Platja de Palma - îmbietoare și la sfârșit de sezon

TIPĂREȘTE

Auzisem că Mallorca este o destinație de vacanță căutată în special de nemți. Ascultasem și dansasem de nenumărate ori pe piesa reluată de Chris Wolf - ”Palma de Mallorca”, dar nu reprezenta o destinație avută în vedere pe o listă a priorităților.

Țin minte că Adriana încercase acum ceva timp –după sejurul unor prieteni –să mă convingă de oferta acestei insule. Cam încăpățânat, ce-i drept, nu prea ascultasem argumentele. O țineam una și bună că acolo poți face doar baie, așadar e pierdere de vreme.

Voiam Norvegia pentru acel concediu de octombrie ivit pe neașteptate. Însă după câteva căutări și, mai ales, sugestia unui amic că în Norvegia nu prea ai ce vedea în respectiva perioadă, m-am lăsat păgubaș.

Nici acum nu știu cum de am ajuns în Baleare. Însă nu regret. Iar în Norvegia aveam să ajungem peste doi ani, în iunie, și am avut parte de o vacanță superbă!

Mallorca m-a surprins ca o mândră posesoare a unui doctorat în turism încă de cum am aterizat. Nicăieri nu am simțit la aterizare atmosfera de vacanță împletită cu lucrul bine făcut, meticulos, totul întru bunăstarea celor care ajung acolo.

Am fost surprins de imensitatea aeroportului, de ordinea și disciplina care îl domina într-o sâmbătă seara aproape de miezul nopții și de facilitățile oferite celor care ajung acolo.

Privesc, înregistrez și contorizez totul pe o scală a argumentelor turistice care atrag anual o sumedenie de turiști pe insulă. Părerea mea e că dacă vrei să faci turism, începutul nu poate fi făcut decât cu aeroportul din Palma de Mallorca. Deține doctoratul în domeniu, cu turismul la rang de bussines cum nu am mai văzut.

Zeci de autocare așteptând cohortele de turiști veniți prin agenții, zeci de taxiuri plecând încărcate cu persoane și bagaje ale celor sosiți pe cont propriu, plus autobuzele cu rute și orare regulate.

Luăm autobuzul la miez de noapte și ne îndreptăm spre Platja de Palma, acolo unde ne-am cantonat la Hotel Cosmopolitan pentru întreaga perioadă a sejurului.

Stațiunea chiar îmi place, atât noaptea cât și ziua. E situată în partea germană a arealului turistic insular, iar acest aspect e evident de cum iei contact cu primele frânturi vizuale: personaje blonde, bannere ale echipelor din Bundesliga, găleți cu doze de bere menținută rece în gheață și șlagăre teutone mai peste tot prin stațiune.

La fel ca pe litoralul nostru, Platja de Palma se prezintă ca o îngrămădire de hoteluri, drumuri ce duc spre plajă, apartamente, vile, magazine de toate genurile, promenade și plaje. Unde e deosebirea? În modul de aranjare, în gradul de curățenie, în nota de eleganță ce răzbate din toate și în lipsa tentației ostentative de a face din turist prilej de căpătuială imediată.

În prima dimineață pornim să facem cunoștință cu stațiunea. E plină la început de octombrie, la 11.30 terasele sunt ocupate de nemți. Mă întreb ce o fi fost pe aici în august.

Ne îndreptăm, unde altundeva, decât spre plajă. Primul ”obiectiv turistic”îl reprezintă castelul de nisip construit din nisip de un buzoian, surprins de o grămadă de turiști în fotografiile lor.

Ridicarea acestuia a durat 3 zile iar acum îi aduce meșterului peste 100 euro pe zi din donațiile celor care îl fotografiază, cu un plus consistent în luna august, când încasările au trecut de 7.000 euro (potrivit afirmațiilor conaționalului nostru).

După finalizarea construcției mai e nevoie de umezirea constantă a pereților –de 3 ori pe zi –și starea de strajă împotriva celor dornici de asedii cotropitoare și demolări conduși de influența regelui Bachus.

Dar, ca de atâtea alte ori în istorie, străjerii români sunt greu de învins, iar opera va dura până în 14 octombrie, ziua în care meșterul va reveni cu WizzAir-ul pe meleagurile natale.

O luăm la plimbare pe faleză –sau promenadă –și ne întâmpină puzderia de bicicliști, o plăcută surpriză întrucât și noi intenționăm să ne alăturăm acestora zilele viitoare.

Ne sar în ochi grupuri de bărbați ieșiți în gașcă. Cum ieșim noi la o bere cu băieții la crâșma din colț, așa ies nemții în Mallorca. Deh, diferență de venit lunar…Dacă erau Mercedes și Siemens firme cu capital românesc, ne permiteam și noi, băieții, o ieșire măcar la Venus…

La un moment dat, vedem o clădire veche, ce contrasta cu hotelurile arătoase de pe faleză. Intrăm. Dăm la o parte un fel de perdea și …. muzică, bere, costumații bavareze. E Park Mall-ul în care se serbează Oktoberfest. Sute de nemți, vreo 10 domnișoare pe mese, ecrane gigant, miros de wurști. Parcă ai fi în Bayreuth, nu în Mallorca. Dar, de fapt, și aici sunt acasă…

Pe plaje poți observa amploarea fenomenului Bundesliga și explicația populării la maxim a stadioanelor în etapele de campionat german. Purtători de tricouri ale lui Bayern Munchen, prosoape de plajă cu însemnele aceleiași echipe, pe plajă e delimitat un areal al fanilor FC Koln, copiii poartă tricourile vedetelor ce activează în campionatul german. Zeci de baruri în care se difuzează meciurile Bundesligii.

În contrapondere, am observat și un bar cu steaguri și denumire olandeză, ce afișa un program al celor 4 meciuri din ziua respectivă a campionatului batav.

De-a lungul falezei sunt înșirate hoteluri elegante, magazine de tot felul și case tare drăguțe, pline de verdeață și flori, majoritatea cu un singur nivel, cu gresie prin curți și arcade boltite la intrare, care îți fură constant privirile și te fac să suferi pentru că nu se află pe lista ta impozabilă de contribuabil.

Nici nu știm când ajungem în Centro Nautico Arenal, acolo unde atracția iahturilor te face să zăbovești cu privirile pierdute pe catarge, coverte, triborduri, baborduri și alte părți ale luxoaselor ambarcațiuni ce se odihnesc aici după un zbuciumat sezon estival.

Ceva mai încolo de acest areal dăm peste o plajă idilică, Plaja Calo de Sant Antoni. Pur și simplu nu îți vine să o părăsești, așa de bine te simți. Stai pe o terasă destul de rustică, servești o băutură fără pretenții exagerate și privești marea. Nu ai cum părăsi locul prea curând fără a lua cu tine regrete.

Fiind o zi de acomodare, trecem în revistă și centrele de închirieri biciclete și auto. Biciclete poți lua la 6 euro/zi sau chiar la 5 euro/zi pentru 2 sau 3 zile iar mașini am găsit oferte pentru Seat Ibiza cu 35 euro/zi sau 65 euro / 2 zile.

Dacă am venit în Spania, mergem pe Seat, iar dacă suntem în Insulele Baleare ne gândim la modelul Ibiza (că nu fabrică modelul Mallorca producătorul...) pentru intenția de a vizita insula.

Seara, spre surprinderea noastră, întâlnim mai puțină lume prin stațiune decât la amiază. Îmi zic că sunt praștie nemții și s-au retras la odihnă.

Ne plimbăm în liniște, iar la un moment dat se aude un zgomot înfundat ce crește în intensitate pe măsură ce ne apropiem. Descoperim furnicarul teutonilor: sunt pe Beerstrase. Sute la terase, înghesuiți la mese și fredonând șlagere cu berea în față.

Îmi place atmosfera și la câteva sute de metri mai încolo descoperim alt cuib cu persoane și distracție etnică asemănătoare.

Platja de Palma consider că este cea mai atrăgătoare stațiune din jurul Palmei de Mallorca. Prin poziționarea față de aeroport, prin modul în care este administrată, prin plaja curată și dotată cu toate cele trebuincioase –dușuri, cabine, bănci de odihnă, spații de servit băuturi și preparate culinare -, prin dispunerea hotelurilor, liniștea și calmul ce domnesc în tot arealul.

Ușurința de a ajunge în Palma de Mallorca, posibilitățile de distracție și ofertele care se adresează tuturor categoriilor de venituri reprezintă alte argumente în susținerea convingerilor mele.

Însă, mai presus de toate, este faleza. Iar pedalatul pe kilometrii acesteia se constituie drept atracția majoră în ceea ce mă privește.

---

VIZUALIZĂRI: 9348 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI