Surprize, surprize... ,,LA CONAC'' [Bujoreni]

TIPĂREȘTE

Intorcandu-ma cu familia de la un eveniment din Alexandria (oras din Romania!), in comuna Bujoreni (judetul Teleorman), am simtit o senzatie de excitabilitate, acea senzatie de gol, a stomacului.

Pe la jumatatea comunei am observat un panou modest, cu firma ,,La conac - restaurant".

Sceptic, am oprit in parcarea destul de mare a conacului, si cu pasi sovaielnici, am urcat treptele restaurantului. Afara erau 37 de grade si ma rugam ca acest restaurant sa aiba aer conditionat, dar cand am deschis usa, m-a izbit... opulenta restaurantului.

Stilul proprietarului este elaborat, cu finisaje in nuante metalice in bronz in combinatie cu materialele clasice. Obiectele si ornamentele au un caracter antic, accesoriile decorative care din punct de vedere al coloritului, pare un loc mai degraba, sobru.

Am ramas placut surprins sa gasesc asa ceva in acest spatiu fara valente turistice, dar cu foarte multa verdeata. Mi-a atras atentia un anumit arbore (in dreapta intrarii conacului), un salcam japonez, adus de boierul ARION (amfitrion, candva) la acea vreme, resedinta sa de vara - la tara.

In spatele conacului, se afla si un helesteu, aflat pe rauletul Calniste.

In decursul vremurilor de trista amintire, conacul a tinut ,,piept" comunistilor, fiind ba posta, ba sediu al politiei sau dispensar. Din pacate acele autoritati nu au facut nici o investitie, a fost lasata in paragina, devenind prin anii '90, o ruina.

Recunosc ca informatiile le-am primit direct de la ,,sursa", noul proprietar pe nume Viorel, mi-a povestit ca ,,aici, e toata munca mea, ca designer in toata Europa! "

Restaurantul raspunde cerintelor zonelor limitrofe si pune la dispozitie combinatii culinare, incat chimia gustului si a ingredientelor, iti face sa nu-ti risti deschiderea gurii - deoarece e plina cu apa!...

Am inceput cu un ,,un-doi" la salata de vinete cu usturoi, alaturi de ardeii copti. Am continuat cu o ciorba de salata cu afumatura (inca o surpriza, pentru mine).

Dupa ce apetitul autonom s-a moderat, m-am rasfatat cu o friptura de vanat din pulpa de caprioara. Am inteles de la membrii familiei ca si platoul haiducesc, are un ,,rasunet" gustativ.

Dupa ce mi-am aparat eroziunea stomacala, ca sa nu devin anorexic, am ,,terminat" o inghetata cu menta, cu toping de cirese (depinde de gustul fiecaruia).

Mie, personal, mi-a placut si ambientul, cu muzica in surdina (valsuri vieneze, muzica celtica, irlandeza).

Am zabovit mai bine de 3 ceasuri, timp care nici nu stiu cum a trecut. Locatia, cu istoria ei, pare in continua transformare, in viitorul apropiat (dupa spusele managerului), va deveni un motel - acum se lucra la camerele de la etaj.

Bravo acestor oameni, care dezvolta ,,patrimoniul" turistic zonal din ,,rezervele" lor!

Pe curand, prieteni!

---

VIZUALIZĂRI: 6625 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI