneşti.

Mausolul Eroilor

În 1916 generalul german Mackensen a avut iniţiativa amenajării la mănăstirea Comana a unui cimitir militar în amintirea bătăliei din zona Comana- Neajlov. Au fost înhumaţi 516 eroi români, germani, bulgari, turci- neidentificaţi - cât şi ale altor naţiuni.

La indicaţiile lui N. Iorga al cărui bust l-am văzut în muzeul mănăstirii şi susţinerea Reginei Maria, pe locul fostului paraclis construit de Serbam Cantacuzino, în 1926 a fost ridicată o clădire cu destinaţia de mausoleu. Finanţarea a fost obţinută prin apelul Societăţii Cultul Eroilor la subscripţie publică cât şi din fonduri guvernamentale. Mausoleul este de dimensiuni mici L 14,5 m; l 6.5 m; h4.5 m şi impărţit ca o biserică în pronaos, naos şi catapeteasmă. Conform inventarierii din 1943 în criptă şi firide sunt depuse osemintele a 762 eroi militari. În naos într-o criptă subterană pe care o poţi vedea printr-un grilaj este un osuar cu rămăşiţele a sute de eroi, cranii străpunse de glonţ, stive de oseminte. În mausoleu există şi o placă comemorativă a 5 piloţi britanici căzuţi în 1944 în bălţile Comanei. La intrare în mausoleu sunt inscripţionate pe o placă de marmoră albă versurile:˝ Cei ce căzut-au pentru ţară/ Pe lanul câmpului bogat/Jertfind o ńtragă primăvară/Nu au murit ci au înviat˝

Mausoleul Eroilor a fost restaurat în ultimii ani în cadrul proiectului de valorificare turistică a Mănăstirii Comana.

Mausoleul eroilor căzuți în Primul Război Mondial (Mănăstirea Comana) face parte din Lista Monumentelor Istorice

Construită iniţial de Vlad Tepeş ca o cetate fortificată, mănăstirea Comana se impune atât prin biserica reclădită cât şi prin muzeu şi mausoleul dedicat eroilor militari.

Înafara momentelor de reculegere, mănăstirea Comana îţi oferă o lecţie de istorie pe parcursul a aproape 600 de ani

---

VIZUALIZĂRI: 609 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI