În vizită la Zoo Călăraşi

TIPĂREȘTE

La începutul acestei luni am ajuns pentru prima dată în orașul Călărași. Știind cu vreo două zile înainte că vom trece pe acolo, am căutat câteva informații despre acest municipiu de reședință al județului cu același nume. Nu voi insista asupra unor date statistice ce pot lesne găsite pe internet, voi spune doar că noi am oprit aproximativ două ore în acest oraș mângâiat de apele Dunării având un scop precis – să vizităm Grădina Zoologică de la Călărași.

Amplasarea obiectivului – Aflat în parcul Dumbrava, acest zoo este relativ ușor de localizat; noi am intrat în oraș din direcţia Slobozia şi am văzut câteva indicatoare care ne-au condus spre obiectivul vizat. La un moment dat, ne-am intersectat cu Bulevardul 1 Mai și am continuat către dreapta, până la o nouă intersecție – cea cu Strada Eroilor (stradă care iese din Călăraşi sub denumirea DN 3B şi care continuă către Chiciu).

La intersecţia Bulevardului 1 Mai cu Strada Eroilor există o parcare fără plată, acolo fiind locul unde am lăsat maşina. La intrarea în parcul Dumbrava este o clădire ce poate fi luată ca punct de reper în zonă – este vorba despre hotelul Hestia. Am trecut pe lângă acest hotel şi am străbătut la pas aleile parcului Dumbrava, până la intrarea în curtea zoo, aflată undeva în stânga parcului, la vreo zece minute de hotelul Hestia. Ne-a plăcut parcul Dumbrava, motiv pentru care, după ce am ieşit de la grădina zoologică, am mai rămas vreo douăzeci de minute la un spaţiu de joacă unde cel mic a testat toate facilităţile, inclusiv o mică tiroliană.

Să revenim la prezentarea Grădinii Zoologice de la Călăraşi: obiectivul funcţionează (conform informaţiilor afişate la intrare) după următorul program: zilnic, între orele 08.00 şi 17.00. În ceea ce priveşte tarifele, un adult plăteşte 5 lei, un copil mai mare de 5 ani achită 3 lei, iar juniorii până în 5 ani beneficiază de intrare gratuită.

Noi am intrat pe aleea principală şi acolo am fost întâmpinaţi de o doamnă căreia i-am achitat biletele de vizitare. Încă de la început, am observat că această grădină zoologică beneficiază de multă umbră de la arborii din jur, un lucru foarte bun deoarece animalele sunt ferite de razele fierbinţi ale soarelui din lunile de vară. Din loc în loc, pe marginea aleilor de vizitare sunt amplasate bănci, aşa că vizitatorii care doresc să se mai odihnească pot face liniştiţi acest lucru.

În ceea ce priveşte animalele găzduite la acest zoo, primele viețuitoare vizitate au fost cerbii și căprioarele aflate în apropiere. Fiind nişte fiinţe sperioase, acestea au preferat să stea în partea cealaltă a ţarcului, doar una dintre căprioare dormea în iarbă, ceva mai aproape de gard. Tot pe partea cu ţarcul căprioarelor se află ţarcul poneilor. Un spaţiu larg, unde grupul de ponei se împărţise în două: unii îşi făceau siesta sub un copac, iar alţii ronţăiau calm câteva paie la ieslea din apropiere.

De cealaltă parte a acestei alei aflate în apropierea intrării se află spaţiile în care sunt găzduite unele dintre vedetele grădinii zoologice: leii şi tigrii. Dacă pe lei i-am văzut doar înainte să plecăm (atunci când am intrat la zoo, leii erau la odihnă), doi tigri ne-au dat posibilitatea să le facem mai multe fotografii, părând a fi foarte preocupaţi şi plimbându-se întruna pe lângă gardul din apropiere. În vecinătate se află un alt ţarc generos, aparţinând de data aceasta unor animale de talie mare care trăiesc şi pe meleagurile noastre – urşii bruni. Ne-a amuzat faptul că Moş Martin are la dispoziţie un tobogan metalic – „Oare l-or folosi urşii?! ” Unul dintre locatari moţăia lângă toboganul său, în timp ce silueta unui alt urs am zărit-o în treacăt printre copacii şi iarba deasă din ţarcul lor.

În continuare, am vizitat muflonii şi lamele, ajungând apoi în dreptul ţarcului unde sunt găzduiţi nandu, probabil nişte rude de-ale struţului (seamănă bine ca formă). Conform informaţiilor afişate, nandu ajung la o greutate de 25 de kilograme şi la o lungime a corpului de 1,70 metri. În ceea ce priveşte locurile unde trăiesc în sălbăticie, acestea ar fi pampasul şi alte terenuri deschise din America de Sud. Într-un alt ţarc, în dreptul căruia aveam să ajungem mai târziu, am văzut vreo patru exemplare de pasăre Emu.

Am ajuns apoi la o primă clădire din incinta acestui zoo. În nişte încăperi nu prea arătoase sunt crescute animale mici precum iepuri, chinchilla sau veveriţe. Spaţiile nu sunt prea bine aerisite, aşa că pentru asta aş da o bilă neagră, dacă mă pot exprima în acest fel.

Am continuat apoi vizitarea Grădinii Zoologice Călăraşi. Mutându-ne de la un ţarc la altul, am putut admira capre, pavianii cu mantie, păsări iubitoare de apă – raţe, gâşte de Nil, lebede, găini mari şi mici, fazani şi un ţarc unde sunt crescute zeci de bibilici (veţi vedea în fotografiile pe care le voi ataşa că sunt multe bibilici acolo).

Am ajuns după aceea pe o altă alee unde ţarcurile erau împrejmuite de garduri metalice înalte (la fel ca în cazul leilor, tigrilor sau urşilor). Ne-am dat seama că şi acei locatari sunt unii speciali... şi aşa era, în acele ţarcuri sunt ţinuţi râşii, dar şi un jaguar. Dacă cei doi râşi nu au fost prea ruşinoşi, pe jaguar nu l-am putut zări de la început. Însă, cât timp am mai zăbovit noi prin zonă, a ieşit şi jaguarul la o scurtă plimbare prin ţarcul lui şi am reuşit să îl fotografiem. Uraa!

Pas cu pas, ne-am apropiat de celălalt capăt al grădinii zoologice, locul unde se află ţarcul vedetei – este vorba despre un exemplar uriaş de hipopotam (P 23 şi P 24 de la prezentul articol). Scufundat până la genunchi în noroi (după cum îi place probabil să stea), hipopotamul era la masă, ronţăind molcom paiele din ieslea sa. Cu acest prilej, am remarcat gura uriaşă a acestui animal, dar şi dinţii săi ca nişte lopeţi. Am mai văzut hipopotami prin diferite documentare (niciodată pe viu), însă nu păreau atât de mari. Dincolo de ţarcul acestui animal sunt găzduiţi nişte porci (la fel de iubitori de noroi, pe care îl scurmau de zor).

Nu departe de hipopotam, se află un lac în incinta zoo, însă zona probabil că va mai fi amenajată pe viitor. Interesant este faptul că poţi trece un podeţ peste acest lac, apoi o scară te conduce pe vârful unei coline unde este amenajat un foişor. De acolo am putut admira de la înălţime o bună parte a acestui zoo.

Vizita noastră la Zoo Călăraşi nu se putea sfârşi fără să mergem şi la Aqua Terrarium. O clădire destul de spaţioasă găzduieşte numeroase exemplare de şerpi, şopârle, peşti, broaşte ţestoase, dar şi un crocodil de Nil. Am văzut acolo pitoni şi şerpi Boa (de mari dimensiuni), iar dintre peşti aş putea aminti exemplare de Angelfish sau Guppy Imperiali.

Ultima locaţie vizitată a fost cea a păsărilor exotice. Mai multe exemplare din specii diferite de papagali făceau suficient de multă gălăgie, astfel încât să ne convingă de faptul că trebuia să plecăm. Am mai aruncat o privire într-o vitrină din apropiere unde erau expuse ouă de la diferite păsări (fazan, prepeliţă) şi ne-am îndreptat agale spre ieşire. Am trecut din nou prin dreptul leilor şi i-am văzut ieşiţi în ţarc, iar în câteva minute ieşeam pe poarta acestui zoo. Vizita noastră la Grădina Zoologică din Călăraşi durase aproximativ o oră şi jumătate.

După cum vă spuneam mai devreme, am mai zăbovit ceva timp pe la unul dintre locurile de joacă amenajate în parcul Dumbrava.

Concluzii – Am vizitat o grădină zoologică interesantă, unde pot fi admirate numeroase vieţuitoare, în general acestea părând a fi bine îngrijite. Spaţiile destinate animalelor sunt destul de mari şi protejate de umbră, iar vizitatorii se pot plimba pe alei şi se pot relaxa pe băncile amplasate din loc în loc. Acestea fiind spuse, recomand vizitarea Grădinii Zoologice de la Călăraşi!

Călătorii plăcute tuturor!

---

VIZUALIZĂRI: 14303 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI