Seară romantică la restaurantul Zorile din Constanţa

TIPĂREȘTE

După cum vă spuneam în articolul despre Constanţa, ne-am plimbat prin oraş în fiecare seară din săptămâna cât am stat aici şi binenţeles fiecare plimbare se încheia la masă, la unul din restaurantele pe care le ştiam sau pur şi simplu ne plăcea.

Am ajuns aici la finele plimbării noastre pe Str. Mircea cel Bătrân venind din Piaţa Ovidiu până la intersecţia cu Str. Ştefan cel Mare, unde am făcut dreapta până la promenada de la malul mării. Aici este restaurantul, pe malul mării.

Soţul s-a documentat despre restaurantele din Constanţa care au recomandări bune, dar despre Zorile nu a găsit nimic. Dar când ajungi în faţa restaurantului iţi doreşti să stai la o masă şi să admiri marea. Poziţia lui la malul mării este superbă şi dacă de prinde răsăritul la masă, cred că imaginea este superbă şi probabil de aici şi numele restaurantului, Zorile. Nu este un restaurant sau o terasă doar pentru sezon, funcţionează tot timpul anului, constănţeni pot confirma acest lucru.

Restaurantul are două terase în stânga şi dreapta intrării, cea din stânga este în dreptul barului, unde se poate servi ceva de băut şi cea din dreapta unde se poate servi masa, este în dreptul unuia dintre saloanele interioare, salon care are geamurile mari culisante deschise, pe unde este şi acees în interior. Terasa este înconjurată de verdeaţă şi jardiniere cu flori, ceea ce face ca cei care se plimbă pe promenadă să nu vadă ce ai tu în farfurie. Veţi vedea asta şi din pozele ataşate.

Am luat loc la o masă pe terasă şi imediat a venit o domnişoară cu meniurile, unul pentru băuturi şi unul pentru mâncare. Dacă pentru băuturi nu ne-a fost greu să ne hotărâm la capitolul mâncare nu ştiam ce să comandăm, vroiam peşte dar nu prăjit. Meniul fiind destul de bogat în felurile de peşte diferit pregătit.

Ne-au fost aduse băuturile comandate, tărie binenţeles, şi cum noi nu ne hotărâsem ce să comandăm, domnişoara ne-a recomandat platoul de peşte pentru 2 persoane.

În final am comandat acest platou de peşte şi nu ne-a părut rău, o să vedeţi şi voi în poza ataşată.

După ce ne-am hotărât ce mâncăm ne-au fost aduse tacâmurile, oliviera şi şerveţelele într-un suport cum nu mai văzusem până atunci (cred că se vede într-o poză)

Platoul, care de fapt era un fund de lemn în formă de peşte din acela compartimentat şi a conţinut icre şi pasă de peşte pe felii de lămâie, salată cu macrou marinat, frigărui cu rapane, file de şalău pane şi hamsie prăjită, totul a costat 80 lei. Am comandat şi pâine prăjită şi ne-au fost aduse 6 jumătăţi de chifle proaspete, prăjite suficient nu arse.

Şi binenţeles totul a fost stins cu o sticlă de vin alb.

Totul a costat aprox. 150 lei dacă am reţinut eu bine. Poate să vi să pară scump dar când te simţi bine ce mai contează cât costă.

Când ne-a fost adus platoul cu peşte soţul era la toaletă, şi a fost un moment haios. Eu fiind singură la masă admirând totul, au intrat pe terasă 2 perechi de tineri, tineri ca noi, iar unul dintre bărbaţi a venit lângă mine şi-mi zice: nu-mi daţi şi mie? nu, dar vă recomand cu plăcere să comandaţi şi voi la fel. Se întoarece către tinerele care îi însoţeau, care s-au împedicat paşind pe terasă, fiind cu ochii în platoul nostru, şi strigă uite iubire asta vreau şi eu să mâncăm!!! . Am remarcat mai târziu că şi ei au comandat acelaşi platou cu peşte.

La masa de lângă noi au venit doi tineri care au discutat cu administratorul cred, detalii pentru viitoarea lor nuntă. Şi m-am întrebat unde vor face nunta, dar când am mers la toaletă am trecut prin salonul în dreptul căruia stăteam pe terasă. Era amenajat exact pentru o nuntă, frumos decorat, mesele rotunde cu scaunele îmbrăcate cu mătase albă cu fundă în spatele spătarului şi ring de dans mare.

Toaleta este undeva în dreaptea salonului mascată de un paravan/perete şi este imaculată, mi-a părut rău că nu i-am făcut câteva poze.

Când soţul a făcut câteva poze, domnul care terminase dicuţia cu tinerii de la masa de lângă noi, a fost drăguţ şi s-a oferit să ne facă şi nouă poze.

Atmosfera este întreţinută de un tânăr care cântă la orgă dar şi vocal, totul în surdină, în salonul în dreptul căruia noi stătem la masă pe terasă. Cât am stat noi la masă a cântat melodii, mai bine zis şlagăre româneşti renumite, tema fiind marea.

Ştiţi cum a fost totul, superb, romantic, marea, muzica, vinul şi persoana iubită lângă mine, ce poate fi mai frumos. În clipele acelea m-am simţit iubită, alintată, răsfăţată, vă doresc tuturor să trăiţi momente ca acestea cum le-am trăit eu. Acum când scriu articolul retrăind momentele acelea frumoase mi se zbârleşte pielea pe mine de plăcere.

Ne-a plăcut foarte mult şi vă recomand cu plăcere dacă ajungeţi prin Constanţa să mergeţi la Zorile să serviţi ceva stând pe terasă, şi să vă simţiţi şi voi cum ne-am simţit noi în aceea seară.

Rog web-ul să ataşeze videoclipul cu melodia lui Ovidiu Komornyik-Eşti mireasa vieţii mele.

Această melodie este una din cele ascultate în aceea seară şi-mi răsună şi acum în urechi.

---

VIZUALIZĂRI: 7372 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI