Weekend olandez autentic la Blokzil, sat medieval cu stil

TIPĂREȘTE

Azi doresc sa retraiesc cu voi o zi de duminica obisnuita in viata unei familii olandeze, care se duce cu masina la plimbare si ma invita sa servesc la o terasa intrun sat, celebrele crochete olandeze cu carne de vita, dupa care eu ma dau in vant de 16 ani...

As incerca sa va descriu sumar acest weekend autentic, din interiorul casei, ca pe o ,,piesa de teatru '' clasica, a carei locatie o reprezinta satul /cu aspect de mic orasel BLOKZIL din nordul Olandei, in regiunea Overijssel, foarte aproape de GIETHOORN, numit ,,Venetia Nordului '', pe care vi l-am prezentat deja (vezi impresii)

SCENA: sat Blokzlil, cu 1300 locuitori, asezat pe ape, veche asezare medievala langa Steenwick.

PERSONAJE MUTE: un port cu vapoare ca o ilustrata de poveste, o ecluza, o terasa -restaurant, o banca lunga din piesa lui Eugen Ionescu, biciclete, case vechi de culoare rosie, o biserica din secolul 16 si cateva stradute mici.

PERSONAJE VII: eu, familia si 200 de turisti plus localnicii.

ACTIUNEA: Nimic de facut, RELAXARE cu R mare, cascat gura in port la vapoarele personale ale olandezilor ce trec pe sub un pod suspendat si plimbare in sat.

PUNCT CULMINANT: o farfurie cu Krokett, garnisita cu un roi de viespi pe post de topping gratuit, ce nu intra la nota de plata.

Epilog: o amenda de circulatie ca am depasit cu 2 km viteza pe drum de tara.

In total contrast cu Giethoorn, satul fara strazi asezat pe canale, aceasta mica localitate e o populara destinatie de vacanta in zona pentru turisti, datorita portului maritim. Am vrut sa ies din priza marilor orase si sa scap de frenezia lor turistica.

In Olanda, daca vara nu ploua si maria sa soarele doreste sa mai usuce pajistele verzi sclipitoare, unde dormiteaza zeitele tarcate in indolenta lor ,,localnicii si musafirii ca mine, prefera sa mearga cu masina in locuri calme, la camping, la pescuit, cu bicicleta sus pe masina sau la plimbare in natura. Am hotarat sa facem o scurta baie de soare intrun loc calm si pitoresc, foarte drag mie, la Blokzil, un sat medieval care pare a fi oras, dar nu prea e, am vrut sa fiu rasfatata de familie cu crochete si o inghetata.

Acest sat/orasel e necunoscut turistilor si are o asezare deosebita., pe apa si canale. Ca sa intri in sat, lasi masina la intrare, si apoi mergi 5 minute pe jos... descoperi o mica bijuterie, o perla a regiunii Overijssel. Este o asezare ca un mic muzeu in aer liber si poti sa te relaxezi aici cateva ore, plimbandu-te pe cele doua sau trei stradute vechi, pietruite si strajuite de case vechi si orgolioase din secolul 17. Atmosfera e boema si romantico-pitoreasca, mai lipseste doar printul., scot aparatul si spionez indiscret locatarii ce au iesit in fata caselor in gradina, sa citeasca sau sa faca plaja.

Pentru a intra in Blokzil trebuie sa treci un pod, ce se ridica si coboara, permitand vaselor de agrement sa treaca silentioase si semete cu catargele lor inalte ca Giralda., inainte da a acosta in port. Am stat putin la coada sa trec dincolo, si acolo e doar un personaj mut., o banca lunga unde noi turistii ne asezam si cascam gura la vapoare si ne uitam cu invidie la olandezii de pe vas ce servesc masa, beau, joaca carti, canta sau saluta tacut multimea anonima... Relaxare e cuvantul de ordine... o atmosfera idilica, numita viata la tara, destinsa, calma, patriarhala, cum vreti sa-i spuneti, judecand pozele...

In fine personajul principal e portul, el e inima vie a satului si absorb nesatula frumusetea locului ce pare chiar intimidanta. Vapoare mari si mici, scumpe si modeste, dupa bugetul olandezului stau nemiscate sau plutesc lin, ca niste actori tacuti, pe scena apei si iti ofera tie turistului o ilustrata superba pe care sa o iei gratuit acasa. Auzi si cate un cantec de sirena cand un vapor vrea sa plece ca s-a plictisit de atata liniste.

Casele ce inconjoara portul adauga si ele o pata de culoare rosie acestui tablou duminical... parasesc o ora portul ce pare in departare un mic teatru cu papusi...

Curioasa din fire incep sa explorez teritoriul din jurul portului si o iau pe o strada lunga medievala, si ajung la Biserica locala GROTE KERK, o biserica cu forma unei cruci grecesti, veche din 1622., ca si casele de altfel. Este una din primele biserici protestante ale tarii si pe mine m-a impresionat prin simplitatea si eleganta interiorului. Tavanul e deosebit si la fel sunt amvonul, clopotnita, candelabrul si ferestrele mari.

Sus in tavan, nu pot sa cred e o BARCA SUSPENDATA, probabil vreun simbol local din anul1677.

La iesirea din biserica in curte stau de paza doua papusi de piatra Hansel si Getel, pentru a face onorurile de gazda.

Ne intoarcem in zona portului si finalizam ziua la terasa., bucurandu-ne de lucrurile simple si naturale si comandam la masa iubitele mele crochete scumpe, dupa ce am asteptat si noi pe banca 30 de minute sa se elibereze o masa la micul restaurant, ce era asediat de musafiri si chelnerii cu greu puteau sa mai faca acrobatii printre mese.

Am servit si gustarea de la ora 5 pm si un roi de trei viespi au venit la masa noastra, enervandu-ma din nou, cand e foarte cald ele ies de obicei la vanatoare, sorella mia mi-a spus sa stau calma si sa nu mai dau din maini ca voi fi intepata si duminica doctorul nu vine acasa... pe masa era o farfurioara cu un fel de lichid -dulceata pentru viespi ca sa cada in plasa, ceva de genul kill -me, dar afurisitele m-au scos din pepeni si am plecat cu farfuria in alta parte... spre amuzamentul olandez... mereu am parte de ele, ultima ma pocnise intr-o librarie. taman pe sub bluza... Am mancat cu noduri si am plecat dupa ce am aruncat o ultima privire in portul unde vasele veneau sau plecau, si alunecarea lor lina dadea o nota de ireal intregii privelisti.

Privirea si sufletul meu s-au bucurat pentru a nu stiu cata oara de incarcatura istorica a micii asezari. Numai noi turistii atrasi de minunea portului ca un magnet, suntem cei ce am tulburat ritmul idilic al locuitorilor, ce pareau sa ne ignore.

Am inchis aici o alta fila olandeza de calatorie mai subiectiva, cine vrea sa vina aici gaseste in zona 4 hoteluri.

Am plecat spre casa si a urcat in mine o nostalgie difuza pentru locuri simple si tihnite, pe care as fi vrut sa le iau acasa, dar am primit dupa 10 zile o amenda de circulatie, fiindca soferul familiei a depasit cu 2 km viteza pe un drum de tara.

---

VIZUALIZĂRI: 2684 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI