GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
TIPĂREȘTENu e vorba de un obiectiv turistic clasic (muzeu, biserica, monument, casa memoriala), chiar daca, dupa celebrul Tour Eiffel, bulevardul Champs-Elysees, muzeul Luvru si catedrala Notre Dame, e vizitat de o multime de turisti. Mai ales de genul feminin.
E-un “du-te vino” de nedescris pe-acolo. Mai ales in pauza de pranz, cand frantuzoaicele ce lucreaza prin zona dar si cele care sunt in trecere, nu pregeta sa dea o fuga pe la testerele din standurile cu parfumuri sau pe la centrele de infrumusetare ale galeriilor, pentru a-si reimprospata “look”-ul si“dumph”-ul personal, mai ales conturul ochilor sau cel al buzeleor, pentru ca seful sa poata exclama apoi, in sfarsit, propozitia pe care-o asteaptau ele inca de dimineata, cand barbatii sunt prea preocupati de aburii cafelei, amintirea “show”-ului de-aseara sau rezultatele de la fotbal... ”Vai, madame, mais c’est pas possible! "... "Ce frumoasa sunteti astazi! Cum de n-am observat pana acum? ”. In acele momente ale pranzului, nu e bine sa vizitezi galeriile Lafayette (chiar daca se intind pe o suprafata de 18.000 m2), caci acolo, e cea mai mare concentratie de parizian pe metru patrat din oras, dupa coada de la bilete de la ghiseele Turnului Eiffel sau Versailles.
Tinere asiatice simpatice, iti fac un masaj facial, o pudrare, un machiaj sau iti mai aplica inca un strat de ruj, totul e gratis. Nu se supara nimeni daca nu cumperi nimic. Dar, ceva, ceva, tot iti va pica cu tronc, la un moment dat, un rimel, un creion, o pudra sau un parfum nou. Mereu apar variante noi ale aceleiasi teme. Si-apoi, parca nu te lasa inima fara sa cumperi ceva, dupa ce saraca thailandeza sau filipineza sau creola din DOM-TOM, a muncit 10 minute ca tu sa arati nu bine, ci superb, fara sa-ti ia un eurocent. Capitalism, capitalism, dar au si clientii suflet si inima.
Ma amestec si eu in treburi pe care nu prea le pricep... ”Ce pacat ca doar femeile sunt rasfatate in acest magazin! ”, zic eu... ”Mais, non monssieur! ”, si doua fete mititele, impecabil imbracate, machiate, rujate, perfumate si determinate, se-ndreapta spre mine. O tanara asiatica, imi prelinge cateva picaturi de parfum in palma. ”Incercati monssieur, e ultima gama de Chanel masculin!... asta se poarta acum, e “dernier-cri”-ul fimei, e cel mai vandut produs al nostru, face doar 45 de euro un flacon de 50 de ml, inebuneste orice femeie... ”. “Nu, nu, mersi... ii raspund eu amabil, eu folosesc doar parfumuri bulgaresti din trandafiiri".
Stiu ca, la cateva statii de metrou mai la nord, in statia Barbes-Rochechourad, langa cartierul indian, a caror esente de santal si mosc le simti uneori inca de la distanta, la magazinul “Tati”, gasesti acelasi parfum, la gramada, neambalat, la doar 19 sau 26 de euro... Da! , e mai ieftin, dar esti in plina strada si aici mirosul imbatator, ordinea, curatenia, culorile si amabilele asiatice "la 4 ace", lipsesc. Si aici, in apropiere de bulevardul Clichy, nu miroase doar a parfum ci adeseori si a trotuar insuficient spalat de toate pacatele nocturne, scurse de pe la vecinii de la Moulin Rouge si Crazy Horse sau Follies Pigalles.
Galeriile Lafayette, se inalta pe mai multe nivele, cel de la parter, e destinat articolelor de parfumerie si cosmetica, celelalte, sunt apanajul vestimentatiei dar in general, putini clienti sunt cei ce parasesc parterul. Miroase a Chanel si a Yves-Saint-Laurent inca inainte de-a intra in magazin. Duhnesc a Nina Richi sau Yves Rocher, cam toti ce-au intrat “doar asa” ca sa vada ce mai e nou prin galerii si-apoi au iesit, fara sa cumpere nimic.
Daca intalnesti prin metroul de la Opera sau Vendome pe cineva mirosind bine, e clar ca acesta vine de la Galeriile Lafayette. Aici, in fiecare zi se consuma baxuri intregi de parfumuri, rimeluri, pudra sau ruj, distribuite gratis. Daca esti un turist ce s-a obisnuit cu obiceiurile orasului si ai cateva ore la dispozitie, astepti momentul cand cineva (de obicei un asiatic sau doi) incarca “rafturile publice” de la parter, cu cateva baxuri de parfumuri. Flacoanele nu sunt mari dar sunt multe si gratis.
Ai voie sa iei doar cate doua suveniruri “de caciula”. Asta e rolul acelor oameni de ordine, sa nu te lase sa iei o sacosa intreaga. Armate intregi de chinezi (gurile rele zic ca Galeriile Lafayette au fost cumparate de ei), care cunosc aceasta slabiciune “sans prix” (fara de pret) a parizienilor, asteapta cuminti ore intregi si tabaresc peste standurile populare si le golesc cat ai zice "peste". Instant. Ca niste pesti piranha. Nici n-ai timp sa-ti freci o cafea ness sau o ciocolata “2 intr-unul”, ca sutele de butelcute cu diverse parfumuri, au si disparut in sacosele si mai ales posetele vizitatorilor. Cate doua... dar mai stii? Ii puteti deosebi pe chinezi unul de celalalt? Eu cred ca unii stau si de doua ori la rand. Si nu numai asiaticii s-au prins de figura.
Daca esti un european sau chiar un american si ai rabdarea asiatica de a te invarti pe-acolo o zi intreaga, prinzi 3-4 “aporturi” de baxuri gratuite cu diverse produse cosmetice si... ti-ai asigurat cadourile pentru intreaga familie. Sau macar pentru nevasta sefului tau. Dar pierzi o zi intreaga "de Paris" si e pacat, caci orasul are multe alte atractii nu doar parfumuri. si rimeluri gratuite. Nimeni nu-i poate insa condamna pe acesti oameni care se infrupta din “plus produsul” marxist al capitalismului..., e una din “pierderile calculate” care a intrat in “normalitate”, e-o politica bine gandita de marketing si un punct de atractie in plus a orasului parfumat al luminilor. Si-apoi, “time is money”. Cine are rabdare “sa astepte” si are si un dram de noroc “sa apuce ceva”, castiga. Aici, esti atras nu numai de aerul parfumat al galeriilor ci si de multitudinea de culori si forme ale recipientelor cu licori afrodisiace. Culoarea si forma nu costa bani dar pot aduce o multime de bani.
Galeriile Lafayette, mi se par a fi, cel mai luminat colt al celui mai luminat oras al batranului nostru continent. Aici, simtul olfactiv si cel vizual, ti-e turat la maximum. Pentru cele cateva ore pe care le petreci acolo (in cazul femeilor chiar si o jumatate de zi), uiti de toate... de taxe, de impozite, de moaca amar-acrisoara a sefului de-acasa, mai ales aceea de luni dimineata, de duhorile din Gara de Nord sau de cele de prin autogarile de provincie, de cotidianul nostru trai "gri", de cei ce stau cu mana-ntinsa si se tin scai de tine prin statiile de metrou sau pe strada si te agaseaza cu un “dati-mi si mie un leu domnisorule... ”
E posibil, ca, dupa ce-ai vizitat principalele atractii ale Parisului sa ramai cu senzatia si dorinta de a reveni acolo, doar pentru a mai intra odata in galeriile Lafayette, nu mult, doar cale de cateva ore, sa intri in aceasta gradina parfumata a Edenului si sa te plimbi asa, ca prostu-n targ, printre standurile colorate si sa savurzi in tihna testerele, zambetul mereu prietenos al tinerelor vanzatoare, tinuta si savoarea lor impecabila. Lafayette e-un imperiu al luminii, al culorii, al bunului gust (si simt) si al valurilor de placeri imbatatoare ce plutesc in aer si se schimba la fiecare pas. E-o traditie si-o istorie, mai ales a navigatiei. Cine stie cati exploratori si marinari au strabatut marile si tarile in cautarea ingredientelor rare ale acestor licori afrodisiace? Ori de cate ori am insotit grupuri de romani la Paris, de fiecare data, in ultima zi, cand era “program de voie”, lumea mai tragea cate o tura si pe la galeriile Lafayette.
Odata, am facut greseala, de-a indrepta grupul, mai intai spre aceste galerii si apoi spre Luvru sau Tour Eiffel. Nici eu, dar mai ales nici turistele mele, nu mai eram interesati prea mult de picturile celebre ale celui mai frumos muzeu din lume sau de fantastica panorama a orasului ce se reuneste in zare cu cerul ci de dorinta de a reveni in "galerii”. Amintirea feromonilor marchizului La Fayette, era inca prea puternica si persistenta in mintea noastra.
Unde va cazati?
Pentrua fi foarte aproape de Galeriile Lafayette, ar trebuie sa va cazati in Place de l’Opera sau in Place Vendome, pe Bulevardul Haussman sau pe “Boulevard des Italiens”sau la Hotelul Ritz, preferat pe vremuri, de Dodi si Diana, dar nu va sfatuiesc decat daca ati castigat la Loto, e scump, sunteti chiar in centrul Parisului... Mai bine luati o cazare mai modesta, la “madame Nadine”, care ii iubeste pe romani, la 55, rue de Champerret, (unde noi avem deja abonament si rezervare printr-un simplu telefon) cu 32-48 de euro camera dubla, in functie de etaj, (hotel langa care aveti o pizzerie si 2 mini-marketuri si-o gura de metrou, si un magazin chinezesc cu produse ieftine si-un magazin Sephora cu aceleasi parfumuri ca si-n galerii dar de 2 ori mai ieftine). De-aici, schimbati 2 metrouri pana la Place de l’Opera sau Place Vendome, aflate exact langa galerii.
Exista un “Paris de lux”?
Fara-ndoiala. Nu, nu va ganditi ca l-am utilizat ci doar l-am privit si descris. Eu foloseam doar partea mai modesta a orasului, anticariantele. si magazinele Tati sau Gibert Jeune, Sunt un “leche-vitrines”, adica un om care-si lipeste nasul de vitrine si le priveste. Atat. Macar imi mai scald privirea cu ceva frumos si colorat. A fii un “linge-vitrine”, e gratuit. Ce bine e insa, sa fii bogat si sa nu se uite unii vanzatori la tine doar ca la un “gura-casca” sau “incurca-lume” ci ca la un potential client. Cand ai bani in buzunar, umbli mai demn, mai superior, cand nu-i ai, umbli mai apatic si mai cocosat. In magazinele de lux, intram pe fuga si stateam putin.
Nu pot sa uit o intamplare de-a mea din anii gri ai comunismului, cand am reusit sa ajung la Paris. Eram imbracat in blugi si rupt de foame si de oboseala. Bani aveam putini. Cazare deloc, dormeam pe unde apucam, prin gari, guri de metrouri, pe iarba de sub Tour Eiffel, pe la cunostiinte sau pe asfaltul cald. Era vara. Am intrat si intr-un anticariat. N-aveam decat vreo suta de franci in buzunar primiti de la unchiul meu (25 euro). Pe-atunci nu aveam voie sa detinem valuta, sau daca o aveam, nu trebuia s-o aducem in tara (se confisca), era preferabil s-o cheltuim toata in afara. In acel moment, trebuia sa aleg intre a cumpara carti si a manca. Apa in Paris, era gratis. Traiasca fantanile Wallace! Patronul buticului cu carti "m-a ghicit" din prima si-a dat seama cam cat am prin buzunare si mi-a plasat un taios “Ati venit aici ca sa cumparati sau doar ca sa priviti? ”. Nici un patron de butic n-are nevoie de clienti saraci. Cand am scos 3 sau 4 franci si am cumparat un album ros pe la colturi cu benzi desenate, patronul s-a mai imblanzit si a trimis o tanara ca sa-mi mai arate stocuri de carti "la kilogram".
Am luat si alte carti bune, de autori celebri. In final am iesit cu o punga mare de benzi cartonate, unele pentru juniroi altele SF (Les pioniers de l’Esperance), altele pentru adulti (Moby Dick, Chemarea Lupilor, Magelan, atlase, albume despre minunile lumii). Punga era din parte casei. Si atitudinea patronului s-a schimbat. Era mai bogat cu 20 de franci iar eu eram mai fericit cu 20 de carti. Am sarit peste mese si, aproape de toti banii, mi-am cumparat carti. In tara n-aveam asa ceva decat reviste cu pionieri, “Stiinta si Tehnica” si "Almanah Magazin". De la Paris, in acel an, am venit cu 10 Kg in minus si cu 10 kilograme de carti, in plus. Cand vad astazi cum poti incarca si 100 de carti pe “E. book” si mai vad si explozia informationala de pe internet, realizez cat de repede se transforma societatea
Hai, fruntea sus, chiar daca inca nu a venit vacanta, mai sunt doar 7 luni pana la vara si plecam din nou, in Franta!
@Web, te rog viedoclipul, mersi!
https://www.youtube.com/watch?v=K1z6QfmODak
Trimis de dorgo in 13.10.15 07:09:01
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în FRANȚA.
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (dorgo); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Rog așteptați...
@dorgo - Daaa, trebuie sa vina vacanta sa mai plec si eu in Franta. Nu am zburat pana acu' vreo 4 ani iar primul zbor a fost la Paris. De teama ca ala o sa fie singurul zbor din viata mea (n-a fost asa, Slava Domnului), am facut praf cele 7 zile cat am stat acolo. Parca ne-a alergat cineva. Sculat dimineata, lista cu obiective, alergat pana seara tarziu si atat. Nu tu stat la o terasa, nu prin parcuri... doar alergat. Am bifat absolut tot ce am avut pe lista, inclusiv galeriile, inclusiv cimitirele, dar mi-a lipsit mult atmosfera de vacanta, de relaxare. A fost cea mai obositoare vacanta din viata mea. Si nu-mi doresc decat sa ma intorc ca sa fac si eu ce se face intr-o vacanta. Abia astept sa vina ziua aia. Pana atunci mai citim pe la altii si ne mai delectam.
@Aurici - Asa faceam si eu cand eram mai junior, vroiam sa vad cat mai multe lucruri noi, azi treaba s-a mai estompat, mai aleg in concedii si perioade de odihna, dar microbul (dorinta) descoperirii unor noi imagini, locuri sau oameni, a ramas...
Mda, m-am c-am baladat si eu aproape de fiecare data cand am calcat prin Paris, cuconetu'nu prea rateaza asemenea punct "turistic".
Pe vremea compostatului era si vorba, cand te pricopseai cu ceva mai cu "staif", sa zici, fluturand din gene, ca e |din pachet, de la Lafayette" (magazinul Victoria, pour les connaisseurs)
O rectificare, statia de metrou pentru Tati e Barbès - Rochechouart
@dorgo - Noi alergam in continuare pentru ca ne place, dar de obicei alternam alergatura si cu ceva relaxare. Doar la Paris a fost diferit, nu stiu de ce naiba. Raman la parerea ca a fost disperarea ca nu voi mai zbura si ca nu voi mai ajunge acolo vreodata, alta explicatie sanatoasa nu am. Circulam destul de mult dar ca la Paris nu ni s-a intamplat nicaieri. A fost singura vacanta in care m-au durut picioarele si spinarea (atat cat sa ma plang), ceea ce nu mi se intampla. Eiii, dar sper sa ajung sa ma bucur de Paris si in alt fel in viata asta.
@Eugenia55 - Asa e, la statia de metrou Barbès - Rochechouart, se termina zona distractiilor nocturne. Aici, ai pe stanga magazinele Tati (cele mai ieftine din oras, dar mie nu prea mi-au placut) si pe dreapta incep sa te invaluie parfumurile cartierului indian. Cred ca aceasta zona Clichy (noaptea) si Clichy-Montmartre-Tati (ziua) (incepeti ascensiunea la Sacre Coeur pe rue Lepic, si coborati pe scari, merita) e cea mai frecventata din Paris. E ieftina, pitoreasca, aici au avut atelierele Van Gaugh si Toulouse Lautrec (si alti impresionosti) si sunt multe buticuri cu suveniruri si tzoale ieftine (chiar si sendvicurile mari de tip franzela cu branza si sunca si salata (3,20 euro) sau Coca (0,8 euro) sunt mai ieftine decat in centru), sus, in Place du Tertre aveti pictorii ambulanti actuali (dar portretele sunt f. scumpe), o esplanada de unde vezi intreg Parisul, iar pe scari aveti concerte gratuite rock. Dar, a propos de mancare, cu 4 euro poti manca la un restaurant chinezesc pana crapi.
@dorgo - Apropo de Tati, la începutul anilor´90, când încă nu începuse invazia de estici (noi fiind printre primii) puteai cumpăra lucruri bune şi ieftine. La fiecare ieşire la Paris, mai întâi făceam ˝plinul˝ familiei la Tati, Andre, Dreyfuss şi apoi începeam vizitarea oraşului. După ´95-96 am început să ocolim zona, nu-i vorbă că nu mai găseai nimic bun şi începuse să se găsească totul şi la noi. În ultimul sejur anul trecut, ne-am axat mai mult pe împrejurimi Fontainbleau, Chartres, Malmaison. Am locuit aproape de La Butte Chaumont unde e un parc superb şi în apropiere Orşul Stiinţei, în rest cartierul era foarte colorat.
Eu cînd am vizitat acest obiectiv turistic am avut brusc o „epifanie”: am înțeles femeile (mă rog, e iluzorie senzația, am exagerat din motive de stil) și esența activității denumite „shopping”. Mi-a plăcut dintr-odată să fac și eu cumpărături.
Dar, de atunci, orice altă experiență de cumpărături prin mall-uri sau prăvălii îmi pare searbădă.
@abancor - Da! Asta asa este... dar mai exista la Paris un super-supermagazin, ii spune Forumul Halelor, care are doar un etaj la suprafata si vreo 4 in subteran, in total pe aceste 5 etaje de shopping sunt 280 de raioane cu diferite produse langa care stau saracii magrebieni cate 8 ore de planton, poate-poate cumperi ceva, dar nu se compara cu galeriile Lafayette, cu toate ca "Les Halles", s-a vrut a fi centrul de shoping cel mai mare din Paris, cu inca doua nivele subterane, unul pentru metrouri si altul pentru RER-uri, care functioneaza si care varsa ora de ora turisti sau cumparatori din toate colturile Parisului si din regiunea pariziana. Ba s-a dorit inca un alt nivel sub toate celelalte, pentru TGV-uri (!) care sa aduca cumparatori din intreaga tara, dar acesta nu s-a mai facut. Intre etaje sunt scari rulante si in urma cu ceva ani, cand China era in plin "essor", adica inflorea, s-a lansat o idee... sa marim piata din jurul Forumului Halelor si sa le dam chienzilor acest spatiu ca sa-l aranjeze asa cum vor ei, adica sa-l amenajeze sub forma unui palat interzis sau zid chinezesc sau daca nu vor chinezii, il vom da japonezilor, ca sa-l impanzeasca cu "ikebane, pagode si bonsai" si-atunci sa vezi nene ce de turisti din China sau Japonia vom avea, doar ca sa vada ce "meidinceaina sau meidinjapan-uri" au facut ai lor in inima Parisului. Tot asa au facut si administratorii muzeului Luvru, acorda unor tari (mai ales arabe) diferite sali din mega-muzeul lor, ca sa-si expuna operele de arta proprii si sa atraga astfel turisti. Trebuie sa recunoastem ca e o politica de merketing excelenta. Mie-mi place Forumul Halelor, pt ca e central si e un nod de metrou si RER excelent.
Am trăit pe pielea mea haosul din Hale, am văzut ce au făcut acolo, am mers minute bune prin labirintul stațiilor de metrou, să schimb metroul cu RER.
Dar Lafayette și Printemps sînt totuși Marile Magazine.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Apr.2024 O vacanță « coquette » (Sau nu prea…) - Paris — scris în 19.06.24 de Sclemby din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Apr.2024 Mirobolantul Paris — scris în 15.04.24 de Opelantara din FOCşANI - RECOMANDĂ
- Oct.2023 Paris, un vis împlinit — scris în 25.12.23 de Dida2017 din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Informaţii practice despre Paris — scris în 31.07.20 de DanSta din BRAşOV - RECOMANDĂ
- Jun.2019 Vacanta la Paris III - Aventura continua — scris în 23.02.20 de baron din IAşI - RECOMANDĂ
- Jun.2019 Vacanta la Paris II - Fugariti de Paris Museum Pass — scris în 08.02.20 de baron din IAşI - RECOMANDĂ
- Jan.2019 Paris - minivacanta de iarna — scris în 11.02.19 de Mihaela 27 din TIMIşOARA - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată