ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 21.06.2021
DE msnd
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 05.07.13
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
MAY-2021
DURATA: 1 zile
Cuplu
PREȚ inclus în prețul excursiei
FĂRĂ transport
Raport PREȚ/CALITATE: EXCELENT
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

'Must see' în zona Aswan

NB: Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

Un templu unic – Kom Ombo

TIPĂREȘTE URM de aici

Am plecat în jurul orei 9.00 de la Edfu, după ce am vizitat templul din această localitate și, navigând spre sud circa 65 km am ajuns în jurul orei 17.00 la Kom Ombo. Acesta este un oraș de vreo 60.000 locuitori, situat pe malul drept al Nilului, în mijlocul celei mai mari zone verzi din Guvernoratul Aswan. Numele, tradus succesiv din vechea egipteană, coptă, greacă și romană ar însemna pentru noi „Micul muntele de aur” . Ghidul nostru ne spune că în dealurile din vecinătate au fost mine de aur exploatate din antichitate, în urmă cu peste 3500 ani, sursă de bogăție pentru toți faraonii. Au fost identificate până în prezent 120 de mine de aur.

De pe internet mai culeg o informație interesantă: Sub numele Ombi, orașul este inclus în lista parohiilor Bisericii Catolice Karol Wojtyła (viitorul Papă Ioan Paul al II-lea), care a fost episcop titular al Ombi din 1958 până în 1963, când a fost numit arhiepiscop de Cracovia.

La sud de oraș, imediat pe malul Nilului, se află „Templul Kom Ombo” . Acesta a fost construit în perioada ptolemeică, început de Ptolemeu al VI-lea, Philometor (222 – 204 î. Hr.), dar terminat de tatăl Cleopatrei a VII-a, Ptolemeu al XII-lea, Neos Dionysos (80 – 58 î. Hr.). În construcția templului au fost, însă, folosite blocuri de piatră provenite de la un templu anterior, din perioada Regatului Mijlociu. O serie de lucrări au continuat și în perioada romană.

Dar, amplasamentul pe malul Nilului, supus inundațiilor și eroziunilor produse de acestea, multelor cutremure de-a lungul secolelor, dar și vandalizărilor, în vederea folosirii pietrei la alte construcții, au condus la o deteriorare importantă a templului. Este cel mai degradat templu ptolemeic de pe malul Nilului dintre cele văzute de mine. Totuși, este un obiectiv interesant, un templu unic.

De ce? Pentru că, de fapt, sunt două temple în unul singur. O axă centrală împarte construcția în două părți simetrice. Există două intrări identice, două săli hyposil succesive, dar comune, însă cu basoreliefuri particularizate fiecărui zeu, și două sanctuare gemene. Cu fața spre templu, în partea stângă este templul închinat lui Horus cel Bătrân – Haroersis, iar în partea dreaptă, templul lui Sobek – crocodilul.

Aflasem, încă de la vizita la Templul din Edfu, că în templele egiptene zeul Horus apare în 13 ipostaze. Aici este ultima, „cel Bătrân” , supranumit și „Vindecătorul” . Vom vedea în interiorul templului, justificarea acestui nume.

Interesant este cum a ajuns un crocodil să fie zeu. Este adevărat că egiptenii au făcut zei mai multe animale din jurul lor (vezi pisica), dar aici explicația ghidului este următoarea: Pe o insulă din mijlocul fluviului își găsiseră adăpost o mulțime de crocodili. În căutarea hranei, aceștia au început să atace oamenii ce se apropiau de apă (pescari, navigatori). Pentru a-i îmbuna, locuitorii au început să le aducă ofrande. De aici până la a ajunge zeu și să aibă propriul templu nu a mai fost decât un pas. Sobek a apărut încă din timpul Regatului Vechi, circa 2500 î. Hr. și a fost recunoscut până prin secolul IV d. Hr.

Ca și celelalte temple, cândva, în decursul timpului, și acesta a fost îngropat în nisip. A fost redescoperit și dezgropat în 1913 de italianul Alessandro Barsanti. Arheologii de astăzi îl acuză însă pe acesta că ar fi mutat artefacte de pe locul unde au fost descoperite, sau că a demontat și remontat incorect elemente de construcție. În fotografia P 23 (?), luată de undeva din spatele templului, lângă „sanctuarul lui Horus” se vede, în planul doi, nivelul sub care a fost îngropat templul.

Amplasamentul templului fiind pe traseul vaporului, excursia este înscrisă în cele „opționale – obligatorii” , cele plătite în țară odată cu excursia. În cazul în care aceasta ar fi fost plătită în Egipt, ar fi costat 20 euro de persoană. Asta în condițiile în care un bilet de intrare costă 140 lire (ceva mai puțin de 7.50 euro).

Vaporul nostru are cheul exact în dreptul templului. Excursia noastră durează pe perioada escalei vaporului în acest „port” .

În tot lungul cheului se întinde nelipsitul bazar de la toate obiectivele turistice. Noi trebuie să îl traversăm. Dar vânzători ambulanți sunt și dincolo de bazar. Și sunt suficient de agresivi. Este suficient să-i arunci unuia o privire și nu mai scapi de el până la intrarea în templu.

Pentru a ajunge la nivelul templului, urcăm o ușoară rampă. Aceasta ne scoate la jumătatea „Curții exterioare” . Nici urmă de „pilon” . Mici din zidul exterior nu a rămas mare lucru. Iar din „curte” se mai văd numai 16 jumătăți de coloane perimetrale, însă, toate în picioare. Zice-se că ar fi trebuit să fie și două blocuri de piatră, pe post de altare, câte unul pentru fiecare zeu. Nu le-am remarcat. Planul templului, găsit pe internet, spune că această curte datează din perioada împăratului Augustus.

Conform machetelor ce refac templul, intrarea în incinta acestuia era prin colțul sudic al curții, prin „Poarta lui Ptolemeu al XII-lea” . Din aceasta, presupun, nu am certitudinea, a rămas în picioare numai stâlpul din dreapta, pe care l-am prins în fotografia P 06.

Din curte se vede perfect „Portalul” de acces în prima sală hypostil. Acesta este primul element ce dovedește simetria templului. După părerea mea, simetria perfectă a portalului dovedește egalitatea rangului celor doi zei.

Prima Sală hypostil, atribuită perioadei faraonului Ptolemeu al XII-lea, este cea mai înaltă parte a templului. Are trei rânduri de coloane masive, dar nu mai are pereți, iar plafonul este păstrat numai parțial. Nu există decât un zid de separare față a doua sală hypostil, zid în care există două deschideri, câte una pentru fiecare zeu. De partea fiecăruia, săpat în piatră, este un basorelief ce înfățișează zeul respectiv. Am zis „un” , dar la Horus am văzut mai multe. În schimb, am văzut un singur Sobek, dar extrem de gras. Dovadă că era bine hrănit de localnici.

A doua sală hypostil este mult mai scundă și are numai două rânduri de coloane, bineînțeles, mai puțin masive. Și aici lipsesc pereții laterali. În peretele din spate, două deschideri, identice cu cele de la intrare, asigură trecerea spre cele două sanctuare.

Tot aici, ni se atrage atenția asupra diferențelor între un templu din perioada greacă și un templu egiptean antic. Templele ptolemeice excelează în basoreliefuri, cu imagini plate „ca pe un ecran” , în timp ce în templele vechi găsim mai mult statui. Totodată, grecii nu excelau în proporțiile corpului uman, mâinile și degetele personajelor fiind extrem de lungi. În plus, capitelurile coloanelor sunt decorate cu flori de papirus.

Urmează trei „holuri largi” , succesive, paralele cu latura lungă a celei de-a doua sală hypostil. Acestea au fost construite și decorate în timpul domniei lui Ptolemeu al VI-lea, Philometor.

Pe internet am găsit și denumiri ale acestora. În ordinea parcurgerii, acestea sunt: „Holul exterior” , (sau „al fundației” (?)), „Sala ofrandelor” și „Sala statuilor” . Gradul de deteriorare a sălilor crește pe măsură ce trecem dintr-una într-alta, astfel că în ultima nu am văzut nici o statuie. Și pereții despărțitori ai acestor săli sunt prevăzuți cu câte două deschideri de trecere spre sanctuare.

Unul dintre cele mai interesante lucruri de văzut în templu este încrustat în peretele sudic al celei de-a doua săli. Este vorba de un calendar agricol. Este un calendar civil, folosit și astăzi, conform declarației ghidului, în zonele agricole ale țării. Anul cuprinde 365 de zile și este împărțit în trei sezoane: inundația Nilului, semănatul și recoltarea. Fiecare sezon are 4 luni și fiecare lună 3 săptămâni de câte 10 zile. Această împărțire a timpului duce la un total de 360 de zile. Rămân 5 zile lipsă. Acestea sunt declarate zile de sărbătoare, după strângerea recoltei și corespund celor 5 zei principali, Isis, Osiris, Seth și Neftis și Horus. În caroiajul plin de hieroglife de pe zidul respectiv sunt indicate fiecare sezon și fiecare lună, iar fiecare zi este numerotată. În dreptul fiecărei zile este descrisă activitatea agricolă ce trebuie efectuată în ziua respectivă.

Ultimele încăperi ale templului ar fi trebuit să fie „Sanctuarele” . Dar acestea sunt complet distruse. Nu a rămas decât pardoseala și conturul pereților. Și un bolovan mare, negru, de o formă neregulată ce a fost, probabil, cândva, „Altarul șui Sobek” . Dar și acesta este în curs de fragmentare.

În imediata vecinătate, pe culoarul dintre templu și zidul interior de incintă (există și un zid exterior), găsim - să-i zicem - „cabinetul medical” . Medicina, în Egiptul antic a fost foarte bine dezvoltată, influențată întotdeauna de religie. Chiar și Herodot afirmă acest lucru în scrierile sale, precizând că nu exista o specializare medicală, și că toți medicii știau să se ocupe de toate. Basoreliefurile de aici prezintă o întreagă gamă de instrumente medicale: bisturie, pense, forcepsuri, foarfece și multe altele. Imaginea este completată cu sticluțe cu medicamente. Iar ca tabloul să fie complet sunt prezente și o serie de sfaturi. Este prezentată, zice-se, cea mai sănătoasă, cea mai comodă poziție pentru a naște și se ilustrează că alăptatul copilului este strict necesar. Toate aceste elemente conduc la concluzia că în cadrul templului ar fi funcționat și un spital.

Ca în oricare alt templu, nici aici nu putea să lipsească ilustrarea victoriilor militare. Pe același culoar ne este prezentat un întreg șir de prizonieri de război. Aceștia au o mână amputată, să nu mai poată să lupte altădată. Chiar dacă nu au fețe, probabil un prizonier nu merită să fie identificat, suntem asigurați că nu sunt egipteni. În primul rând că au părul creț, apoi, inscripția de dedesubt indică originea fiecăruia.

În aceeași zonă, o suprafață rezonabilă de teren este ocupată de ceva ce, la prima impresie, par a fi căzi de baie săpate în piatră, dar neșlefuite. Ghidul ne explică faptul că nu sunt căzi de baie, ci sarcofage pentru crocodili. În ultimii ani, undeva în vecinătate, a fost descoperit un întreg „cimitir pentru crocodili” . Aici sunt expuse sarcofagele, iar mumiile sunt prezentate în muzeul de jos.

În partea de nord – vest a templului ne oprim lângă un alt obiectiv important. Este vorba despre „Nilometru” . Cer scuze dacă mă repet, dar trebuie să precizez că acesta este un puț, suficient de adânc care, pe timpul inundațiilor Nilului, prin infiltrarea apei prin mal, putea să măsoare nivelul, respectiv amploarea acestora. Funcție de acestea, preoții templului estimau bogăția recoltelor și calculau valoarea impozitelor ce trebuiau plătite de localnici. După unele păreri, cel de aici, de 14.70 m adâncime, a fost folosit și ca bazin pentru creșterea puilor de crocodil. Dar, conform unei schițe expusă alăturat, lucrarea de aici este mai complicată. Este în legătură și cu un puț mai mic, pe care nu l-am remarcat, iar un tunel, cam de pe la mijlocul adâncimii, leagă „Nilometrul” de un loc din interiorul templului.

Între timp, se lasă seara și avem posibilitatea de a urmări un splendid apus de soare. Chiar dacă acesta dispare în spatele unor copaci, imaginea este similară cu cele ale apusurilor din Santorini, sau din alte colțuri renumite ale lumii.

Încheind vizita în incinta templului, ne îndreptăm spre ultimul obiectiv al vizitei, Muzeul Crocodilului. Acesta este amplasat la baza rampei pe care am urcat-o la sosire, într-o clădire nouă, ce nu exista în 2008. Se intră cu același bilet, folosit la intrarea în templu. Muzeul este organizat într-o singură încăpere, destul de mare ca dimensiuni, dar, destul de întunecoasă. Sunt prezentate aici multe mumii de crocodili, înfășate (nu am găsit altă rimă =)) ), sau nu, ouă fosilizate sau statui omagiale. Alte multe panouri explicative ce prezintă cultul zeului crocodil, relația lui cu faraonii și prezența acestuia în templul de la Kom Ombo.

Parcurgem muzeul în destul de mare viteză, pentru că acea oră și jumătate anunțată pentru staționarea vaporului se apropie de sfârșit. Nu cred că ne-ar fi lăsat pe aici, dar nu este bine să riscăm. În plus, trebuie să ajungem la odihnă devreme. Mâine dimineață, cu noaptea în cap, plecăm spre Abu Simbel.


---
Trimis de msnd in 21.06.21 12:41:41
Validat / Publicat: 21.06.21 17:45:46
VIZUALIZĂRI: 296INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în EGIPT.
  • Alte destinații turistice prin care a fost: Egipt, Irak, Bulgaria, Turcia, Grecia, Spania, Ungaria, Polonia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Germania, Cehia, Franța, Italia, Macedonia.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (msnd); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P13 13. Horus are, însă, mai multe reprezentări.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 34500 PMA (din 25 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

9 ecouri scrise, până acum

webmasterX [21.06.21 17:45:35] »

Mutat în rubrica "'Must see' în zona Aswan, ASWAN (ASSUAN)" (nou-creată pe sait)

msnd [21.06.21 17:59:55] »

@webmasterX:

Mulțumesc mult!

Michi [21.06.21 18:23:06] »

@msnd: Am fost la ASWAN pe vremea când aeroportul nu era deschis şi extinderea barajului la care lucraseră şi muncitori români deabia se terminase. În spatele barajului era un lac de cca 600km lungime. Coborâţi din vaporul pe care străbătusem cursul superior al Nilului am străbătut vreo patru ore prin deşert , cca 300 km, la o temperatură de 45 de grade, scopul nostru fiind să vedem templul de la Abu Simbel, strămutat pentru a face loc barajului. Pe drum am văzut fata morgana dar n-am reuşit s-o imprim pe aparatul foto. Mulţumesc pentru reviewul care a adus la suprafaţă amintiri de neuitat.

webmaster [21.06.21 18:42:53] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

msnd [21.06.21 19:42:39] »

@webmaster:

Mulțumesc mult!

Sunt onorat de această clasificare.

msnd [21.06.21 19:57:53] »

@Michi:

Sărut mâna Mama Michi!

Vă mulțumesc pentru atenția acordată articolului, pemtru vot și pentru ecou.

Dacă doriți mai multe amintiri despre Abu Simbel, vă sugerez să citiți și un alt articol al meu (vezi impresii), scris cu câteva zile în urmă. Eu am considerat ca fiind un punct culminant al unei excursii în Egipt.

Referitor la construcția Marelui Baraj, eu nu am cunoștință despre participarea românilor la această. Știu că barajul a fost construit cu ajutorul sovieticilor. Românii au construit efectiv ecluza de pe barajul de la Esna, la cam 50 km sud de Luxor. Până de curând a existat și o placă comemorativă acolo, ce menționa acest lucru. Când am trecut noi, acum, pe acolo, placa dispăruse.

Dacă aveți mai multe informații, și este posibil, vă rog să-mi indicați și mie sursa.

Vă doresc o seară bună!

krisstinnascris / TELEFON [21.06.21 21:03:18] »

@msnd: Foarte bun articolul, informațiile despre calendarul agricol sunt interesante, poziția incomodă a femeii care naște mi se pare o prostie, mumiile crocodililor sunt ciudate, dar, totul, totul mi se pare fascinant, e o altă lume și vă felicit pentru această vacanță și pentru articole.

msnd [21.06.21 22:31:02] »

@krisstinna:

Sărut mâna și mulțumesc pentru aprecieri

Intr-adevăr, este o altă lume. De la primul contact remarci alte peisaje, altă climă, alți oameni. Iar dacă socotești că și oamenii aceștia nu sunt chiar aceeași de acum 2 - 3000 ani în urmă, diferența este și mai mare.

Eu am ajuns la concluzia că, în Egipt, istoria a avut alte unități de măsură. Metrul lor, sau cum s-o fi chemat, cred că era mult mai mare, forța fizică sau cea intelectuală, de asemenea. Asta, dacă nu cumva s-au încurcat cu ceva extratereștii .

Despre poziția în timpul nașterii, nu sunt chiar în măsură să mă pronunț. Vând și eu cees ce ni s-a spus. Dar, poate ar trebui verificat .

Despre crocodili, ce să zic. Unii divinizează și astăzi diverse animale. Iar dacă pisica era sacră, de ce să nu fie și crocodilul zeu?

O seară excelentă!

Michi [21.06.21 23:22:33] »

@msnd: Noi am făcut excursia în 1992, am locuit în Cairo la hotelul ˝les trois pyramides˝construit de români şi cred că a fost un barter în contul datoriilor statului egiptean către noi. Informaţia că au lucrat şi românii la baraj ne-a fost dată de ghid şi e posibil ca noi să fi fost cooptaţi în echipele sovietice ca şi în cazul construcţiei unor combinate de îngrăşaminte chimice. Am scris şi eu un review despre Aswan şi Abu Simbel în 2010, la începuturile colaborării mele cu AFA şi aproape după 20 de ani de la vizitarea Egiptului. Natural, la acea vreme nu dispuneam de bogăţia de informaţii pe care ai inclus-o în reviewurile tale.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Michi, msnd
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.0694301128387 sec
ecranul dvs: 1 x 1