Ador mâncarea grecească! Cu serviciile la localuri am eu o problemă...

TIPĂREȘTE

Găsirea unei taverne în Peraia a fost floare la ureche (vezi impresii), doar apartamentul nostru se afla la câteva zeci de metri de faleza pe care se înșiruiau restaurante, cafenele-baruri și gelaterii. Care de care mai apetisante ca aspect, cu Marea Egee la picioare, care garanta fundaluri fotografice perfecte.

În ziua sosirii, pe la 6 seara, după ce am făcut un duș și am despachetat, am „ieșit în oraș” . Adrian era obosit și nu a cedat rugăminților mele pentru o partidă de înot. M-am zgâriat pe ochi: era îngrozitor de cald, plaja era plină, lume destulă și în apă, îi vedeam de la masă pe copiii ce se zbenguiau în mare. Aș fi preferat să fiu în locul lor! ????

Ne-am proptit în prima tavernă pe care am pus ochii. Se cheamă Trata Tsipouradiko, funcționează din 1994 și, așa cum vă ziceam, este situată pe faleză, mai precis pe strada P. Kountouriotou la numărul 67. Site: trata.com. gr. Se pare că ar avea un scor de 4 din 5 pe Tripadvisor, asta fiindcă m-am uitat acum, nu că aș alege restaurantele pe baza recomandărilor de pe acest site, care de cele mai multe ori favorizează, din câte am observat, localurile scumpe.

Trata e o tavernă tradițională clasică: nimic fițos și pretențios, un interior gol pe timp de vară, situat de cealaltă parte a străzii pietonale, fețe de masă viu colorate și scaune din plastic.

În locuri dintr-astea, grecii nu se obosesc cu designul interior. Nici n-au de ce... ????

Unele mese fuseseră amplasate direct pe nisip, chestie care mie nu-mi place: oricât de tare aș iubi marea, prefer să o admir dintr-un loc plat, ferm și sigur, fără riscul de a-mi faulta tălpile gingașe... ????

Meniul de la Trata este aproape neașteptat de bogat iar prețurile la mâncare ni s-au părut foarte convenabile. Vă puteți convinge privind fotografiile atașate.

Cum ne era foame, am comandat supă de pește și musaca (Adrian), respectiv bouyiourdi și calamar prăjit (eu).

Porțiile au fost mari iar gustul ex-cep-țio-nal! ???? Nu ezit deloc să fac o asemenea apreciere elogioasă! Se vede treaba că au un bucătar foarte bun.

Ne era și sete, așa că Adrain a dat gata două halbe mari de bere Kaiser, iar eu, mai modestă, doar una.

Total consumație: 51 euro. Și la final am primit on the house câte o cupă de înghețată.

Ne-a plăcut așa de mult la Trata, încât am recidivat, revenind într-o altă seară. De data aceasta Adrian a comandat hamsii afumate și sardine la grătar și eu dovlecei prăjiți și calamar umplut. Calamarul s-a dovedit a fi un pic gumos, așa cum mi s-a mai întâmplat în Grecia, însă celelalte feluri ne-au mers drept la inimă. Am udat mâncarea cu un litru de vin alb sec și două sticluțe cu soda water și la final am primit nota de plată de 51 euro și aceeași înghețată.

Un amănunt important: la Trata au muzică live în unele seri, prestată de una bucată bouzoukist și un chitarist. Foarte drăguță atmosfera!

Taverna O Lakis, strada Kountouriotou nr. 71, tot nota 4 pe Tripadvisor, a fost a doua noastră alegere. Și aici decorul era inexistent, dar absența a fost compensată din plin de apusul magnific de care ne-am bucurat ajungând pe înserat.

Oferta e variată, meniul era scris și în română iar prețurile sunt la fel de bune ca la Trata. Comanda noastră a constat din icre și legume la cuptor pentru Adrian, respectiv haloumi și midii cu pilaf pentru mine. Am plusat cu un păhărel de tsipouro pentru soț și o jumătate de litru de vin îndoit cu o sticlă de soda water pentru amândoi și la sfârșit, odată cu nota de plată de 40 de euro, am fost cadorisiți cu câte o cupă cu înghețată și o prăjiturică însiropată.

Mâncarea a fost foarte, foarte gustoasă. Salivez doar la amintirea ei! ????

Recomand ambele taverne, dar cu următorul amendament: serviciile lasă de dorit. Chelnerii, altminteri niște tineri drăguți, cu care ne-am înțeles relativ bine în engleză, s-au mișcat în ritm de melc????, preferând să stea de vorbă și să facă (probabil) schimb de bancuri, că prea râdeau tare. Degeaba și-au făcut chefii bine treaba, dacă am fost nevoiți să așteptăm destul de mult. Nu ne grăbeam, dar orișicât... nu se face.

Pentru mine a fost clar că Peraia duce lipsă de personal calificat, fapt confirmat și de o întâmplare cu o altă tavernă, pe aceeași stradă, al cărei nume nu l-am reținut, așa că i-am atașat la review o poză cu titlul „Așa nu!!!” . La acest local, puștii care se dădeau drept chelneri se fâțâiau aiurea de colo-colo și trăncăneau între ei, neluându-i în seamă pe oaspeți. După o jumătate de oră de așteptat în zadar, am părăsit locul, nu înainte de a-i spune vreo două „de dulce” ????madamei (bănuiesc că era proprietăreasa) care agăța clienții la intrare, pentru a-i da apoi pe mâna chelnerilor indolenți...

Și la Sister 5, o gelaterie de pe faleză, am avut parte de același tratament: am fost nevoiți să o tragem de mânecă pe fătuca ce pălăvrăgea cu o amică pentru a ne lua comanda de înghețată. Iar la Paso Cafe-Bar, unde am poposit pentru un aperol spritz, tinerii și tinerele se mișcau în reluare, așa că Adrian s-a ridicat de la masă pentru a le face semn că aterizaserăm și noi acolo totuși.

Una peste alta, dacă mâncarea mi-a plăcut mult la tavernele din Peraia, în schimb la capitolul servicii mai e mult de lucru... ????

Peste tot chelnerii se mișcau încet, semn clar că nu erau profesioniști, ci niște tineri angajați sezonier

Gastronomia locală m-a surprins plăcut; chiar nu mă așteptasem la bucătari atât de pricepuți și mâncare așa de gustoasă

Poziționarea localurilor pe faleză, cu marea realmente la picioare, reprezintă decorul perfect. De altceva nici nu e nevoie. Părerea mea!

---

VIZUALIZĂRI: 4110 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI