Curtea Berarilor

TIPĂREȘTE

În unul dintre articolele mele la care țin foarte tare (cel de-al 50-lea încărcat pe AFA 😉) vezi impresii povestesc despre o zonă „ciudățică” din centrul orașului:

«[... ] Mai departe este zona cunoscută de ieșeni drept „La Cub” . Până înainte de cutremurul din 1977, pe aici au rezistat dughene de pe la 1900 sau chiar mai vechi. Ele au fost demolate și s-a hotărât să se ridice un front de blocuri turn care să limiteze vederea către Mitropolie dinspre partea mai „modernă” a Str. Ștefan cel Mare. Excavațiile pentru fundații au început în 1981 și imediat au fost descoperite vestigii: urme ale unor pivnițe de piatră din sec. XVIII, ale unui sistem de aducțiune a apei din Copou din sec. XVII, a unor locuințe de lemn din sec. XVI, a unor clădiri ecleziastice din piatră din sec. XIV, a unui cuptor pentru topirea metalelor din sec. XIII, precum și monede cu efigiile lui Petru Mușat (1375-1391) și Alexandru cel Bun (1400-1432). Importanța acestor vestigii a condus la un proiect unic pentru acea perioadă: frontul de blocuri a fost împins în plan secund, iar la bulevard au fost conservate ruinele. Vârful cubului metalic construit în anii 90 (când au fost terminate și blocurile) marchează centrul unei mari săli circulare, cu diametrul de 15 metri, ce făcea parte dintr-o construcție de pe la 1400. În restaurantul din subteran sunt vizibile o parte dintre aceste vestigii  (turistiniasi.blogspot.com ... e-si-sfant.html). »

În anii 1990-2000, aici era o zonă insalubră, adăpost al oamenilor fără adăpost, care aduna aurolacii și cerșetorii Iașului. În 2004 a fost teatrul unui eveniment tragic, făcut celebru de presa locală sub numele de „Crima din catacombe” și urmărit cu insistență timp de ani de zile, până la finalizarea procesului (un tânăr de 22 de ani și-a violat și ucis sora de 16 ani).

A fost momentul în care autoritățile au început să se implice, încercând să schimbe tristul renume al Cubului. Zona a fost „igienizată”, iar în subteran s-a înființat un restaurant, Curtea Berarilor, în 2007, apoi un club de noapte, Underground, prin 2010. Se pare, însă, că „vocația” de loc bântuit nu a dispărut: recent, în 2024, un barman angajat la club a intrat în conflict cu un client, i-a dat un pumn mai serios acestuia, iar clientul a murit ulterior.

Barul s-a desființat, însă restaurantul rezistă. V-am spus că nu sunt un cunoscător al crâșmelor din urbea mea, noroc de prieteni, că insistă să ne vedem acolo unde eu nu am pus încă piciorul. Prin urmare, zilele astea am ajuns să iau masa la

Curtea Berarilor Iași

Prezentarea restaurantului va fi mai scurtă decât introducerea 😊.

În primul rând, am remarcat că oamenii străzii nu au dispărut, încă, din zona Cubului (P1), dar polițiștii locali sunt atenți la problemă.

Am coborât în catacombe, trecând pe lângă poarta decolorată a fostului Underground (P8). Și, primul lucru care ne-a izbit, a fost mirosul de canalizare. Eram deciși să rămânem aici, așa că am încercat mai întâi să ocupăm o masă în restaurant. L-am găsit gol, dar... fără aer condiționat, nu se putea sta înăuntru, era prea cald. Până la urmă, ne-am așezat pe terasă, cât mai departe posibil de sursa mirosului.

În sezonul rece, problema olfactivă nu s-ar pune în interior. În plus, nu știu dacă situația este de durată, sau doar am nimerit noi un moment prost – în comentariile de pe Google, nu am văzut să se plângă lumea de asta.

Dar nota e mică, 3,8/5. Oamenii scad mai ales pentru serviciu, care cică ar fi lent și dezorganizat. De asemenea, două teoretice puncte tari se dovedesc puncte slabe: au momente cu muzică live (în interior e amenajată chiar și o mică scenă, P12) și se pot urmări meciuri sau alte evenimente pe ecranele uriașe (două pe terasă, unul în interior). Ei, cică volumul muzicii este inadecvat, muzicanții stau în calea ecranelor, semnalul acestora este nesincronizat, și intră în „conflict” unul cu altul și încă o serie de asemenea comentarii.

În momentul vizitei noastre, nu mergeau televizoarele, nu „se producea” nicio trupă, iar serviciul a fost prompt și civilizat. În ciuda faptului că chelnerița era asiatică, ne-am înțeles pe jumătate în română, pe jumătate în engleză și pe jumătate prin gesturi 😊 – am primit ceea ce am dorit. A, a fost o mică sincopă, și din vina noastră: am subînțeles că vom primi o lipie sau ceva. Evident că trebuia să comandăm explicit; s-a rezolvat rapid.

Am luat, ambii, tigaie picantă (la recomandarea prietenului meu, care nu era aici pentru prima oară), iar de băut – Azuga Weisbier (în pahar Peroni). Tigaia a fost absolut genială, cu multe legume, multă carne și un sos bine echilibrat (picant-dulceag-potrivit de sărat). Prețurile sunt cele normale pentru Iași.

Toți ceilalți ocupanți ai terasei au comandat mititei sau porcării la grătar și bere la halbă (normal, e o berărie). Păreau mulțumiți, mâncau cu poftă.

Dacă aveți drum, coborâți aici. Și, dacă nu vă deranjează mirosul, puteți rămâne cu încredere.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 58 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI