Excursie-Salina Turda, Pestera Ghetarul de la Scarisoara, Pestera Ursilor

TIPĂREȘTE

Anul trecut, pe 2 iulie mai exact, am platit o excursie de trei zile la ''agentia cu de toate'', cum bine o descria un user. Voi posta o fotografie cu traseul. Ca sa beneficiem de o reducere de 25 la suta, plata a fost cu un an inainte, iar pretul a fost de 600 si ceva de lei pentru doua persoane, doua cazari cu mic dejun si cele trei zile de plimbare cu autocarul.

Am plecat pe 24 iulie de langa Muzeul C. F. R., cu o mica intarziere de 15 minute. Ghid ne-a fost aceeasi Olteanu Ioana cu care am fost in 2012 pe Tranfagarasan. Am primit foi cu traseul, cu numele hotelurilor la care vom sta si cu reducerile de care vom beneficia daca vom plati circuitele pe 2016.

In autocar era racoare, doi soferi buni, au condus bine, iar ghida ne-a pus cateva filme documentare potrivite excursiei.

Prima zi a trecut destul de greu, desi s-a facut oprire pentru masa, pe Valea Oltului am stat blocati din cauza unui acccident. Plimbarea prin Cheile Turzii a fost placuta, dar n-am parcurs tot traseul... In circuite e totul contra cronometru, se stie, ne multumim cu ce putem.

Pe la ora 21 am ajuns in Cluj. Noi avem un rucsac frigorific si am avut la noi ceva de mancare, nu am luat masa cand am oprit pentru pranz, iar acum eram cam infometati. Am avut timp foarte scurt in Cluj, nu stiam ce sa facem mai intai, sa pozam, sa ne bucuram, sa mancam. Am gasit repede un mic loc cu mancare chinezeasca, am mancat pe fuga o ciorba si taitei cu legume si pui. Am fost cazati la Gala, un hotel dragut, cu un mic dejun indestulator, ne-a placut.

A doua zi a fost lunga, minunata si grea. De ce spun asta... Lunga pentru ca dupa micul dejun am plecat la drum spre Salina Turda, dar pana seara am petrecut mult timp in autocar, minunata pentru ca am vazut locuri si peisaje de vis, apoi am vazut Ghetarul de la Scarisoara, grea pentru ca am iesit de la Salina Turda la ora 11 ai am ajuns seara la 21.30 la hotel, intre timp nu am apucat sa vedem decat ghetarul, trecand prin Campeni, unde am avut un scurt popas in care n-am avut timp sa mancam, am cumparat uscaturi, ne-am bucurat de peisajul de pe Valea Ariesului, Albac, Baia de Aries.

Am ajuns seara in Oradea infometati, am fugit la un Lidl din apropiere, dar de foame am uitat de sete. Am luat de-ale gurii, dar am uitat sa luam apa, iar a doua zi pe la 6 dimineata cautam cu disperare apa de baut. Receptionera de la Class, hotelul la care am stat, m-a indrumat spre un non-stop aflat la 5 minute distanta.

Am avut un mic dejun saracacios, cateva felii de sunca si cascaval, unt taiat cuburi si gem cam o lingurita, ceai de menta, cafeaua contra cost, 5 lei, camerele erau cu aer conditionat doar cele de pe fata, iar celelalte erau adevarate cuptoare.

Si uite asa a venit si ultima zi, cand trebuia sa plecam spre casa, dupa ce am mers in Piata Unirii din Oradea sa vedem Biserica cu Luna, apoi ne-am continuat drumul spre Pestera Ursilor.

Excursia... de vis, peisajele la fel, dar se lucreaza la drumuri. Asta-i de bine, doar ca ajungi sa faci 100 de km in cateva ore. Asta inseamna ca popasurile sunt rare si scurte, unii oameni sunt nemultumiti.

Ultima oprire a fost la Tebea. apoi a urmat lungul drum spre casa... drumuri in lucru, se circula pe un singur fir cu stopurile de rigoare. Pe Valea Jiului se lucra, dupa 5 ore jumate de mers fara oprire, aveam nevoie de toaleta si a oprit la Lainici... apoi am dormit in autocar pana dimineata la ora 4 cand am ajuns in Bucuresti. desi trebuia sa ajungem in jur de miezul noptii.

O excursie de vis, locuri asemenea, merita facuta. Doar ca trebuie sa intelegem conditiile in care se fac circuitele, ca popasurile pot fi scurte sau lungi si in functie de trafic sau alte evenimente, cum a fost accidentul de pe Valea Oltului unde am stat blocati o ora, apoi s-a mers pe un fir, ca melcul, pe distanta foarte mare. Ca ghidul, oricat de profesionist ar fi el nu poate multumi pe toata lumea.

Noi am fost foarte fericiti ca am ales acesta excursie, o recomand oricui. Mi-a ramas la suflet Valea Ariesului, am trait emotia unui urcus palpitant spre Pestera Ghetarul de la Scarisoara, m-am bucurat de splendoarea salinei, am ascultat in autocar muzica de mult uitata, muzica ce rasuna odata la Cenaclul Flacara. Am trait momente minunate, multumim ghidei O. Ioana pentru muzica, filme, poeme si povestiri.

Acum, Mihai Viteazu, Avram Iancu, Tebea cu Gorunul lui Horea, pesteri, sate, peisaje de vis, oameni frumosi, toate acestea mi-au ramas in amintire si-n suflet... si mai aud, privind pe fereastra, ''Lancea lui Horea, lancea lui Horea, lancea lui Horea, sus! ''...

Drumuri bune si frumoase, oriunde veti merge!

Rog daca se poate sa puneti filmul https://www.youtube.com/watch?v=Xsr0jVW7fEY

---

VIZUALIZĂRI: 3932 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI