Cenusareasa la Mega-Picnic Continente in Praca do Comercio

TIPĂREȘTE

Vi s-a intamplat vreodata sa mergeti la un eveniment cultural de proportii gigantice, cu 600 000 de oameni, sa va pierdeti un papuc si sa defilati ca Cenusareasa, cam un km, desculta pe un bulevard cu fite?

Am participat pe 29 iunie 2013, la Lisabona, in ziua de incheiere a Festei de Lisboa, la un eveniment cultural unic, am trait la propriu o lectie turistica autentica, pentru ca ei, portughezii, oameni simpatici, stiu sa vanda zestrea lor spirituala, pe orice anotimp.

In celebra si augusta Praca do Comercio, fosta Terreiro Do Paco, a avut loc cel mai spectaculos mega eveniment, la care au participat, intr-o zi, 650 000 de suflete.

Era sambata si la orele dupa amiezii, am ajuns acolo, intr-un vacarm infernal de oameni, ca roiurile de albine, ce ma intepau cu coatele si ma calcau, uneori si in picioare.

Era o dulce nebunie la peste 30 de grade, lasasem geanta la hotel Excelsior, si nu aveam asupra mea decat aparatul foto, pe care il tineam strans in buzunar.

Vechea piata istorica, Terreiro do Paco, una din cele mai grandioase din Europa, fusese transformata in ultimele 5 zile intr-o FERMA A ANIMALELOR si plantelor, printre scene artistice, unde urma sa aiba seara loc concertul lui Toni Carrera.

MEGA PICNIC CONTINENTE

Ce este Mega Picnic Continente, aflat la a cincea editie, este o manifestare agricola si cultural artistica, unde satul si marea sunt aduse in centrul Lisabonei. Sloganul acestei manifestari este ,,Cei de la tara petrec in oras ''.

Organizatorii au adus satul portughez si fermele de animale in mijlocul celei mai impresionante pietei istorice, dominata de statuia regelui Jose I, calare, dar in renovare si in cusaturi metalice.

Piata Comertului, fosta piata regala, pe unde se plimbau odata calestile cu nobili si unde Fernando Pessoa, isi savura cafeaua, era in aceea zi o maree colorata de turisti si localnici, cu animale si plante puse in tarcuri, de cred ca regii si navigatorii s-ar fi crucit si minunat, ca eu una, am ramas masca.

La aceasta editie a mega -picnicului, o alta tema a fost ,,Sarbatoriti in familie '', in intentia educativa de a promova valorile culturii traditionale portugheze.

Cel mai mare retailer de produse alimentare Continente, a simtit nevoia economica de a-si intari brandul si a initiat proiectul de a aduce impreuna pe producator si consumator, intr-un mod original si artistic.

Distractia a fost pe cinste, m-am plimbat printre tarcurile cu animale, facand slalom printre turisti, chinuindu-ma sa fac poze, curgea apa pe manutele mele de transpiratie, dar eram cu gandul la AFA, sa va arat ceva deosebit.

Am pozat porcii Alentejo, capre, vaci, magari, oi, rate, curcani si m-am distrat alaturi de localnici.

In alte tarcuri au fost create gradini de legume, unde familiile cu copii, invatau sa cultive seminte, sa mulga vaca, sa urce pe magar, sa prepare iaurt, sa viziteze un stup cu albine., sa viziteze un atelier pescaresc cu barci de pescari si sa vada pesti oceanici.

M-am simtit minunat ca un pitic in tara Lui Gulliver, entuziasmul si veselia au fost contagioase, si da, ca adult m-am bucurat ca un copil.

Eram strivita ca sardina portugheza si am trait cu frica sa nu sparg aparatul, soarele ma lovea in creier si mi-am turnat o sticla de apa in cap, ca si alti turisti, o salvare bazaia pe acolo si mai ducea cate o persoana lesinata, ca era in varsta. Politistii discreti supravegheau totul si artistii cantau pe scena cantece celebre portigheze si internationale.

La balci ca la razboi, vezi ce poti si am avut agilitate de felina ca sa vad aproape toata zona.

CUM AM DEVENIT CENUSAREASA IN TIMPUL DANSURILOR POPULARE

Deci, miile de turisti de toate natiile s-au contopit aici in augusta piata istorica, sub ochiul vigilent al mariei sale regele, ce suspina de placere, vazand atatia supusi si oaspeti straini, la curtea lui.

M-am luat dupa sunetul muzicii si am ajuns repede langa scena sa vad niste papusi gigantice ce tacaneau, precum capra la noi.

Au urmat superbele dansuri populare, euforia m-a prins si pe mine, am inceput sa dansez si sa fac poze cu zecile...

Costumele populare portugheze, au un colorit perfect... spectacolul e foarte energic si publicul era atras de stralucirea costumelor ce reprezentau, diferite zone ale tarii, fiecare grup era disinct. Un grup de tobosari incepuse sa cante indracit si bateau in ele cu o iscusinta de artisti, primind aplauze la scena deschisa, sub soarele arzator, eu tot cu ochii la hainele lor.

Femeile purtau fuste largi, bufante cu dungi, sau alte motive populare, barbatii purtau pantaloni scurti, veste si palarii, dansurile fiind vesele si pline de miscare.

Si in aceasta nebunie civilizata, fara nici un incident, vine la mine un nene portughez si ma ia pe sus ca o sardina, si incepe tipul sa ma invarta fara voie, la vals spre deliciul cameramanilor, si apoi se prind in sarabanda si altii... dar in invartita dorului am pierdut papucul si taranul meu portughez, se chinui degeaba sa-l gaseasca... printul o fi fost galant, dar eu ce fac ca nu am caleasca, cauta tata pe sub fustele dansatoarelor... nimic... era deja ora 7 seara, nu mai rezistam fizic si am plecat intr-un papuc spre statia de metro, din piata Rossi, traversand apoi, in picioarele goale celebra Rua Augusta, sufrageria Lisabonei, cea mai eleganta si scumpa strada. Era aglomeratie de oameni, bara la bara, am plecat fericita, si in camera de la Hotel Excelsior, am ascultat in direct concertele si am urmarit focurile de artificii, pana in noapte tarziu.

Final de poveste... a doua zi am trecut cu tramvaiul 15 prin Praca do Comercio... nu mai era nici o scena de razboi agricol sau cultural, totul disparuse, doar o gramada de paie, era neridicata langa statuia regelui indoliat de reparatii capitale-iar Arcul din Rua Augusta era ca un catarg pe o corabie a timpului, si era tot acolo.

---

VIZUALIZĂRI: 2218 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI