Cu „binoclul” de-a lungul Marelui Canal din Veneția (II)

TIPĂREȘTE

Vaporetto înaintează voinicește spintecând valurile Marelui Canal, un nimic pe lângă imensele întinderi albastre stăpânite odinioară de puternica Serenissima. Corăbiile marilor neguțători veneau încărcate cu tot felul de mărfuri, începând de la grâne, fructe, materiale de construcții și până la ultima piatră prețioasă.

Sec. XIII-XVI au fost epoca de glorie a orașului, când venețienii își ridicau aceste palate, oficial denumite Ca' . Palazzo fiind destinat numai dogelui. Toate au două sau trei încăperi la parter și una sau două portaluri de ieșire la apă, pentru primirea și depozitarea mărfurilor. Afacerile se încheiau în birourile de la etaj. În rest, locuia familia.

Am trecut de Rio Marcuola și Ca' Volpi, un corp stingher de un cărămiziu intens cu ferestrele și balcoanele bine evidențiate (probabil, era un semn de recunoaștere), al unui mari clădiri, acum parte din ea demolată, alături de care se ridică semeț,

Palazzo Vendramin Calergi mare, cu o fațadă somptuoasă cu coloane clasice și o impozantă ieșire la apă. A fost locuit de-a lungul timpului de multe familii nobiliare, multe personalități, printre care Richard Wagner, care a stat cu familia, având dese concerte la Veneția. A murit de un atac de cord, la vârsta de 69 ani. Acum, aici pe lână Cazinoul de iarnă, din 1995 există și un Muzeu Wagnwr.

Palazzo Marcello alla Madalena alb, măreț, dar modest în prezentare, are mozaicuri originale în interior iar numele îi vine de la un compozitor, Benedetto Marcello, probabil ultimul proprietar.

Aceste palate de obicei poartă două nume. Unul al familiilor care le-au ridicat și altul al celor care mai târziu le-au locuit și recondiționat. Ca și în cazul celui următor,

Palatul Molin-Erizo alla Madalena, cu denumire exactă pentru că aceleași familii mai puteau avea și alte palate în oraș. Acesta este din sec al XIV-lea de un frumos stil gotic, ornat cu fresce în interior. Nu suntem singurii pe canal. Diverse ambarcațiuni, încărcate cu marfă sau cu turiști trec în viteză, dezvoltând valuri care bat cu putere în

Palazzo Sorenzo-Piovene un edificiu placat cu marmoră albă și frumoase ornamente cu cercuri și pătrate. Aici își are sediul filiala de N-E a Ministerului Finanțelor. Lipit de el stă,

Palazzo Emo. Construit în sec. al XVII-lea de un mare amiral, Angelo Emo, amiral care a cumpărat și clădirea alăturată, adică,

Palazzo Molin Querini așezat în curba ce-o face Marele Canal cu Rio alla Madalena care la rândul său se afundă în Sestiere Cannaregio

Plimbarea pe Canal Grande presupune o adevărată concentrare a atenției și o anume abilitate de manevrare a aparatului foto în încercarea disperată de a cuprinde cât mai multe în cadru, lucru imposibil de realizat.

Palazzo Barbarigo format din două corpuri lipite, din care unul mai păstrează încă urme de fresce exterioare, fiecare cu ieșire la canal. A aparținut unui Episcop de Brusa. Lângă el,

Palazzo Zulian Priuli de culoare galbenă, cu balcoane și ponton pentru gondolă. A intrat în proprietatea familiei Priuli prin căsătorie. Vecinul,

Palazzo Ruoda-Boldu de un frumos cărămiziu, se asortează perfect cu galbenul alăturat și chiar cu

Palazzo Bragadin Velutti o „plombă” albă ce face notă discordantă prin aspectul său în formă de L. Alături se ridică maiestuos,

Palazzo Gussoni- Grimani o reședință nobiliară de secol al XI-lea, refăcut de mai multe ori. Aspectul de azi îl are din sec. al XVIII-lea. Cu toată frumusețea și amplasarea la Canal, ultima moștenitoare lasă palatul de izbeliște cu fresce cu tot și pleacă cu un conte la Bergama. Palatul a fost decorat de Tintoretto în interior și la exterior, ca de altfel multe palate din Veneția, decorațiuni pierdute în timp.

Se păstrează însă la Gallerie dell' Accademia o lucrare cu gravurile fațadelor acestor palate venețiene. Bravo, merită menționat autorul, Antonio Maria Zanetti (1760). Aceste gravuri prezintă subiecte inspirate din sculpturile lui Michelangelo, cum ar fi cele din Capelele Medici din Florența. Actualmente în palat se află o instituție a Provinciei Veneto. După Rio di Noale, un solzișor al marelui dragon, ne îndreptăm privirea spre

Palazzo da Lezze, palat de o frumoasă factură gotică cu ferestre mici și puțin spațiu verde în față. Lângă, se ridică

Palazzo Boldu di San Felice. Iată un alt Boldu, o clădire de sec. al XVI-lea, gri, cu o bază din bucăți de piatră așezate precum cărămizile, un model vechi de arhitectură. În interior se găsesc fresce excelent conservate de Jacopo Guarama.

Palazzo Contarini Pisani are aceiași culoare gri la fel ca vecinul Boldu și închide spațiul între Rio di Noale și Rio di S. Felice, după care urmează,

Ca' Levi Morenos, o mititică roșie cu două etaje ce datează din sec. al XVI-lea și un mic spațiu verde în față. Albia marelui canal se lărgește, noi stăm atenți cu ochii pe palate și apare imensul,

Palazzo Fontana Rezonico de un roz intens, delimitat de două spații verzi. Proprietarii au fost negustori din nordul Italiei stabiliți la Veneția unde comerțul mergea „brici” . După căderea republicii Veneția, majoritatea acestor palate au fost vândute și au trecut de la un proprietar la altul. După vecinul său,

Palazzo Giusti de un vernil superb cu patru portaluri la apă, între care se află trei statui, apare minunea.

Ca' d' Oro

Ne apropiem și ne vom ocupa de „bijuteria gotică” a Marelui Canal. Este cel mai frumos și mai bine conservat palat. Numele său vine de la fațada care era ornată cu foiță/ornamente din aur. A fost ridicat în sec. al XV-lea de arhitecții, tată și fiu Bono, pentru bogatul patrician Marino Contarini. Au fost tocmiți meșteri aduși din Milano care lucraseră pe șantierul Domului și ornaseră în Veneția fațada roz marmorată a Palazzo Ducale, inclusiv celebra sa Porta alla Carta.

Timpul și vremurile au avut grijă să-și pună amprenta pe el, ca în final un anume bancher Franchetti, mare colecționar de artă, i-a adus ample modificări cum ar fi parterul pavat în marmoră și l-a deschis publicului. Astăzi, Galeria Franchetti prezintă lucrări de Andre Mantegna, Anton van Dyck, Tizzian ș. a. fresce de Giorgione sau Tizziano. Alături o altă bogăție spirituală...

Plimbarea cu vaporetto a fost o încântare.

---

VIZUALIZĂRI: 279 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI