Cortul turcesc de pe strada Tirul cu Porumbei din Sinaia

TIPĂREȘTE

În Sinaia sunt o mulţime de restaurante, autoserviri, pizzerii, cofetării, baruri şi cafenele pentru toate buzunarele, cele mai multe grupate în centrul staţiunii sau în apropierea principalelor atracţii turistice (Muzeul Naţional Peleş, Mânăstirea Sinaia, telecabină). Cu siguranţă, niciun turist aflat în vacanţă sau doar în trecere prin Sinaia nu se poate văita că n-a găsit un local, mai scump sau mai ieftin, mai simplu sau mai sofisticat, unde să-şi astâmpere foamea.

Restaurantul despre care vă povestesc astăzi se numeşte Green Grill, este fratele hotelului Green Palace cu care împarte aceeaşi adresă: strada Tirul cu Porumbei nr. 2. Micul hotel de trei stele şi restaurantul cu specific turcesc sunt ferite de privirile turiştilor, la poalele pădurii, într-o zonă liniştită şi puţin umblată de călători şi chiar de localnici. Majoritatea oamenilor ajung pe strada Tirul cu Porumbei doar dacă locuiesc, permanent sau doar temporar, în această parte a oraşului-staţiune Sinaia. Cu alte cuvinte, strada Tirul cu Porumbei are farmecul ei, la fel ca toate străzile dintr-un oraş de munte dar nu duce spre niciunul dintre obiectivele turistice care atrag lumea în staţiune.

Din centrul Sinaiei, peste drum de vechiul hotel Păltiniş (închis şi lăsat de izbelişte), foarte aproape de hotelul de lux Internaţional, se desprinde o străduţă puţin circulată care urcă destul de abrupt până la hotelul Green Palace. De aici începe strada Tirul cu Porumbei pe care n-aveţi ce căuta decât dacă sunteţi cazaţi la una din vilele particulare înşirate la marginea pădurii de foioase şi conifere, verde-verde la sfârşit de septembrie când am ajuns noi la restaurantul cu specific turcesc Green Grill. Desigur, ineditul local cu mâncare turcească de la mama ei este un motiv bine întemeiat pentru a căuta strada Tirul cu Porumbei din Sinaia! Aşa cum s-a întâmplat şi în cazul nostru...

Se poate ajunge pe jos la Green Grill, aproximez că ar fi cam un km. de la hotelul Internaţional dar se tot urcă până la restaurant şi drumul ar putea descuraja oamenii cu probleme de sănătate, chiar şi pe cei un pic mai sedentari. Să nu mai vorbim de prezenţa urşilor care mă nelinişteşte foarte tare! Sincer, eu înţeleg de ce s-au supărat animalele pe oamenii care le-au invadat teritoriul dar n-aş vrea să mă certe vreun urs înfuriat... Ca să nu lungim vorba, am luat un taxi de la parc, drumul ne-a costat doar 10 lei şi am ajuns la restaurant repede, fără să gâfâim din pricina urcuşului sau de teama ursului. Cei care vin cu autoturismul din dotare au la dispoziţie o parcare gratuită, peste stradă de hotelul Green Palace, improvizată pe un teren viran.

Deşi nu mai călcasem prin această zonă a staţiunii Sinaia de foarte multă vreme, am recunoscut vechea vilă Pinul, renovată, modernizată şi transformată într-n hotel de trei stele cu un nou nume, Green Palace. M-am bucurat că vila Pinul nu a fost abandonată şi a primit o nouă viaţă de la o familie formată dintr-un turc şi o româncă. Da... aşa se explică prezenţa restaurantului cu specific turcesc la poalele Bucegilor!

Hotelul alb cu acoperiş verde nu este mare, are doar parter şi două etaje. Nu s-a găsit spaţiu pentru restaurant, aşa că s-a apelat la o soluţie pe cât de simplă, pe atât de originală. Lipit de hotel, a fost amplasat un cort turcesc încăpător, confecţionat dintr-un material rezistent care apără de frig şi de intemperii. Când vremea este frumoasă, clienţii restaurantului pot mânca afară, la cele câteva mese cu băncuţe din lemn masiv, protejate de umbrele mari de soare. Terasa din faţa hotelului este amplasată chiar la marginea drumului dar nu circulă multe maşini pe strada Tirul cu Porumbei şi peisajul este foarte frumos (dacă facem abstracţie de câteva barăci dărăpănate din vecinătatea parcării).

Am fost la Green Grill într-o zi călduroasă de sfârşit de septembrie, pe la ora prânzului. Patru tineri asiatici mâncau relaxaţi afară, sub soarele blând de toamnă. Sincer, mi s-au părut mesele prea în stradă chiar dacă maşinile trec rar prin faţa hotelului. Pe de altă parte, nu mâncasem niciodată într-un cort turcesc, era o experienţă inedită pe care nu voiam s-o ratăm nici în ruptul capului.

Observăm steagurile României şi Turciei care flutură deasupra cortului şi pătrundem înăuntru printr-o uşă îngustă. De afară, cortul pare mic dar este doar o iluzie optică. Spaţiul interior este generos, lumina soarelui pătrunde prin ferestrele termopan, a fost răcoare dar plăcut... nu ştiu cum este în timpul iernii dar bănuiesc că au surse de căldură. Prin ferestre se vede pădurea, o imagine plăcută şi reconfortantă în toate anotimpurile. O veveriţă se plimba fără teamă de la o ferastră la alta, semn că era de-a casei!

Cortul era gol, niciun client la mese... După noi, a mai sosit o familie cu două adolescente cu care am împărţit cortul. Am înţeles că seara atmosfera este mult mai animată, uneori au muzică live care atrage doritorii de distracţie. Cortul-restaurant este mobilat cu mese şi băncuţe din lemn, câteva narghilele se odihnesc pe o policioară, la televizorul suspendat rulează filme turceşti. Eu aş fi adăugat câteva detalii care să readucă în memoria turistului român farmecul oriental al Istambului. Poate câteva lămpi colorate şi obiecte de ceramică sau aramă autentice...

După ce am ales o masă de la care aveam o privire de ansamblu asupra întregului cort, a sosit un ospătar turc, din cale-afară de binevoitor cu toate că ştia doar câteva cuvinte româneşti. Destul cât să ne înţelegem, ajutaţi de multe ori de proprietara localului care este o gazdă foarte bună, în permanentă mişcare între bucătărie şi oaspeţi.

Pentru început am comandat o cafea turcească pentru mine, o bere rece pentru soţul meu şi o limonadă pentru fiul nostru. Am primit repede băuturile şi am cerut timp să studiem meniul alcătuit aproape în totalitate din preparate tradiţionale turceşti. Cafeaua a fost pe gustul meu, tare, aromată, cu caimac gros! Mă aşteptam să-mi fie servită după tipicul turcesc, în ceşcuţă de porţelan cu arabescuri colorate, însoţită de apă rece şi rahat aşa cum am băut în afara Turciei, în Bulgaria, la cafeneaua turcească de lângă moscheea din Plovdiv. Mi-am primit cafeaua într-o banală ceaşcă albă, inscripţionată cu denumirea unei firme care comercializează cafea. Nu pot scădea nota pentru cafeaua foarte bună de la Green Grill, m-a dezamăgit doar prezentarea, e drept că uneori am aşteptări prea mari!

În meniul restaurantului Green Grill există o gamă variată de preparate, începând cu aperitive cum ar fi hummus, cacik, şakşuka, salată de vinete cu cremă de iaurt, continuând cu salate, ciorbe (de burtă, de pui, de linte, de oaie) şi ajungând la preparatele din carne (de oaie, miel, vită, pui) care au adus faima bucătăriei turceşti. Multe sortimente de kebap, kofte (chiftele la gratar), frigărui, pirzola (cotlet de berbecuţ), cu menţiunea că preţurile preparatelelor la grătar includ garnitura (orez, bulgur, legume sau cartofi prăjiţi).

În cuptorul restaurantului Green Grill se coc lipii (lavas), lachmacum (pizza turcească cu carne tocată de vită şi oaie şi cu multe legume) şi delicioasele pide cu caşcaval, ghiudem, carne de vită.

Singurul înfometat cu adevărat era tânărul familiei, pentru mine şi soţul meu era mult prea devreme pentru masa de prânz. Băiatul nostru n-a stat mult pe gânduri... Adana kebap să fie! Lipsea ceva pe la bucătărie pentru un kebap ca la Adana, aşa că i s-a recomandat un alt fel de kebap, tot pe bază din carne tocată de vită şi oaie, care s-a dovedit a fi foarte gustos şi săţios. Porţia a inclus, pe lângă "micii" turceşti, lavas, orez, legume, sos din iaurt gras şi un ardei, iute-foc, copt pe grătar.

Soţul meu a poftit la o ciorbă de burtă dar n-a avut noroc... nu aveau decât ciorbă de pui şi o porţie de ciorbă de linte. A renunţat şi am comandat două pide, una cu caşcaval şi ghiudem şi una cu carne de vită pe care le-am mâncat în colaborare. A fost o idee bună, corăbioarele cu blat de pizza au fost fierbinţi şi grozav de gustoase. Ce nu am putut mânca, am primit la pachet şi au fost numai bune seara, alături de o cană cu kefir.

Desigur, nu puteam renunţa la desert! Eu venisem cu gândul la sutlac, celebra budincă turcească din orez cu lapte. Nu aveau... fiind puţini clienţi, nu preparau decât baclavale cu nucă şi cu fistic care se păstrează în condiţii bune mai multe zile. Nu mă dau în vânt după baclavale, sunt mult prea dulci pentru gustul meu. Cu toate acestea, am comandat două porţii de baclava pe care le-am mâncat toţi trei. Au fost bune, fiecare porţie cuprinde ttei-patru bucăţele însiropate de baclava de casă delicioasă.

Aş fi vrut să iau la pachet, pentru masa de seară, o porţie de hummus şi una de vinete cu iaurt dar nici aperitivele din meniu nu existau la bucătărie. Ne-au spus că, în acea perioadă cu puţini clienţi, serveau doar preparate din carne la grătar şi aluaturi cu diverse umpluturi, coapte la solicitarea clientului. Pentru a evita risipa, găteau doar câte un fel de ciorbă pe zi şi baclavalele de care vă spusei, ca desert.

Despre preţuri, ce să zic? Observăm cu toţii că se rotunjesc de la o zi la alta, aşa că este foarte greu să fiu obiectivă. O să vă spun doar că mi s-au părut măricele, poate între timp or mai fi crescut un pic. Pentru o porţie de kebap, două pide, două porţii de baclava, o cafea turcească, o bere şi o limonadă am plătit circa 180 lei. Am achitat cu cardul, plus un bacşiş în numerar pentru chelnerul cam stângaci dar foarte simpatic şi bine intenţionat.

Restaurantul Green Grill nu are vad, e departe de traseele bătute de călătorii care vizitează Sinaia. Cu siguranţă, turiştii cazaţi la micul hotel Green Palace savurează zilnic delicioasele preparate turceşti, proaspete, abia scoase din bucătăria restaurantului. Mă gândesc că şi localnicii ştiu de existenţa cortului turcesc şi îl vizitează cu diverse ocazii. Cât despre restul turiştilor... cam greu să nimerească la Green Grill, mai ales că n-am zărit nici un panou publicitar care să te îndrume spre acest local cu totul deosebit, unic pe Valea Prahovei.

Este bine de ştiut că turcii de pe strada Tirul cu Porumbei livrează mâncare la domiciliu, prin aplicaţiile care au luat mare avânt în perioada pandemiei. Mi se pare o idee bună pentru turiştii cazaţi în Sinaia, în multele vile şi apartamente care oferă condiţii bune dar te lasă să te descurci singur în privinţa hranei zilnice.

Nouă ne-a plăcut la Green Grill chiar dacă nu aveau toate preparatele din meniu, din motive uşor de înţeles pentru toată lumea. Mâncare gustoasă, arome îmbietoare, gazde amabile şi politicoase... Green Grill este un autentic restaurant turcesc, începând de la patron, bucătari, ospătari, până la reţetele tradiţionale, preparate cu ingrediente târguite, în marea lor majoritate, din Turcia. Ar avea nevoie doar de un pic de reclamă şi de câteva detalii care să aducă atmosfera orientală în cortul de pe strada Tirul cu Porumbei din Sinaia!

Chelnerul turc a fost amabil şi binevoitor, chiar dacă nu ştia decât câteva cuvinte româneşti. Patronul restaurantului Green Grill şi al hotelului Green Palace este turc, căsătorit cu o româncă. Am cunoscut-o doar pe stăpâna casei, o doamnă prietenoasă, plăcută, care reuşeşte să acopere cu un zâmbet toate micile neajunsuri.

Meniul cuprinde preparate tradiţionale turceşti, gătite de bucătari turci după reţete autentice, cu ingrediente aduse, în mare parte, din Turcia. Chiar dacă nu aveau multe feluri de mâncare din meniu, tot ce am mâncat a fost proaspăt, gătit pe loc, foarte gustos. Preţuri măricele, dar ce mai este ieftin astăzi?

Restaurantul Green Grill este amenajat într-un cort turcesc, lipit de micul hotel de trei stele Green Palace de pe strada Tirul cu Porumbei din Sinaia. Este o zonă liniştită, la poalele pădurii, suficient de departe de gălăgia şi traficul din centrul staţiunii dar şi de principalele atracţii turistice din Sinaia. Cadrul natural fermecător, ca în orice zonă montană din România!

---

VIZUALIZĂRI: 1802 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI