GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cand Dumnezeu binecuvanteaza bradul... [Cabana 3 Brazi]
Exista o legenda in care se spune ca demult, tare demult cand Dumnezeu cobora printre noi si lua chip de om, a fost prins de ploaie, atunci cand se plimba printr-o padure. Un brad L-a adapostit sub crengile lui si de atunci Dumnezeu a binecuvantat bradul.
In vremurile stravechi cand se plantau brazii, se lasa un spatiu in forma de dreptunghi, neplantat. Aici se oficiau casatorii intre ciobani si ciobanite, a caror parinti nu erau de acord cu casatoriile neoficiale.
Vremurile s-au schimbat, casatoriile neoficiale sant acum acceptate, iar spatiile lasate atunci pentru oficierea casatoriilor, sant ocupate acum de cabane precum Cabana 3 Brazi. Inconjurata de peisaje ce iti taie respiratia ea se afla la poalele Masivului Postavarul. Atmosfera de basm este data de constructia cabanei care imbina lemnul si piatra pentru a crea senzatia de relaxare dar si pentru a aminti de simplitatea vietii si de apropierea de natura.
Cabana adaposteste Restaurantul 3Brazi, restaurant la care ma intorc cu drag de fiecare data pentru ca de el ma leaga multe amintiri, amintiri din scoala generala, liceu, prima excursie a copiilor mei si aniversari ale casatoriei. Se afla la aproximativ 6 km de Predeal imediat ce treci de Hotelul Bulevard, pe partea stanga un indicator te ajuta sa gasesti drumul spre cabana. Restaurantul este unul cu specific romanesc si arata ca un mic muzeu al satului. Poate nicaieri nu este mai vie ideea stransei impletiri a utilului cu frumosul, ca in acest restaurant. Obiectele de arta populara traditionala care in trecut serveau necesitatilor taranului roman acum sant simple obiecte cu caracter ornamental. Peretii din lemn sant impodobiti cu obiecte de port popular, camasi femeiesti si barbatesti dar si textile din interiorul locuintelor care redau intocmai gustul pentru frumos, indemanarea si talentul cu care au fost lucrate. Apeland la un repertoriu ornamental stravechi mesterii au infrumusetat lemnul cu migala si pasiune creand de la cele mai marunte obiecte de uz casnic pana la impresionanta poarta ce strajuie intrarea pe terasa ce se intinde pe doua nivele.
Saptamana trecuta am fost aici cu baietii nostrii si am luat masa in interiorul restauratului, saptamana aceasta eu si sotul am preferat sa servim masa pe terasa pentru a putea profita din plin de ziua calduroasa de toamna. Desi dispune de un spatiu generos, la sfarsitul saptamanii terasa devine neincapatoare asa ca santem nevoiti sa asteptam comanda aproape o ora. Noi nu santem deranjati de acest lucru deoarece vremea este minunata, cerul este de un albastru atat de clar incat am senzatia ca nu e cerul deasupra mea ci o perdea din cea mai fina matase... ma astept ca din moment in moment, la cea mai mica bataie a vantului sa se onduleze. Langa noi se afla doua familii care au copii, ei sant afectati de intarzierea comenzii si pe buna dreptate. Dar sant atat de multi turisti incat cei 5 angajati nu fac fata, iar domnisoara care ne serveste se misca atat de repede, de fapt fuge de la o masa la alta si tot nu face fata.
Sotul meu este impresionat de chelnerita care desi este o fata micuta de inaltime si foarte slabuta cara tavile acelea grele si se straduie sa faca fata tuturor comenzilor. Comanda ajunge intr-un tarziu si la noi, sotul meu se declara foarte multumit de fasolea cu ciolan care in nici un restaurant nu este preparata ca aici (dupa gustul sotului meu), iar eu de papanasii cu dulceata care sant cel mai bine pregatiti aici (dupa gustul meu). Ciorba de fasole servita in paine nu este atat de buna ca la restaurantul Fundata iar pastrama de oaie cu mamaliguta este mai buna la restaurantul Rozmarin ii spun sotului meu care se minuneaza cat pot maninc, stiind ca acasa abia ciugulesc cate ceva. Nu intelege si pace ca mancarea pregatita la cazan de un specialist este mult mai buna decat mancarea facuta acasa si imi spune de fiecare data sa cer reteta bucatarului de-aici.
Ne ridicam de la masa pentru a lasa locul unui grup de turisti care asteapta de minute bune sa se elibereze o masa, desi in restaurant sant locuri destule si mergem pe jos pana la Cabana Secuilor pentru a arde caloriile. Pentru a ajunge de la o cabana la alta trecem pe langa un petic de verdeata care de data acesta nu este ocupat de cei ce pregatesc gratare si asculta muzica. Peticul acesta de verdeata este acum un loc linistit, un loc in care poti acumula putere si energie. Profitam de linistea din jur si ne intindem pe iarba proaspata, ce miroase parca a ploaie, asteptand apusul soarelui.
webmaster daca se poate sa atasati articolului aceasta melodie
http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/gheorghe-zamfir-melodie-foarte-frumoasa-muntilor-c
Trimis de danamandache in 19.10.13 15:35:47
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în PREDEAL.
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (danamandache); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@MCM: multumesc pentru vizita emsiema, ma onoreaza! Apropos, pijamaua era de matase rosie? Intreb pentru ca citind ultimul tau review imi tot veneau in minte acordurile melodiei Lady in red. Esti extraordinara!
@danamandache: eeeeeeeeeee... pastrez oleaca de mister si... nu spun culoarea.
Adevarul este ca zona din jurul cabanei ar fi mult mai pasnica daca n-ar fi cei veniti cu gratare, corturi (mai erau?) si manele. De cate ori ajung acolo, merg in sus prin padure, prin partea dreapta a cabanei, in incercarea disperata de a prinde putin din vraja muntelui si padurii, departe de lumea dezlantuita. In ultima vreme acest lucru s-a intamplat la distante din ce in ce mai mari. Regretabil.
multumesc pentru prezentarea complexa a locului vizitat de Dvstra.
Am citit aceste frumoase cuvinte si am urmarit fotografiile, ocazie cu care am primit in suflet dorinta de a vizita acest frumos restaurant-muzeu. In care gasim dorinta si implicarea proprietarilor in transmite mai departe traditiile romanesti...
@chesoiu. george: sincer nu cred ca transmiterea traditiilor romanesti este cea mai mare dorinta a actualului proprietar. Cred ca asa a cumparat cabana+restaurantul. Este mai degraba o strategie de marketing deoarece proprietarul este arab. Ce este insa de apreciat este faptul ca a pastrat-o asa cum a achizitionat-o. Saptamana trecuta am fost la Trei Brazi si am aflat o veste foarte buna. Cabana a fost modernizata, camerele, unule dintre ele, au primit cate un semineu, mobilierul a fost schimbat, baile de asemenea. Abia astept sa petrec macar o seara in noua cabana.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Dec.2023 [Restaurant Hanul Cotul Donului [Timișu de Sus]] Restaurant de groază — scris în 04.12.23 de Marius2023 din DIMBOVITA
- Mar.2023 [Restaurant Cabana Vânătorilor] Cabana Vânătorilor restaurant — scris în 06.03.23 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Mar.2023 [Restaurant Vatra Regală] Vatra Regală — scris în 05.03.23 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Feb.2023 [Hanul Domnitorilor] O experiență culinară delicioasă la restaurantul Hanul Domnitorilor — scris în 01.03.23 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Dec.2022 [Restaurant Vatra Regală] Experienta culinara placuta — scris în 05.12.22 de magdalenanae din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Nov.2022 [Hanul Domnitorilor] La Hanul Domnitorilor - Predeal — scris în 09.11.22 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2022 [Restaurant Hotel Dragului] De dragul Dragului, din nou la Dragului — scris în 23.08.22 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ