ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 13.09.2022
DE msnd
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 05.07.13
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
JUL-2022
DURATA: 1 zile

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

La pas prin Bucureşti

[fb]
NOU TIMP CITIRE: 15 MIN

Cu tuk – tuk prin București

TIPĂREȘTE

Primim din când în când de la prieteni câte un cadou mai deosebit. Așa au fost biletele la concertul lui Richard Clayderman (vezi impresii) sau voucherele de acces la Orhideea Spa (vezi impresii). De crăciunul din 2018 am mai primit un voucher de acces la Termele Balotești. Dar o serie de probleme de familie ne-au împiedicat să îl valorificăm în 2019. Apoi a venit pandemia. :((În apropierea datei de expirare, am încercat, pe toate canalele disponibile, să contactez administrația respectivă. M-am lovit însă de un zid. Am încercat din nou, și din nou, și din nou, până... am renunțat.

Acum am primit un nou cadou. Este un alt voucher, dar, pentru o plimbare cu tuk – tuk prin București. Aceasta este o afacere a unui om relativ tânăr, până în 40 de ani, care a cumpărat o asemenea mașinuță din Italia, a deschis un S. R. L. și și-a luat și licență de ghid. Deocamdată este singur în București și are un oarecare succes în perioadele de vreme bună. Dar, peste 90% din clienți sunt turiști străini. Pentru aceasta, are niște înțelegeri cu câteva hoteluri, dar apelează și la o serie de sit-uri de intermediere. Pe parcursul plimbării, am aflat că un tur de o oră cumpărat de la el costă 49 euro. La cerere, poate organiza și tururi de două ore pentru 79 euro. Noi am primit un voucher de o oră și jumătate, cumpărat prin intermediul unui sait colaborator.

Plimbarea noastră se poate organiza pe timp de zi sau în cursul serii. Noi am primit o plimbare de zi. În cazul nostru, după primirea voucherului era necesară trimiterea unui email sit-ului intermediar, cu câteva date de contact ale clientului și propunerea a două date de organizare. Stabilirea datei efective se face de comun acord, la o oră negociată. Plecarea se face fie din fața Ateneului, fie din fața hotelului Novotel, de pe Calea Victoriei.

Noi am ales plecarea din fața Hotelului Novotel, la ora 12.00. La ora fixată suntem la locul de întâlnire. După câteva minute apare și ghidul nostru cu mașinuța sa simpatică. Ne ia în primire imediat, ne îmbarcă și pornim. Prima întrebare:

„– Pe unde doriți să mergem?”

– Nu avem o preferință anume. Aveți un traseu standard?”

„– Da. La drum!”

Pornim pe Calea Victoriei, până la intersecția cu Bulevardul Elisabeta. Aici, aruncăm o scurtă privire către Cercul Militar Național. Dar, primim o informație ușor eronată: clădirea a fost construită în 1937. Eu știam că este ceva mai veche. Într-adevăr, verificarea de acasă îmi spune că este construită, cu mari eforturi, în perioada 1911 – 1923, fiind inaugurată la 4 februarie 1923. În urmă cu câțiva ani am avut ocazia să particip la un eveniment organizat aici. Țin minte că am rămas impresionat de arhitectura sălilor, decorațiunile, finisajele, materialele folosite.

Continuăm drumul pe Bulevardul Elisabeta până la Colegiul National Gheorghe Lazăr, unde o luăm la dreapta. Urcăm pe Bulevardul Schitu Măgureanu până la intersecția cu strada Știrbei Vodă, unde facem, din nou, la dreapta.

Oprim câteva minute în dreptul Palatului Kretzulescu. Alura lui de palat franțuzesc m-a încântat întotdeauna. Înțeleg că este construit la începutul secolului al XIX-lea de Elena Kretzulescu, pe un teren moștenit de la părinții săi. În spatele palatului a amenajat o grădină de circa 2 hectare. Cred că aceasta face parte acum din Parcul Cișmigiu, fiind, probabil, zona aceea spectaculoasă cu „Izvorul lui Eminescu” , „Lacul Lebedelor” sau „La Cetate” . Am aici o discuție în contradictoriu cu ghidul. Eu susțin că este sediul UNESCO în România, el susține că este sediul comisiei ce conduce destinele învățământului superior. Până la urmă, amândoi avem parțial dreptate. Este sediul UNESCO–CEPES, – Centrului European de Învățământ Superior. Clădirea aparține astăzi Ministerului Educației și nu este deschisă pentru public.

Trecem, apoi, în fugă, pe lângă ceea ce știam eu pe vremuri că se chema „Conservatorul” . Astăzi se numește mult mai pompos, „Universitatea Națională de Muzică din București” .

Facem, apoi, la stânga și trecem pe lângă Biserica Luterană, cea care dă numele său străzii respective. Acum, după întoarcerea din Norvegia, sunt tentat să fac o comparație cu Catedrala din Hamar. A noastră este la fel de zveltă, dar mult mai înaltă, Cu o fațadă mult mai lucrată, dar la fel de sobră. Însă nu este catedrală.

Avem, totuși, o catedrală, puțin mai departe, pe partea stângă, pe strada General Berthelot. Este Catedrala Sfântul Iosif, centru al Bisericii Catolice în România. Declarată „monument istoric și de arhitectură” , catedrala se apropie de vârsta de 140 de ani. Ambele vizite papale în România au trecut pe aici. Din 1 septembrie 2013, în altarul secundar al Preasfintei Inimi a lui Isus, sub icoana răstignirii, au fost așezate moaștele Fericitului Vladimir Ghika, preot martir, beatificat pe 31 august 2013 la București. Păcat că o asemenea clădire este pusă în pericol de o imensitate de bloc care, de mai mulți ani, face umbră pământului degeaba. Înțeleg că, în final, au început formalitățile de demolare a acestuia. Va fi, sau nu, demolat?! :-??

După circa 350 m, intrăm pe Bulevardul Dacia. Prima clădire importantă și impozantă pe lângă care trecem este Biblioteca Academiei Române. Îmi aduc aminte de lucrările făcute de mine, sub coordonarea actualului director, pe vremea când acesta era ministru. L-am văzut relativ curând la televizor. Impresionantă munca pe care o depune acum și la Bibliotecă!

Ceva mai departe, la intersecția Bulevardului Dacia cu Calea Victoriei, ochii mi se opresc pe o clădire despre care știu - și pot să jur - că în trecut a fost sală de teatru. Nici ghidul, nici Doina nu mă cred. Nu mă las și, acasă, fac intense săpături, pe internet, până să găsesc răspunsul. Da, am avut dreptate. În clădirea din Calea Victoriei nr. 174 a funcționat Sala „Victoria” a Teatrului satiric-muzical „Constantin Tănase” . Cu ocazia asta aflu mai multe amănunte. Clădirea este monument istoric. Aici a funcționat, înainte de 1944, Ambasada Germaniei la București și, într-un spațiu de la subsolul clădirii se află locul unde s-a sinucis fostul ambasador german Manfred von Killinger. Nu știu ce destinație are astăzi.

Continuând drumul pe Bulevardul Dacia, la numărul 12 trecem pe lângă Casa Scarlat Kretzulescu. Aici a funcționat timp de 42 de ani Muzeul Literaturii Române. În 2014, Muzeul a fost evacuat ca urmare a unui proces de retrocedare. Acum, aici funcționează o școală franceză.

Înainte de a intra în Piața Romană, tot pe partea dreaptă îmi „sare în ochi” un bloc modern de metal și sticlă. Probabil unul din nenumăratele blocuri de birouri care au apărut în ultimii ani, acesta se numește „Romana Office” . Fără diacritice sună altfel. Doina îmi spune că se numea altfel în urmă cu vreo 12 ani, atunci când a lucrat la proiectarea lui.

Dăm, apoi, ocol Pieței Romană, trecând prin fața Academiei de Studii Economice. Surprinzător pentru mine, aceasta nu și-a schimbat numele în ultimii ani.

Alături, o clădire are la etaj, în două balcoane, două manechine. N-am idee despre ce este vorba. Acasă mă lămuresc. Firma „Viggo” , al cărei nume este pe ușa de la intrare, este o firmă de confecții bărbătești. Deci, reclama este sufletul comerțului.

Intrăm, apoi, pe Bulevardul Lascăr Catargiu. În stația STB „Povernei” îmi aduc aminte, cu neplăcere, că aici coboram pentru a merge la „învățământul politic de partid” . Îmi trece nițel când văd alături monumentul importantului om politic al secolului al XIX-lea ce dă numele bulevardului.

Ajungem, pe urmă, în Piața Victoriei. Facem o scurtă oprire, pentru câteva fotografii, în dreptul sediului guvernului. Îmi aduc aminte că, pe vremuri, la plecarea în Nigeria, am intrat și eu în această clădire, este drept, undeva în spate. Atunci era aici Ministerul de Externe și eu trebuia să preiau o „valiză diplomatică” să o duc la ambasada din Lagos.

Din Piața Victoriei intrăm pe strada Sofia. Este un cartier select, unde străzile au nume de capitale. După circa 500 m, la intersecția cu strada Praga, se află Piața Quito. În mijlocul acesteia este amplasat Monumentul lui Mircea Zorileanu. Despre acest pionier al aviației românești, ofițer de aviație în primul război mondial, știam câte ceva. Dar, destul de puțin plimbat prin acest cartier, nu știam că are un monument aici. Acesta este destul de impresionant.

Parcurgem în continuare alte câteva dintre străzile cartierului: Praga, Atena, Rabat. Sunt încântat de frumusețea vilelor pe lângă care trecem, de liniștea și de circulația redusă din acest cartier și, de ce nu, (?) de curățenia străzilor. Totodată, trecem și pe lângă 8 sau 10 ambasade, de le-am pierdut și numărul, și apartenența.

La un moment dat, pentru o scurtă perioadă, ajungem și în Bulevardul Aviatorilor și trecem, tangențial, prin Piața Aviatorilor cu al său Monument al Eroilor Aerului. Impozant, maiestos, cu o înălțime de 20 m, acesta aduce aici, din 1945, un omagiu aviatorilor căzuți în decursul timpului. Trecând mereu în viteză pe lângă el, nu am avut niciodată timp să-l studiez îndeaproape. Dar internetul îmi spune că statuia din vârful obeliscului are 5 m înălțime și cântărește 5 tone iar la baza obeliscului, de jur împrejurul acestuia, sunt prezentați trei aviatori căzuți. Pe soclu sunt prezente insignele, casca, aparatura aviatorilor, dar și numele aviatorilor căzuți între 1930-1935, sculptate în 13 plăci de bronz.

Părăsim Piața Victoriei pe strada Căpitan Gheorghe Demetriade. La intersecția acesteia cu strada Ermil Pangratti trecem pe lângă Statuia Monseniorului Vladimir Ghika. Având sânge nobil în vene, Monseniorul a fost diplomat, scriitor și preot catolic, om de înaltă calitate. Închis de regimul comunist datorită credinței sale, moare la Jilava, în 16 mai 1954, la aproape 82 de ani. Cum spuneam mai sus, a fost beatificat pe 13 august 2013, în prezența a peste 10.000 de credincioși.

În continuare, intrăm pe strada Sofia. Piața de la intersecția acesteia cu strada Emile Zola se numește, de la 9 octombrie 2018, Piața Elie Wiesel. Nu am știut acest detaliu al Bucureștiului. La acea dată, în prezența a mai multor oameni politici români, ambasadorul SUA la București a dezvelit aici bustul lui Elie Wiesel. Filozof, scriitor și jurnalist american, născut la Sighetul Marmației, supraviețuitor al Holocaustului, Elie Wiesel a fost un neobosit luptător pentru drepturile omului și pentru condamnarea Holocaustului. În 1986 a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Continuăm pe strada Sofia până în Piața Dorobanți. Dăm ocol acesteia și ne înscriem pe Calea Dorobanți, spre Televiziunea Română. În dreptul acesteia intrăm pe strada Teheran și, apoi, pe o stradă perpendiculară pe aceasta, ajungem în Bulevardul Primăverii.

După ce am făcut la dreapta pe acesta, trecem prin fața „Casei ONU” . Nici de existența acesteia nu știam nimic. Internetul îmi spune că aceasta a fost deschisă în 2003, inițiativa având ca scop sporirea eficienței, impactului și vizibilității echipei ONU și a activităților acesteia în România. Beneficiind de aceasta, astăzi în România sunt prezente mai multe agenții, programe și fonduri ONU, găzduite de Casa ONU din București: UNICEF; ICNUR; CINE, OIM. Trebuie să recunosc, din nou, că am apelat la internet să văd ce înseamnă toate aceste inițiale.

În vecinătatea Casei ONU este celebra vilă de pe Bulevardul Primăverii, Casa Ceaușescu/„Palatul Primăverii” . Construită la mijlocul anilor ’60 pentru Gheorghiu Dej nu a apucat să fie folosită de acesta. Apoi a fost folosită, timp de 24 ani, ca reședință privată de familia Ceaușescu. În perioada 1970 – 1972 suprafața acesteia a fost dublată, astfel ca toți copiii familiei să aibă propriul apartament. Clădirea are peste 170 camere, cu o suprafață de peste 5.000 mp, iar în 1989 dispunea și de o grădină de peste 15.000 mp. Astăzi clădirea și dotările sale constituie un muzeu ce poate fi vizitat în tururi ghidate de circa 45 minute. Se pot vedea circa 50 camere, într-un ritm destul de rapid. Noi nu avem timp de vizită, trebuie să ne continuăm turul. Doina își propune să revină aici, să viziteze muzeul.

De pe Bulevardul Primăverii intrăm pe Bulevardul Mircea Eliade, iar pe acesta, din nou în Bulevardul Aviatorilor.

Aici pornim puțin spre nord, până la primul sens giratoriu, pentru a da ocol Monumentului „Crucea Secolului” . Primit cu reticență de mulți bucureșteni, poreclit „biscuitul” , „nasturele” sau „aspirina găurită” este acel disc dublu convex de 6 m înălțime, prevăzut cu mai multe goluri romboidale așezate în formă de cruce. Amplasat inițial, în 1997, în Piața Charles de Gaulle, a fost mutat în acest loc în 2011, pentru a permite niște lucrări subterane pe vechiul amplasament. În concepția artistului, monumentul „Crucea Secolului” este menit să comemoreze revolta anticomunistă și să-i facă pe români să nu uite că ceea ce au astăzi se datorează celor care și-au dat viața pentru patrie.

Întorcându-ne spre sud, ajungem și în Piața Charles de Gaulle. Singurul element notabil rămas aici este statuia marelui om politic, militar și președinte de stat. După părerea mea, statuia nu este chiar cea mai reușită reprezentare a acestuia. De altfel, în anul 2010, ziarul Adevărul a publicat "Topul celor mai urâte statui din București" în care statuia lui Charles de Gaulle s-a plasat pe locul 3. Publicul larg o numește „Ospătarul” .

De aici ne îndreptăm către Arcul de Triumf. După ce îi dăm ocol, oprim din nou, pentru câteva poze și ceva informații. Înalt de 27 m, acesta comemorează participarea României la Primul Război Mondial. Construirea acestuia începe în 1922, cu o primă variantă, făcută în grabă și fără fonduri suficiente, din lemn, soluție intens criticată de toată lumea. Ca urmare, în același an, ceva mai târziu, în contextul încoronării de la Alba Iulia și a festivităților ce urmau, a început construirea unui nou arc. Din nou, timpul scurt nu a permis o finalizare completă, fiind realizată structura din beton armat, dar toate finisajele și basoreliefurile fiind făcute din ipsos. Acesta se degradează în timp astfel că, la începutul anilor ’30 apare necesară reabilitarea lui. După strângerea fondurilor necesare, structura din beton este îmbrăcată în „granit de Deva” , modelat de mai mulți sculptori renumiți în perioada interbelică. În forma de astăzi, Arcul este inaugurat la 1 Decembrie 1936. În zilele noastre, după o intensă reabilitare, în interiorul lui este amenajat un muzeu istoric. Cel puțin până în 30 octombrie, muzeul poate fi vizitat gratuit în fiecare weekend, între orele 10.00 și 20.00.

Ne continuăm plimbarea pe Șoseaua Kiseleff către Piața Victoriei. Când trecem prin dreptul Ambasadei Rusiei sunt cu privirile în altă parte și nu remarc momentul. După ce trecem, Doina îmi spune că a zărit în zonă un poster cu o imagine a lui Vladimir Putin, jumătate figură normală și jumătate un craniu. Ghidul ne spune că și alte capitale europene au afișat panouri asemănătoare. Peste câteva săptămâni, noi aveam să vedem la Praga, pe fațada unei biserici, un banner mare în culorile steagului ucrainean, pe care scria, cu majuscule, „Putin, ia mâinile de pe Ucraina!” .

Revenind în Piața Victoriei și trecând prin dreptul Muzeului Antipa, remarc o simpatică girafă, care pare să ne invite înăuntru. Ne pare rău, nu avem timp. Știe muzeul cum să-și facă reclamă.

Înscriindu-ne pe Calea Victoriei trecem pe lângă alte clădiri semnificative. Remarc faptul că nu am o fotografie cu Muzeul George Enescu – Casa cu lei. Probabil este în continuare în renovare. La Muzeul Colecțiilor de Artă îmi aduc aminte de articolele scrise de curând de Mama Michi. Nu puteau să treacă neobservate nici Ateneul Român și nici Palatul Regal cu al său „Muzeu Național de Artă” .

Am în gând un pios omagiu când trecem prin dreptul Statuii Regelui Carol I, statuie ce înlocuiește o statuie similară, distrusă de comuniști în 1948. Statuia ecvestră este impresionantă prin mărime și prin prestanța regelui. Ea este amplasată în fața a ceea ce știm eu că se chema, pe vremuri, „Biblioteca Centrală Universitară” iar astăzi se numește „Fundațiunea Universitară Carol I!” .

În imediata vecinătate este un alt monument controversat. Cunoscut în popor sub multiple porecle („Țeapa” , Cartoful pe băț, “Cartof tras în țeapă” , „Un creier pe băț” , „Măslina-n scobitoare” , „Nuca-n țeapă” și multe altele) este, de fapt, un ansamblu monumental ce ocupă o suprafață importantă din fața Ministerului Afacerilor Interne (fostul CC al PCR). Acesta se numește Memorialul renașterii și este un monument închinat memoriei eroilor și Revoluției Române din Decembrie 1989. Inaugurat la 1 august 2005, cu o înălțime totală de 25 m, monumentul are 4 părți componente: „Piața Reculegerii” , „Zidul Amintirii” , „Piramida Izbânzii” și „Calea Biruinței” , fiecare cu referire la un anume moment al Revoluției. Trebuie să recunosc faptul că drumurile nu m-au dus niciodată în preajma monumentului, să pot să-i identific componentele.

Mă amuză ideea că, dacă la începutul turului am trecut prin fața Palatului Kretzulescu, sfârșitul acestuia este pe lângă Biserica Kretzulescu. Este un alt monument căruia nu i-am acordat suficientă atenție, până în prezent.

Fix după o oră și jumătate ajungem în locul de unde am plecat, Hotelul Novotel. A fost un circuit foarte interesant, în care am descoperit câteva detalii ale Bucureștiului, care îmi erau necunoscute. Deși au fost peste 30 grade, nu am simțit nici un moment căldura. Și nu cred că numai din cauza celor 25 – 30 km/h cu care se deplasa mașinuța. În mod sigur am ratat o mulțime de monumente și clădiri interesante, dar asta nu scade cu nimic succesul excursiei.

Încheiem cu o ultimă fotografie cu ghidul, ne luăm „La Revedere!” și ne încearcă un gând că, poate, cândva, vom reveni.

Sfat de final. Dacă cineva dorește să participe la un asemenea tur, să se adreseze direct ghidului organizator. Orice intermediar va majora substanțial prețul, dar omul va câștiga numai tariful său.


[fb]
---
Trimis de msnd in 13.09.22 14:58:56
Validat / Publicat: 13.09.22 17:19:43
VIZUALIZĂRI: 275INFO ADIȚIONALE
  • Alte destinații turistice prin care a fost: Egipt, Irak, Bulgaria, Turcia, Grecia, Spania, Ungaria, Polonia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Germania, Cehia, Franța, Italia, Macedonia. Marea Britanie
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (msnd); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P06 6. Fațada principală a catedralei.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 31700 PMA (din 33 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

10 ecouri scrise, până acum

adrianbogdan [13.09.22 19:23:17] »

Cred ca a fost o plimbare placuta. Bravo!

Michi [13.09.22 19:47:02] »

@msnd: Mi-ai dat o informaţie pe care am s-o valorific toamna asta. Pentru o singură persoană tariful e acelas? Cum pot intra în contact direct cu el fără intermediari? Dacă ştii, trimite-mi te rog nr. lui de telefon sau de unde să-l iau, la mesaje AFA şi-ţi mulţumesc de pe acum.Am înţeles că îi pot cere şi un alt traseu. Cine ştie, poate îl înduplec să mă ia de acasă, punându-i placa de succes ˝vârsta, anii şi etatea plus bastonul˝ Sărutări Doinei şi mulţumesc mult de tot.

msnd [13.09.22 20:05:04] »

@Michi:

Sărut mâna!

Mă bucur dacă articolul meu v-a dat o idee. Nu știu exact, dar presupun că tariful este același indifersnt de numărul de persoane. Kilometrii și efortul depus nu depinde de aceasta. Dar, poate vă găsiți o parteneră de excursie (sau partener ).

Vă trimit prin mesaj personal datele de contact. Discutați apoi cuel toate detaliile.

Sigur, are și alte trasee, probabil prestabilite. Dar, cred că este dispus la orice sugestie.

Doina vă întoarce sărutările

O seară excelentă!

msnd [13.09.22 20:13:29] »

@adrianbogdan:

Sărut mâna!

Nu vă tentează și pe voi?

O seară excelentă!

mishu [13.09.22 20:39:06] »

@msnd: In primul rand felicitari celui ce a facut acest cadou minunat, este ceva ce vi se potriveste avand in vedere ca sunteti (amandoi) o "enciclopedia ambulanta", eu asa v-as numi. Am parcurs alaturi de voi fiecare bucatica de drum parcursa si ma gandesc daca nu i-ati dat si ghidului sa citeasca articlul, in mod sigur si-ar imbunatati cunostintele, si cred ca ar fi in avantajul lui sa faca trasee cu voi pe care sa i le propuneti voi (gratis normal) si ar afla in mod sigur multe, asa cum am aflat si eu acum.

Pot veni si eu insa cu un plus (intamplator) la acest articol

Alături, o clădire are la etaj, în două balcoane, două manechine. N-am idee despre ce este vorba. Acasă mă lămuresc. Firma „Viggo” , al cărei nume este pe ușa de la intrare, este o firmă de confecții bărbătești. Deci, reclama este sufletul comerțului.

si am sa va povestesc o experienta draguta. Povestea are deja 4 ani, era final de liceu pentr junior si ii cautam costum. Din pacate pentru noi (pentru el nu), nu ii gaseam ceva care sa ii vina bine, e suplu (acum a mai pus putina carnita pe el), si are mainile lungi (si cand ii faceam costumele de dans sportiv croitorul se minuna si spunea ca are mainile cu vreo 5 cm mai lungi decat obisnuit), asa ca daca luam masura lui ii erau manecile scurte, daca luam ceva care sa ii vina mai bine la maneci erau prea largi, asa incat, stiind ce avea sa ma astepte, am ajuns la Viggo (cel mare isi facuse deja costume acolo, stiam ce ma asteapta, dar isi platise el, acum plateam eu .

Asadar, ajungi acolo, ti se iau masurile, ti se dau si pantofi ca sa fie totul corect, apoi la proba esti bibilit, ti se mai arata accesorii care sunt ajustate dupa dimensinile tale, insa cand iesi de acolo esti de podium de prezentare, iar materialele sunt de calitate. Asa incat, costum, camasa, papion si batista... au fost cam vreo 2000 lei (vorbim de acum 4 ani), insa nu mi-a parut rau nici o clipa, si ulterior si-a mai facut acolo cate un sacou ceva, ah... si sa nu uit, firma este: "Viggo by Catalin Botezatu", asa ca: "Obrazu' subtire cu cheltuiala se tine! "

Am povestit prea mult dar face parte din amintirile mele frumoase, un articol de exceptie, felicitari, votat cu mare drag.

PS - si vreau si eu prin mesaj privat numele si numarul de telefon, ca nu se stie cand vreau sa fac o surpriza cuiva.

msnd [13.09.22 21:26:42] »

@mishu:

Sărut mâna!

Cu prima ocazie, destul de curând, voi transmite și felicitările tale, și mulțumirile noastre celui ce ne-a făcut cadoul.

Am în gând să trimit și ghidului articolul meu. Dar trebuie să-i găsim întâi cartea de vizită, căci de când ne-a dat-o au trecut două excursii, și nu mai știm unde este. În datele de contact pe care le am nu este și adresa de e-mail.

Interesantă completarea! Despre suma plătită, nu știu ce să spun. Având în vedere numărul de articole procurate, parcă nu pare prea mare. Dar eu, cu cumpărăturile în domeniu sunt mult în urmă. Ultimul costum l-am cumpărat acum mai bine de 10 ani, de gata, pe sub mână, contra 400 lei. Si chiar dacă are etichete cu un nume „imens” de firmă, nu cred că l-am purtat de mai mult de 4 ori.

Trimit prin mesaj datele de contact ale tuk - tuk.

Mulțumesc pentru vizită, ecou și vot!

O seară excelentă!

tata123 🔱 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [14.09.22 11:51:23] »

@msnd: O idee de afaceri deosebită, care explorează o nișă turistică din marele București. Am mai văzut un asemenea tuk-tuk în Sighișoara anii trecuți.

Imobilul cunoscut sub numele de Casa Cesianu de la intersecția Căii Victoriei cu Bulevardul Dacia a găzduit și un teatru, iar ultima dat acolo a funcționat Cazino Victoria. După câțiva ani de lucrări acum acolo s-a ridicat Dacia One, o clădire care integrează și vechea construcție.

Pe domnul prof. inginer Nicolae Noica l-am cunoscut personal și chiar l-am sprijinit în activitatea de cercetare pe care domnia sa o efectuează în domeniul construcțiilor vechi. Directoratul de la Biblioteca Academiei Române este de bun augur pentru toată lumea.

Academia de Studii Economice din București ființează cu această denumire instituțională încă din 1967 și nu are de gând să o schimbe! Curând își va mări zestrea imobiliară cu recent restaurata Casă Nanu-Muscel și cu un corp nou, modern.

Statuia lui Lascăr Catargiu, realizată de un sculptor francez, a fost amplasată inițial în Piața Romană în 1907, apoi în anii ' 50-' 60 comuniștii înlătură statuia. Este refăcută parțial și reamplasată pe actualul loc în 2011.

Muzeul Național „George Enescu” de pe Calea Victoriei s-a închis în octombrie 2021 pentru aproximativ doi ani cât se preconizează a dura lucrările de restaurare.

Clădirea din spatele statuii Regelui Carol I găzduiește în continuare Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” , numele de „Fundațiunea Universitară Carol I” fiind purtată de Palatul ridicat cu ocazia a 25 de ani de domnie a Regelui Carol I, imobil dedicat găzduirii Fundațiilor Regale.

Interesant și cuprinzător traseu. Mulțumim pentru prezentare!

msnd [14.09.22 16:06:50] »

@tata123 🔱:

Mulțumesc mult pentru utilele și prețioasele completări. Acestea lămuresc câteva dintre semnelr de întrebare rămase în urma articolului. Pacat că nu vor fi citite și de către cei care deja au trecut pe aici.

Pentru mine, Academia de Studii Economice a fost o surpriză plăcute prin faptul că nu și-a schimbat numele într-un moment în care, probabil, majoritatea instituțiilor de învățământ superior, de la construcții și politehnică la muzică și sport se intitulează acum Universități.

După câte am înțeles, ghidul nostru are mai multe trasee pregătite. Noi l-am lăsat pe el să aleagă pe unde să ne ducă, și nu am greșit. Nu cred că vom repeta figura, dar, dacă o vom face, vom analiza și alte variente.

O zi excelentă în continuare!

elenaadinascris / TELEFON [15.09.22 14:07:25] »

Interesantă și distractivă experiența!

Ce mai, o plimbare pe cinste!

msnd [15.09.22 20:02:10] »

@elenaadina:

Sărut mâna!

Aveți dreptate!

Am svut o experiență interesantă. Și a fost atât datorită traseului parcurs, care, cel puțin mie, avut câteva premiere. A fost interesantă și plimbarea cu acea mașinuță, în care, uneori, am avut senzație unei plimbări cu o trăsură, cândva în interbelic, prin același București.

Poate și datorită faptului că am ocolit „cartierele dormitor” ale epocii anterioare, care. după părerea mea, nu reprezintă adevărata față Bucureștiului.

O seară bună!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adrianbogdan, elenaadina, Michi, mishu, msnd, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.147369146347 sec
ecranul dvs: 1 x 1