Inapoi in timp, acolo unde mi-am lasat sufletul – Kufstein, perla Tirolului

TIPĂREȘTE

De abia asteptam sa ajung la acest articol, am lasat altele sa le vina randul mai incolo, dar despre zona mea de suflet trebuia sa povestesc. Deci, cum am ajuns din nou in Kufstein? Simplu, prietena mea in sfarsit a fost angajata de Sandoz (s-a dat drumul la angajajarile internationale, deci daca cineva e interesat ma poate contacta), asa ca am decis sa merg cu ea din mai multe motive: sa o ajut cu bagajele, cu acomodarea dar sa si revad locuri dragi (si ceva shopping tintit, am sa va explic mai incolo de ce).

Asadar, plecarea in Austria a fost cu Lufthansa, returul cu Tarom (doar eu). Ne-am intalnit la aeroport, check in deja facut doar trebuia sa lasam bagajele (plus unul cu plata suplimentara), am ramas doar cu rucsacii in spate si cu gentile personale, controlul de securitate, luat avionul, toate ok, in avion a trebuit sa purtam masti. Pot spune insa ca avionul a fost plin, chiar si la clasa business, deci lumea circula, iar ca tratatie a fost o sticluta mica de apa si o ciocolatica. Noi aveam la noi cate un covrig cu cascaval luat din aeroport de la Luca, pe care pot spune ca l-am mancat cu placere (de altfel, ce nu mananc eu cu placere ????), asa ca apa si ciocolatica au fost bonusul.

Cat despre aterizarea in Munchen, stiam ca suntem pe limita ca sa prindem trenul, ajungeam la 20.30 si trebuia sa prindem metroul de 21.04, lucru pe care nu l-am realizat, de abia la acea ora ne luam bagajele. Asa incat ne-am dus relaxate la metrou, am coborat in Gara de Est (este cea mai potrivita ca sa nu tarasti de bagaje), ne-am oprit la chioscurile din gara si am luat ceva de baut (mai aveam la noi cate un covridog) si am asteptat cuminti pe banca venirea trenului.

Problema care se punea era ca aveam de schimbat trenul si peroanele, avand la dispozitie 7 minute, asa ca trenul trebuia sa vina la timp, lucru care nu s-a intamplat, trenul a intarziat 5 minute, pe care in cele 30 de minute de drum nu le-a recuperat. Acum, ca sa fiu cinstita, mizam pe faptul ca in cazul acestor trenuri cu schimb, se asteapta unul pe celalalt, si mai mizam si pe bunavointa domnilor sa ne ajute cu bagajele. Asadar, am ajuns in gara in Rosenheim (trenul mergea mai departe spre Salzburg), am insfacat geamantanul meu, si dau sa cobor. Un domn dragut s-a oferit sa ma ajute, l-am indrumat spre prietena care avea 2 geamantane, ok, coborarea am rezolvat-o ????, domnul avea alt traseu, insa am avut acelasi noroc la urcarea scarilor spre peronul nostru, asa ca avand limbile de un cot am urcat in tren si ne-am aruncat pe primele scaune disponibile. Trenul, asa cum banuiam, a mai stat 5 minute sa fie sigur ca ia toti calatorii. Pentru ca voi tot vorbi de prietenele mele, le voi numi A (prietena cu care am venit din Romania), T (prietena cu care ne-am tot plimbat si la care am stat) si D (inca o prietena cu care ne-am intalnit).

Dupa ce ne-am tras sufletul am inceput sa radem, prietena mea spunea: “Mishule, pana si ochelarii ma strang!” eram in acea relaxare, gandindu-ne ca am prins de fapt ultimul tren (23.35), atfel o sunam pe T sa vina cu masina sa ne ia, aveam cam 30 de minute cu masina, deci mai lungeam putin drumul. Vreau doar sa mai spun ca trenul era full, lucru la care nu ma asteptam, am inteles ulterior logica, era luna de vara cand pentru 3 luni abonamemtele la tren in Germania erau 9 euro/ luna si Salzburg ca si Kufstein fiins orase de granita cu Germania, beneficiau si ele de acest tarif.

Am ajuns in gara, am luat taxiul, ochii mei fiind precum girofarul sa prind orice detaliu. Nu stiu cat ma intelegeti, sufletul meu a ramas acolo, este un loc ce pentru mine a fost casa aproape 4 ani, mi-a fost consolare in momentele de singuratate, dar si bucurie pentru viata de zi cu zi, este un oras care intampina cu mare drag (ca sa ma citez ????) pe oricine. Aveam sa fac si prima constare, scumpirea taxiului data de scumpirea carburantului, taxiul a costat acum 8,6 euro, fata de circa 5-6 euro cat ma costa pe mine.

Am ajuns si la hotelul nostru, am sa povestesc si despre el din nou, am gasit cheia unde ni se spusese ca o sa o gasim si am avut placuta surpriza sa avem camera 210, eu avusesem 212.

Asadar putin dupa miezul noptii eram si noi in hotel, linistite. Acum (fara modestie), deplasarea impreuna a fost de ajutor, deoarece imi aduceam aminte de bajbaielile mele de inceput, a contat mult sa eliminam timpii morti, mai ales la miezul noptii.

Joi dimineata am mers la micul dejun (lucru pe care nu il facusem cand am fost eu pentru ca plecam prea de dimineata ca sa prind micul dejun asa ca il exclusesem prin intelegere), apoi am pornit in descoperirea orasului. Stiti cum m-am simtit? Ca un copil care isi primeste jucaria dorita, as fi vrut ca ziua sa aiba 48 de ore ca sa ma bucur de tot. Am fost mai intai in magazinul meu preferat de unde mi-am achizitionat ceva materiale pentru pictura, si apropo de asta, A nu intelegea de ce am nevoie de bagaj la intoarcere, ce pot lua mai ieftin decat in tara si ulterior s-a lamurit si mi-a dat dreptate. I-am aratat magazinele din zona, ce are bun fiecare in parte si cand sunt reducerile ???? (de ce sa aruncam cu banii?), apoi ne-am intors la hotel, am lasat cumparaturile si am pornit din nou la plimbare de data aceasta pe langa padure, avand in stanga noastra orasul. Am ajuns si in oras, i-am aratat institutiile publice, am luat si primul contact cu concertul de orga de la ora 12 (despre orga din Kufstein trebuie sa va povestesc neaparat, chiar merita, insa nu acum), recunosc cinstit, se apropia oara 12 si voiam sa fiu cat mai aproape de fortareata sa aud si mai bine, asa ca in dreptul scolii (aproape de fortareata) m-am asezat pe banca si cat a durat concertul am stat si am ascultat.

Aici in Kufstein, in fortareata, se gaseste cea mai mare orga in aer liber din lume, orga este numita si Heldenorge (Orga eroilor) o sa va povestesc ceva mai incolo de ce se numeste asa.

Am facut diverse drumuri intre hotel si centru, asta deoarece ne-am intalnit si cu consultanta ce urma sa mearga cu A la banca, primarie, dar si sa vada eventualele apartamente de inchiriat, asa ca urmatorul pas in acea zi a fost sa vedem apartamentele, care au fost 4, am lasat pe lista 2 si in final A a ales ce as fi ales si eu, ea pe considerentul ca e mai aproape de ce simte ea (celalalt era mai SF, mai modern, mai pentru tineret), iar eu ma gandeam ca este chiar in buricul targului, aproape de orice. Si iar se vede ca prieteniile sunt legate mult si prin evenimente, apartamentul era in acelasi bloc in care am stat si eu, eu am stat la scara 3 ea urma sa stea la scara 2, doar ca ea avea si o terasa cat apartamentul de mare, sau poate chiar mai mare ????, am spus ca pot sa imi pun cortul pe terasa si sa dorm acolo ????.

Cum mi s-a parut orasul? Fermecator, s-au mai adaugat mici decoratiuni (o sa va arat in poze), au mai crescut si acolo preturile la benzina, cand am fost eu era 1.10 – 1.20 euro/ l, acum era 1,70 euro/ l, insa tot nu comparam avand in vedere diferentele de salarii. Am mai sesizat si in magazine mici mariri de preturi, care se vad in final, dar inca exista multe produse ale caror preturi sunt sub ale noastre, lucru sesizat si de A care a vazut cafeaua pe care o bea ea la pret mai mic decat in tara. Cand am plecat era sceptica (mi-a spus ulterior), ce o sa imi cumpar eu de zic ca voi umple bagajul, si sa fie la pret mai mic decat in tara (la dus eu am avut lucruri doar in rucsac, iar la intoarcere am umplut la maximum bagajul de cala ???? dar sa nu va ganditi la toale, 90% au fost materiale pentru pictura).

Asadar prima zi era pe final, a venit si T de la serviciu iar eu m-am mutat la ea ca astfel nota de plata de la hotel sa fie mai mica (era 98 euro dubla cu mic dejun si 49 euro single), de fapt am plecat la T impreuna cu A, acolo ne-a preparat cate o bauturica de bun venit, ceva de rontait, am luat legatura si cu D si am convenit sa ne vedem la restaurant. Despre mancatorii vor vorbi insa separat.

Ne-am intalnit pe la 7 la restaurant, o atmosfera minunata, am stat pana s-a intunecat de tot afara, tot felul de povesti.

In aceste zile prin Kufstein nu am reusit sa coperim toate zonele pe care as fi vrut sa i le arat lui A, si nu am facut poze cat as fi vrut pentru ca au fost destul de multe povesti, am facut insa o plimbare cu ea si de-a lungul raului Inn, ne-am plimbat si prin centrul vechi, multe locuri le va descoperi singura, asa cum va spuneam au fost mai degraba aspecte administrative. A fost dragut ca prima zi de lucru insemna intalnirea la ora 8 la intrarea in firma, insa cum toate etapele au fost numai online, nimeni nu iti spunea si cum ajungi acolo, asa ca am rugat-o pe T sa imi printeze programul masinilor, i-am insemnat orele de dus si intors apoi cu ea am localizat pe traseu posibilele statii de unde sa ia masina.

Vineri dimineata dupa ce am luat fiecare micul dejun, m-am intalnit cu A si am plecat la gara de unde am luat trenul spre Wörgl, ca sa descoperim si acolo orasul. Despre Wörgl am povestit aici vezi impresii si pot spune chiar ca nu am descoperit aici schimbari. Wörgl este in perceptia mea un oras comercial. Daca Kufstein este un oras istoric, Wörgl este comercial, insa este nevoie si de asta, si asa cum ii spuneam si lui A, aici sambata este piata volanta pe strada Garii, piata deschisa intre orele 8.00 – 12.00 si se vand in afara de legume si fructe, mezeluri si altele de acest gen, peste, ceva lactate, dar puteti savura si o bere sau altceva de genul, sa mancati o gogoasa sau un sandvis. Aici a fost un lucru pe care nu il stiu nici astazi, eu nu am descoperit o astfel de piata volanta in Kufstein, am inteles ca exista mai pe la marginea orasului mici ferme si care au un program undeva pana spre ora 12.00, insa cum nu m-am lamurit era mult mai sigur sa merg in Wörgl cand aveam nevoie, mai faceam si alte cumparaturi, plus ca diversitatea era mai mare.

Am pierdut si pe aici destula vreme, am trecut in revista magazinele si ce ofera ele, ceva shopping (iar am surprins-o pe A cu produse mai ieftine decat in Romania (ma refer la acelasi produs, aceeasi marca), si pentru ca tot ne simteam bine, hai sa ne oprim si la Ruetz pentru o cafea si ceva de mancat. Aceste mici “centre de beauty si wellness) ????, spun asta deoarece iesi de acolo cu un zambet larg pe fata si satisfacut de parca ai fi castigat la LOTO. A nici nu stia ce surpriza avea sa o astepte in interior, si asta s-a vazut prin faptul ca nu stia ce sa isi ia, cataiful a fost clar ca va fi unul pentru amandoua, in final insa pe partea sarata am mers pe bagheta cu crema de branza si verdeata, ea si-a luat si o felie de paine cu unt si ou (de prepelita), si cu o cafea, a fost minunat. Este un loc unde te poti opri si sa te relaxezi inainte sa pleci mai departe in descoperire.

Ne-am mai plimbat prin oras apoi am luat trenul din nou spre Kufstein, unde am mers sa mancam de pranz (tot asa, in articolul despre mancatorii), apoi am mers la cumparaturi sa mergem acasa sa gatim ???? sa o asteptam pe T cu masa pusa.

Am decis ca vom face o supa crema si pulpe la cuptor si cartofi prajiti, totul stropit cu ceva bere (acum nu mai stiu ce bere am avut, cert e ca A a baut berea asta pentru prima data, a decretat ca ii place asa ca aprovizionarea am facut-o cu aceasta bere).

Si cam asa s-a dus si ziua de vineri, pentru sambata am hotarat ca mergem in Innsbruck, descoperim orasul apoi mergem la Ikea (despre asta va voi povesti separat)

Si a venit si ziua de duminica, cand in sfarsit vremea isi facea de cap, ba soare ba ploaie asa incat trebuia sa vedem ce poate fi mai potrivit de vazut, deci primul obiectiv avea sa fie Thiersee, un lac care mie imi este tare drag, despre care am povestit aici vezi impresii un loc unde poti fugi (cei drept cu masina mica pentru ca sunt vreo 10 km pana acolo), dar al carui inconjur dureaza circa o ora (in functie de cat de repede sau nu, vrei sa mergi). De ce imi place acest lac? In primul rand este faptul ca lacul este intr-o mica vale asa ca in orice sens ai face turul lacului, ai de o parte lacul, de partea cealalta muntii si indiferent de anotimp, natura iti ofera cel mai maret spectacol. Este un loc unde se plimba toata lumea, de la copii in carucioare sau pe langa, impreuna cu parintii lor, pana la varstnici care chiar si cu ajutorul bastoanelor sunt dornici de miscare. Si desi afara era o ploaie maruntica, am vazut si persoane care au dorit sa incerce apa si sa inoate putin (am vazut o doamna care era trecuta bine de 60 de ani, dar si un tanar tatic al carui pustiulica ar fi fost si el dornic). Am vazut familii cu acele hidrobiciclete cu tobogan (mami si surioara dadeau la pedale, tati si fratiorul se scaldau in lac), stand-up paddle erau si ele prezente pe lac, asa incat pentru ei vremea nu reprezinta un impediment.

Si pentru ca era vara am vazut si cativa pescari cu cortul instalat pe malul lacului, dar si o barcuta langa ei, dar exista si o zona pentru caravane, unde chiar erau cateva masini cu rulote si i-am admirat din plin, este un lucru pe care mi l-as fi dorit.

Putem spune ca am bifat si aceasta drumetie, vremea era acceptabila ca sa spun asa, hai sa mai vedem ceva, hai sa mergem la Capela Thierberg, am povestit despre ea aici vezi impresii acum insa aveam sa ajungem putin altfel, asa ca ne-am urcat in masina pana la o anume parcare, am lasat masina acolo si am pornit la drum, aveam circa 20 de minute de mers (eu am mers cam in 22 de minute ????). Am ajuns acolo, drumul prin padure nu este complicat, insa mai urci putin, altfel e ok, si nu cred ca aveam norma de timp, aveam doar norma de ploaie ????.

Am ajuns la capela, am urcat si in turnul cu muzeul (aici este acel gen de scara pe care nu il plac deloc, este melc in spirala si ingust, daca se intalnesc 2 persoane pe drum, e clar, una sta lipita de perete, dar am mers si in turnul alaturat, unde si aici era o expozitie (chipuri- schite in creion), insa cand am urcat si am iesit in exterior (usa o sa vedeti in poze ce sistem de manevrare rustic dar practic are), deja ploua bine de tot, asa incat nici peisajul nu iti oferea o vedere de ansamblu a zonei.

Insa eram multumite de ce reusisem sa facem, asa ca am facut drumul pana la masina prin ploaie (aveam insa umbrele la noi), cu atentie marita unde calcam, asa ca ne-am intors in oras la T acasa unde am mancat de pranz apoi ceva relaxare pentru ca mai tarziu urma sa ne vedem si cu D la o bere intr-o locatie interesanta (si despre ea in articolul de mancatorii)

Ziua de luni insemna si plecarea mea acasa, a mai fost doar o plimbare prin oras, localizarea unei cofetarii bune (A voia sa ia ceva pentru colegi pentru prima zi de lucru), localizarea locuintei de serviciu unde avea sa stea pana se muta (si pe care a ales-o tot la sfatul meu, insa anterior alegerii apartamentului de inchiriat) si care s-a dovedit a avea o localizare minunata, din usa blocului acesta, vedea usa blocului unde avea sa stea ????

Ca o concluzie, ca sa nu credeti ca sunt eu partinitoare, A spunea cu fiecare descoperire: “Simt ca mi-a crescut nivelul de trai!” , binenteles era o glumita cu putin adevar, spunea ca nu se astepta la un orasel atat de frumos (avand in vedere ca este mic orasul), i s-au parut extrem de civilizate masinile pe care le pune firma la dispozitie (sunt autocare), si sunt convinsa ca surprizele nu vor inceta. Traind intr-un oras mare precum Bucurestiul, ai un mic soc sa te muti intr-un orasel micut si initial si ea a fost tentata sa aleaga Innsbruck (de vreo 5 ori mai mare decat Kufstein), insa i-am oferit cele mai potrivite argumente incat sa mearga pe mana mea, pentru ca la fata locului sa imi dea dreptate.

Acestea fiind zise, pot spune despre Kufstein ca este un oras pe care il puteti avea in vedere macar ca o vizita de cateva ore, bogatia de culori, frumusetea istorica, va vor intampina intotdeauna cu veselie.

Si ca sa aduc inca un argument, web, te rog sa atasezi acest filmulet Kufstein, the Pearl of Tirol, Austria 2021 - YouTube

---

VIZUALIZĂRI: 762 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI