Periplu prin Maroc

TIPĂREȘTE

Am avut in scoala generala un profesor de geografie care a stiut sa ne poarte virtual prin toata lumea, povestind despre diversele regiuni nu numai geografic vorbind: flora, fauna, relief; ci si despre oameni, obiceiuri , traditii si istoria lor. Inca de pe atunci mi-am zis ca, atunci cand voi fi mare, voi calatori in fiecare an catre o alta destinatie, ca sa descopar lumea din spatele povestilor spuse atat de frumos de d-nul profesor. Dansul fusese in tinerete profesor de geografie timp de cativa ani in Maroc si ne-a povestit multe despre aceasta tara. D-nul profesor nu mai este de mult printre noi, dar eu inca tin minte aproape toate povestile lui. Asa ca, mi-am dorit enorm sa vizitez la un moment dat Maroc-ul; tara despre care auzisem atatea istorii si povesti, iar in toamna lui 2007, am facut o excursie in aceasta tara minunata, care mi-a intrecut cu mult asteptarile.

Am mers printr-o agentie, eu si sotul meu, ne-am gandit ca tara fiind islamica, e mai simplu cu un ghid dupa noi. Am plecat din Bucuresti cu avionul spre Casablanca, cu escala la Milano. Alta varianta de traseu era cu avionul pana in Spania si de acolo traversarea Mediteranei cu feribotul pana la Tanger. Din lipsa de timp am ales varianta avion Casablanca, chiar daca ca pret a fost putin mai scump. Excursia a durat in total 12 zile, 11 nopti de cazare. Am aterizat in Casablanca, in jurul pranzului, unde din start m-a lovit arididatea peisajului, caldura de aprox 35 grade la mijlocul lunii octombrie si aerul extrem de uscat. Ne-am urcat imediat intr-un autocar, confortabil si cu aer conditionat care ne-a dus, pe autostrada, pana la Rabat. Asta a fost a 2-a surpriza, autostrazile, mult mai numeroase si mai bune decat ale noastre!!!

Rabat-ul e capitala oficiala a Marocului, acolo sunt cartierele rezidentiale ale ambasadorilor, misiunilor economice, culturale, acolo au loc simpozioanele si expozitiile, acolo sunt cele mai bune scoli si facultati si acolo au palate toti bogatasii orientului. Este primul din cele 4 orase imperiale ale Marocului (Rabat, Fes, Marrakech si Casablanca). E un oras minunat, curat ca lacrima, unde cea mai de vaza resedinta este, evident, Palatul Regal. Nu se viziteaza (nici unul din palatele Regelui nu se viziteaza), nici macar nu-l poti fotografia decat de la o distanta rezonabila. Idem Moscheea regala. Dar se viziteaza Turnul Hasan II (turn care are 4 fete sculptate diferit, Mausoleul unde e ingropat Hasan II cu cei 2 fii ai lui, vechiul oras roman, fortareata ramasa de pe vremea maurilor- se numeste Kasbah=oras fortificat. Acesta a fost construit de maurii care au fost alungati din Spania de sud si este superb. Este viu, adica acolo traiasc si azi oameni, casele sunt vopsite in alb-albastru, e plin de verdeata-iar singurele concesii facuta civilizatiei sunt curentul electric si canalizarea.

Ce m-a impresionat placut: curatenia, niste copii jucandu-se fara nici o grija in Kasbah, pe stazile acelea vechi de secole, cu case vopsite in alb albastru; Minaretul care se vede din fiecare colt al orasului; gradinile de care au o grija deosebita ;multimea de masini Dacia de diferite modele si scolile, elegante unde vedeam elevii mergand in uniforme identice, cu cartile sub brat.

Ce nu mi-a placut: nu exista treceri pentru pietoni, chemarea la rugaciune se aude din tot orasul (pe mine m-a terorizat noaptea petrecuta acolo, nu am dormit deloc din cauza sonorelor chemari la rugaciune-am nimerit in ultima perioada a Ramadam-ului), lipsa apei potabile (trebuia sa alergam sa cautam apa imbuteliata de cumparat, fiindca apa menajera nu este potabila).

Am plecat apoi spre Meknes si Volubilis. Volubilis este un vechi oras roman antic, contemporan cu Nero, distrus de un cutremur de pamant si descoperit acum de curand. Foarte bine conservat, s-au descoperit acolo niste mozaicuri pastrate excelent care ofera multe informatii despre fauna si flora de acum cateva mii de ani, precum si atractia principala, un grup statuar cu un penis urias... !!! Faza de neuitat a fost ca una din cucoanele din grup, obosita si fara sa-si dea seama, s-a asezat cu fundul pe piatra cu pricina, spre hazul general... si a ramas cu porecla de Madam Volubilis!!!

Meknes-ul este un orasel micut, cu o moschee importanta, pe care am vizitat-o, dar ce e cel mai demn de vazut acolo sunt vechile hambare si grajdurile regale. Dateaza de prin anul 700 si ceva, hambarele au o ciudatenie, se puteau pastra acolo cereale pentru 20 de ani, atat pentru oameni cat si pentru animale. Ele sunt de fapt niste catacombe unde sunt sapate niste puturi imense; catacombele au cate o gaura in mijlocul acoperisului pe unde intra aer si lumina naturala, sunt construite in asa fel incat sa mentina temperatura si umiditatea constanta. Grajdurile regale sunt de o simetrie cum nu am mai vazut, au 12000 stalpi de sustinere si arcade, acoperisul nu mai exista. Cica cel care le-a construit, regele Muley Ismail-intaiul, avea o cavalerie de 12. 000 cai pur sange (avea ce avea cu cifra 12000) findca avea si o armata de infanteristi tot de 12000 oameni. Cica cei 12000 (oamenii nu caii) s-au tot inmultit (li se aduceau fete) si au ajuns la un nr. de vreo 250. 000-o forta armata redutabila pt vremurile alea. Acolo ne-am oprit si la un restaurant traditional marocan, unde am hapait felul lor traditional de mancare- se numeste tajin, carne fiarta in suc propriu cu tot felul de legume sau fructe- este foarte bun, se face intr-un vas special, care are un capac tuguiat si inalt, care pastreaza aroma, caldura si mancarea frageda.

M-au intrebat de multe ori prietenii despre conditia femeii de acolo, mai precis cum am perceput eu acolo conditia femeii in Maroc. Este de stiut ca Marocul e mult mai deschis decat alte tari islamice. In tot cazul, femeile sunt educate mai degraba sa fie mame si sotii decat sa-si faca cariera in ceva. Baticul sau umblatul acoperite nu e obligatoriu, e mai mult o traditie decat o religie. Despre maritis, ghidul ne-a povestit ca in general femeile se marita dupa 18 ani, si au in medie 3-4 copii. Povestea barbatilor cu mai multe neveste este istorie, au voie legal, dar foarte putini barbati o si fac! Femeile au foarte multe drepturi, legale ma refer, pot divorta la fel ca noi, pot sa refuze casatoriile , legea le ocroteste in caz de divort daca au copii, fiindca barbatii tati sunt obligati la cheltuielile de intretinere a minorului. Cu avortul e mai greu, daca se dovedeste ca sarcina prejudiciaza sanatatii femeii, sau ca fatul are probleme genetice, sau sarcina evolueaza prost, atunci avortul este permis si se poate face in spitale... in rest e interzis... dar in practica depinde ce fel de doctor gasesti. Daca o femeie vrea totusi sa avorteze, poate gasi un doctor strain (evreu sau crestin) cu cabinet particular, care poate face avortul... dar in rest, cele care nu-si permit un doctor particular si nu au probleme cu sarcina... in general fac copii. Repet, e valabil in Maroc, nu stiu cum e in alte tari islamice. Femeia, cand devine mama, are foarte multe drepturi, copiii sunt educati sa-si respecte mamele de 3 ori mai mult decat tatii (ghidul ne-a povestit despre un verset in Coran care zice asta).

Calatoria ne-a purtat mai apoi catre Fes-ul, care este ca un plonjon adanc, in istorie. Orasul a fost intemeiat in anul 800 e. n. , de sultanul Mulay Ismail II, fiul celui cu hambarele si grajdurile de mai sus. Legenda zice ca, atunci cand Mulay primul a murit, sotia lui era gravida si a trebuit sa fuga in pustietaturi fiindca lupta pt putere era mare si risca sa fie asasinata si ea si copilul din pantecul ei. A nascut un baiat, toata lumea se intreaba ce ar fi fost daca copilul ar fi fost fata si nu baiat, e clar ca istoria ar fi avut un alt curs!!! Cand baiatul a crescut a revendicat tronul, l-a castigat si pt capitala sa s-a hotarat sa intemeie un oras nou. A luat se pare o sapaliga de aur si a pus temelia orasului FES = sapa, in araba. Orasul e pastrat intact de la origini, Medina de acolo se restaureaza vazand cu ochii (serialul Clona- s-a filmat in medina din Fes). Acolo se circula cu magarul sau perpedes, toata lumea se opreste ca sa te salute, in araba sau franceza (esti obligat sa raspunzi), exista o scoala islamica, ceva gen Harvard ca putere de recunoastere in lumea araba, la fel cu origini adanc in istorie, am vizitat o moschee unde iubitul meu sot a intrat cu picioarele fara sa vrea in fantana din mijloc (imediat a aparut la un geam un batran profesor care se uita mustrator la noi, de ne venea sa intram in pamant de rusine). Renumite sunt tabacariile unde se prelucreaza pielea manual, vopsitul pieilor e ridicat la nivel de arta dar e tare mirositor- aproape de nesuportat sa stai acolo mai mult de cateva minute- ti se da o ramura de menta la intrare, cei care au refuzat-o fiindca nu stiau ce e, au regretat amarnic!!!

Se mai viziteaza in Fes si curtea palatului regal, cea cu 7 porti (de la cele 7 porti ale paradisului) si cartierul evreiesc-se numeste Mellah=sare, de la o veche traditie cum ca evreii erau cei care se ocupau de toaletarea condamnatilor la moarte, adica le puneau capul in sare pt a fi afisat in locurile publice... fascinant!!!

A urmat la rand Marakesh-ul

Un oras superb, dintr-o provincie unde se pastreaza traditiile berbere, are o Medina straveche, cea mai mare piata islamica (Dar-elFna) am vazut acolo de la imblanzitori de cobre si ghicitoare pana la cozi infernale la celebra lor supa de melci (care e oribila la gust), dar care cica creste potenta sexuala (asa se explicau cozile formate din sute de doritori), am vizitat o farmacie berbera (berberii sunt primii locuitori ai tinuturilor stravechi marocane, au coborat din Muntii Atlas iar limba lor nu se scrie, se vorbeste si invataturile despre plante si medicina traditionala se pastreaza si se transmit prin viu grai) numai cu produse naturiste traditionale. E drept ca am gasit in marea piata, intr-o seara, un vanzator ambulant de produse medicinale naturiste, care avea niste carti vechi de cateva sute de ani, scrise de mana, si care vindea cam aceleasi produse ca si la farmacia berbera, mult mai ieftin, si avut curaj sa cumparam cateva esente de eucalipt, rozmarin si menta (minunate!!!) Am participat la o seara traditionala marocana, cu calareti, cadine, pestera lui Ali-baba, dansuri traditionale, am vizitat o palmerie (plantatie de palmieri) unde ne-am plimbat pe camile, am vizitat un palat al unui vizir care se spune ca avea un ditamai harem si o gradina minunata .

De acolo am plecat la Agadir

Este o statiune moderna pe coasta Atlanticului, cu o colina care domina statiunea, pe care scrie cu niste litere imense, aprinse noaptea 'Dumnezeu, Patria, Regele', cu o plaja imensa (cred ca Copacabana este excesiv mediatizata, plaja din Agadir e mult mai frumoasa), soare, vile cochete incarcate de verdeata, piscine din care beau apa pescarusii si porumbeii, cluburi de lux si lume selecta.

Ce m-a impresionat placut: magazinele de pielarie de lux, am gasit un negustor acolo cu care am facut conversatie in franceza despre cultura, traditiile si istoria Maroc-ului, timp de 2 seri (facand si comanda pentru o gheaca de piele), om foarte cald si mandru si nationalist. Neplacut: frigiderul plin cu bere de la hotel legat cu ditamai lantul- deh... tara araba unde alcoolul e interzis.

In drumul spre Casablanca am oprit la Essaouira, un orasel tot la Atlantic, unde portughezii au construit un fort de aparare (se vad si astazi tunurile), cu un port micut si traditional, o Medina mica si curata si cu ateliere de prelucrare a lemnului de Cedru si Tuya. Mi-a placut la nebunie oraselul, cu portul pescaresc de unde pescarii isi descarcau in zori captura, fructele de mare mancate acolo la pranz, intr-un restaurant chiar in port, cu pescarusii care veneau si se asezau inclusiv pe scaune.

Pe drumul spre Casablanca am vazut capre care se urcam sa manance in argani (un copac care creste numai in Maroc, din care marocanii fac un ulei comestibil zic ei mai bun decat cel de masline precum si cosmetice naturale si frumos mirositoare) Am si vizitat o cooperativa de productie manuala a uleiului de argan, am ramas oripilata de cat de scumpe erau cosmeticele (30 eur o cutie cu crema de 100ml) -zic ei produse manual si perfect naturale.

Destinatia noastra finala a fost Casablanca, un megalopolis de vreo 5 mil locuitori si aproape 6 mil. in suburbii, fara metro (imaginati-va cum se circula), zgomot mult, mizerie, hoti, tin minte ca oricat ma spalam aveam impresia ca tot murdara sunt. Am vizitat moscheea Hasan II, a doua din lume de mare (dupa cea de la Mecca), cu minaretul inalt de 200m, proportionala cu lungimea tavanului interior, cica s-au cheltuit 50 milioane ore de munca sa construiasca minunatia aia, (au si o scoala islamica puternica acolo), incap 25000 credinciosi, M-a impresionat placut un cartier rezidential, cu case albe si gradini superbe, pe care l-am descoperit la pas, cautand un magazin cu produse pentru copii.

Casablanca este celebra datorita filmului cu acelasi nume, dar am fost dezamagiti sa aflam ca de fapt doar o scena din acest film s-a filmat in Casablanca, tot filmul de fapt fiind produs la Hollywood. Locul unde s-a filmat unica si celebra scena a intrarii lui Rick in barul unde o regaseste pe ea, este acum un hotel de lux, unde se organizeaza tururi pentru turisti. Pretul era extrem de piperat asa ca nu ne-a tentat deloc, am preferat sa vizitam portul pescaresc si sa luam pranzul intr-un restaurant din Piata Centrala, printr-e porumbei.

Pentru o prima calatorie in Maroc noi ne-am atins tinta, dar ne-am promis ca revenim fiindca ne-au ramas de strabatut Atlasul Mijlociu si Mic, cu forme de relief spectaculoase, Tanger multicultural si multilingvistic, precum si Sahara Marocana. O a doua calatorie o vom face pe cont propriu, fiindca am realizat ca ne putem descursa binisor cu franceza si stim acum la ce sa ne asteptam, putem inchiria o masina ca sa ajungem strict la locurile care ne intereseaza.

Sper ca v-am trezit interesul pentru tara aceasta minunata, civilizata si salbatica in acelasi timp, unde araba se amesteca armonios cu franceza si unde diferentele religioase sunt respectate iar oamenii de diferite culte traiesc in deplina pace.

---

VIZUALIZĂRI: 8822 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI