Vârful și lacul de smarld Cindrelului

TIPĂREȘTE

Cea de a doua zi a fost destinată Munților Cindrel, subgrupă a Meridionalilor, situați intre Podișul Transilvaniei, râul Sebeș și răul Sadu.

După ce am coborât de pe crestele Latoriței, ne-am urcat in mașini și am mers spre Obârșia Lotrului, unde ne-am oprit la un restaurant ca să ne reintregim forțele.

De aici, am plecat spre locul unde urma să ne petrecem următoarele două nopți.

Din Obârșia Lotrului am continuat pe Transalpina, in sensul pe Oașa, până la intersecția cu drumul 106 N, un drum forestier numit și Transcidrel. Drumul este pe granița dintre județele Vâlcea și Sibiu, și șerpuiește in mare parte pe lângă Râul Frumoasei, ajunge in șaua Șteflești după care coboară spre Sadu. Până in Șaua Șteflești este circulabil, chiar și cu autorurisme, dar după șa nu știu sigur cât de accesibil este drumul.

Sunt câteva pensiuni inșirate de-a lungul drumului, dar in locul unde am campat nu era decât o cabană a cantonului silvic.

Ne-am cazat la o mie de stele, in cort, pe la 1400 m altitudine, intr-o frumoasă poiană pe malul râului, in apropiere de cantonul Silvic Miercurea. In zonă nu era semnal, așa că au fost două zile liniștite, departe de civilizație.

Nopțile au fost reci, chiar foarte reci, dimineața termometrele abia atingând un grad peste zero. Cam puțin, dacă ținem cont că doar cu o zi inainte mă topeam la 36-37 Co...

După o noapte friguroasă dar cu o lună plină care ne lumina corturile, ne-am trezit dimineața la ora 7.00 și am inceput pregătirile pentru o nouă zi pe munți.

Mi-am făcut un” duș” revigorator in apa râului, am băut ceai cald, cafea, am mâncat ceva și ne-am urcat in mașini cu direcția Șaua Șteflești, la 1725 m altitudine.

Șaua Șteflești este intre două masive muntoase, Lotrului și Cindrel, de aici pornind trasee spre cele mai inalte vârfuri ale acestor munți. Pentru că aveam o zi intreagă in față și pentru că se anunțau ceva ploi in a doua parte a zilei, am ales Munții Cindrel, traseul fiind unul mai lung, pretabil unei zile pline, și cu zone mai puțin expuse fulgerelor in a doua parte a lui.

Din Șaua Șteflești am pornit pe marcajul cruce roșie, mai intâi urcând ușor pe un drum forestier, apoi, din ce in ce mai accentuat, printr-o zonă de jnepeni și câteva flori de rhododendroni, până pe Varful Cindrel, la 2243 m.

Dacă pe Latoriței nu ne-am intâlnit decât cu ciobani și cu câțiva motocicliști care circulau pe Strategica, pe Vârful Cindrel erau ceva mai mulți turiști, varful fiind accesibil din mai multe direcții.

Pe cel mai inalt al Munților Cindrel se poate ajunge fie din Păltiniș, pe un traseu de aproximativ 11 ore dus-intors sau pe alte trasee cum sunt: de la Cabanele Crinț peste Varfurile Strambna Mare, Foltea și Frumoasă, pe marcaj triunghi roșu și bandă albastră, un traseu de aproximativ 13 ore dus intors sau de la Cabana Oașa Mică, peste Vârfurile Șerbota Mare și Frumoasa, marcaj cruce roșie, traseu lung de aproximativ 14 ore dus –intors.

De pe vârf se deschide o frumoasă priveliște asupra Munților Lotrului, aflați chiar vis-a-vis, asupra Munților Parâng și a celorlate culmi ale Masivului Cindrel. Dacă vremea este frumoasă se pot vedea și Munții Făgăraș.

Am fi vrut să stăm ceva mai mult pe vârf, dar norii negri care se adunau amenințători ne-au făcut să ne grăbim și să coborâm in zone mai puțin expuse.

Dar ne-am speriat degeaba, nu a plouat, doar vântul a bătut ceva mai tare.

Am coborât până in Șaua Cindrel de unde se vedea” smaraldul” Munților Cindrel, lacul de culoare verde pe nume Iezeul Mare al Cindrelului, un lac glaciar aflat la altitudinea de 1998 m, la care am ajuns după o coborâre abruptă.

Lacul estre inconjurat de creste muntoase de peste 2000 m, are o adâncime de peste 13 m și o fermecătosre culoare verde.

Există și legende pe seama acestui lac, se spune că pe fundul lui ar sălășui un balaur mare, care se supără foarte tare atunci când este deranjat de cei care aruncă pietre in apă și pornește furtuni năpraznice pe munți. Noi nu am știut de această legendă, și am aruncat ceva pietre in apa limpede, deranjând puțin balaurul care a pornit ceva ploi in a doua parte a zilei.

După ce ne-am odihnit pe malul lacului am pornit mai departe, coborând pe un drum foarte frumos, o cărare ingustă de-a lungul pârâului Iezerul Mare. Poteca merge printre jnepeni inalți care formează in anumite locuri adevărate tuneluri verzi iar malul râului este mărginit de o mulțime de flori colorate. O jumătate de oră printr-o potecă de poveste, pe care am mers până la intersecția cu marcajul triunghi albastru, puțin inainte de Refugiul Cindrel.

Am inceput să urcăm destul de susținut dar cu opriri pentru afine, care pe aici erau din belșug. Se pare că atunci se trezise și balaurul din lac, pentru că a inceput incet să plouă. Am urcat și am tot urcat peste o jumătate de oră până in Șaua Cânaia, la 2025 m, de unde am mai mers pe triunghi albastru, pe curbă de nivel, incă vreo 10 minute. Inițial am vrut să mergem până la Refugiul Cânaia, dar vremea ne-a făcut să ne răzgândim și am pornit-o pe o porțiune nemarcată de la marginea Căldării Iujbea Rășinarului, până am intâlnit marcajul punct roșu. Pe această potecă de sub Vârful Cindrel am mers printr-o ploaie măruntă, până la drumul forestier marcat cu cruce roșie, care ne-a dus inapoi in Șaua Șteflești unde aveam mașinile.

Din nou a fost o zi foarte frumoasă, in care am descoperit alte locuri minunate din munții noștri. Traseul este ușor spre mediu și il recomand iubitorilor de drumeții.

Munților Cindrel, subgrupă a Meridionalilor, situați intre Podișul Transilvaniei, râul Sebeș și răul Sadu.

Pentru mine cea mai relaxantă și distractivă zi este cea petrecută pe munte.

---

VIZUALIZĂRI: 582 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI