Nu am mâncat în bibliotecă la Piteşti, ci am fost la restaurantul ˝Biblioteque˝

TIPĂREȘTE

În acea dimineaţă frumoasă de septembrie am alergat ca un cal de curse, se poate spune şi gloabă. De la ora nouă când am intrat pe poarta conacului brancovenesc Potlogi, apoi la Vila Florica a Brătienilor de la Stefăneşti, urmată de conacul şi parcul Muzeului Goleşti şi la sfârşit biserica Sf. Treime- necropolă a Goleştilor şi până spre orele 15 nu am stat o clipă. Pe lângă oboseala care-şi spunea cuvântul mi-era o foame de lup. Plecasem de acasă fără să iau micul dejun, pe la şapte-şapte jumătate fiind prea devreme, nu am putut mânca. Pe drum am gustat doar o tartă cu vişine din cele făcute pentru copii. Când l-am auzit pe fiu-miu că în 10 km vom fi la Piteşti şi vom mânca la restaurantul Biblioteque, primul gând mi-a fost la ronţăitul cotoarelor de cărţi, bogate în fibre celulozice şi hidrocarbonaţi, ştiam, că doar la viaţa mea am fost chimistă. Chiar şi smalţul farfuriilor ar fi fost bun, cu grijă la dantură, pentru că era bogat în silicaţi şi calciu, perfect pentru articulaţiile mele bolnave. Cred că foamea îmi scăzuse glicemia şi tensiunea şi până am ajuns la restaurant, creerul meu devenise nefuncţional şi tot drumul numai gânduri de astea creţe mi-au trecut prin cap.

Copiii mai fuseseră la acest restaurant situat central în Piteşti pe str Victoriei 16, (coordonate GPS: 44.857605,24.872021) în apropierea bisericii Sf. Vineri. Nu cunosc Piteştiul dar acolo am parcat. În câteva minute am ajuns pe jos mergând prin soare în dreptul unei clădiri vechi în faţa căreia se desfăşura o terasă mare la stradă, destul de ocupată la ora aceea. Deasupra uşii clădirii era scris frumos şi caligrafic Biblioteque şi iar mi-a revenit gândul la ronţăitul cotoarelor de cărţi. Cu toată înghesuiala am găsit o masă liberă chiar lângă bufet, aşa încât imediat ne-a observat o chelneriţă tânără care a venit cu meniul scris pe nişte foi A4 nelegate între ele. ˝Semn rău şi neglijenţă mi-am zis˝. Nu s-a adeverit şi in câteva minute a venit cu băuturile reci cerute. Mulţi evită amplasarea lângă bufet din cauza zgomotului şi a forfotei chelnerilor dar pentru noi a fost o adevărată mană cerească pentru că am fost serviţi contracronometru. Doamne, ce pedeapsă ar fi fost să aşteptăm o jumătate de oră sau trei sferturi? Cred că treceam la ronţăitul smalţului farfuriilor sau ca alternativă, leşinam şi mă culegeau de pe jos. Ca băuturi ni s-au servit: limonade cu nu ştiu ce pentru nepoţi, (2x11 lei) bere fără alcool pentru mine şi cu alcool noră-mii (2x12 lei) şi tot un suc pentru fiu-miu (10 lei). Fiind reci, ne-am mai revenit după căldura de afară care era de cel puţin 28-30 de grade. La alegerea meniului s-a putut vedea prăpastia dintre generaţii. În timp ce eu am mers pe drum bătut comandând o porţie de file de somon cu garnitură de spanac (56 lei), la ceilalţi s-a văzut diferenţa. Părinţii s-au situat între conservatorismul meu şi gusturile nepoţilor. Fiu-meu şi nora au comandat cotlet de porc gril (până aici e normal) cu cartofi şi dulceaţă de ardei întinsă pe ei. (2x 46 lei). Cel mic a cerut bruschete cu chorizo şi brânzeturi (19 lei) şi amândoi câte un muschiuleţ de porc cu un sos alb dulceag deasupra şi ierburi aromatizate care lor le-a plăcut mult (2x 48 lei). Mi-au dat să gust: never. La desert ni s-au potrivit gusturile. Eu am servit luându-mă după aspect o prăjitură Pavlova cu piure de zmeură (40 lei) gustoasă dar nu deosebită, ceilalţi o felie de tort (30 lei), două strudele cu mere cu sos toffee (2x18 lei) şi o Lava chocolate delice (30 lei) care nu prea am înţeles ce e, dar au spus că e bună. În total a costat 455 lei, cu tip 500 lei, destul de scump dar compensate prin porţii mari şi serviciu rapid. Cred eu că a fost acceptabil la gradul de subalimentare în care eram cu toţii la ora aceea. Copiez impresii culese dintr-un sait de specialitate gastronomică:

˝Într-o casă interbelică din centrul orașului, Bibliotheque își primește oaspeții de la prima cafea a dimineții și până la finalul zilei. Terasa cu priveliște spre forfota pietonalei Victoria și interiorul prietenos, cu pereți îmbrăcați în cărămidă, devin uneori neîncăpătoare în jurul prânzului și seara. Meniul este vast și include de la aperitive ușoare, precum pachețelele de primăvară sau humus, la burgeri, fripturi de vită sau iepure. Un file de somon la plită, cu mix de ciuperci și sos de citrice și, pentru desert, un Giboulet à la Chef de cireșe, cu zabaglione și fulgi de migdale, sunt feluri pentru un brunch sau o cină devreme, în compania unui pahar de vin˝

Eu merg pe impresia personală. Preţurile sunt destul de mari dar ajunşi la Piteşti după un tur de fortă, a meritat să mergem la bibliotecă (Biblioteque) pentru o masă bună.

Serviciul a fost prompt şi rapid, comanda venind în mai puţin de 15 minute

Porţiile au fost mari şi gustoase, după preferinţele fiecăruia dintre noi

Restaurantul este situat în centrul Piteştiului într-o casă interbelică dar noi, fiind foarte cald am servit masa la terasă.

---

VIZUALIZĂRI: 1062 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI