Revelion la Capitoles Park, Chișinău, sau, cum să torni seu în carne grasă

TIPĂREȘTE

Trebuie să vă iau repede cu review-urile, acuma cât mă mai bucur de atenția voastră, pe urmă o să vă plictisiți și vă pierd pe drum. De-aia scriu cu nemiluita și vă agasez constant; astfel, vă creez stresul zilnic cu care ajungeți să vă obișnuiți până vă dă dependență iar când, gata, nu mai scriu, o să vă lipsesească bâzâiala-mi și-o să-mi duceți dorul.

Vă-ndrugam, în review-ul de dinaintea ăstuia, cum am ajuns io și famelia, mă rog, parte din ea, să petrecem Revelionul 2022-2023 la Chișinău.

A fost o chestie îndelung gândită pe care-am hotărât-o instant. Finii :” Mergeți cu noi, de Revelion, la Chișinău?” Noi, de fapt eu, după o îndelungă cugetare de fracțiuni de secundă” Da!” și-așa a rămas! P-ormă-am aflat că grupul nostru era baban, vreo 6 familii, bașca o familie pe care-o cunoșteam și erau din Chișinău.

Așa ajunserăm noi, să trecem în noul an, adica ăsta, vechiul de de-acum, în Chișinău.

Locul unde am petrecut se cheamă Capitoles Park și este amplasat, așa după arată și numele într-un mare parc din Chișinău, de se cheamă Valea Trandafirilor. Altfel, mai exact, pe strada Melestiu.” Strada” este imporpiu spus, mergi pe niște alei din parc, se termină aleile, vezi un mare lac și apoi clădirea restaurantului, n-o poți rata.

Deci, chiar n-o poți rata, este imensă, are ponton, terase, mai multe săli, am înțeles. Arhitectura este, iarăși, un pic cam încărcată, atât la exterior cât și la interior. De fapt, afacerea lor principală cred că este aceea de salon de nunți. Saloane, de fapt, c-am înțeles că are multe încăperi unde omii și oamele de și le aleg de soții petrec de bucurie că s-au lautără apoi, a few years later, se duc la alte instituții, să repare ce-au stricat la tinerețe. Mă rog, să nu cobim!

Recunosc că, înainte de-a ajunge aici, mai degrabă credeam că voi ajunge pe Lună, mai ales c-am înțeles că Elon Musk intenționează să stabilească cursă regulată Terra- Lună și retur, pentru ăia care eventual mai trăiesc după lansare. Sunt sigur că dacă se ajunge la curse din astea, regulate, primii călători fără bilet, care să meargă „cu nașul” or să fie din etnia noastră, care or să meargă să ia” feare” de pe satelit! Dacă-mi spuneai de Capitoles Park atunci când eram în orașul istoric mă pufnea râsul, gen” ce nume mai e și ăsta” ?!

Băi, pe scurt, ca să n-o mai lălăi aiurea, restaurantul este imens, este gătit în exces, un pic prea mult parcă, se găsește relativ ușor, plus că poți să mergi cu mașina până-n poarta stabilimentului.

Seara zilei de 31.12.2022, în jurul orelor 20,00, după ce-am pus salopete curate pe noi iar fetele s-au boit pe față, și-au cârlionțat părul, s-au urcat pe toace, am coborât din mașină, țanțoși și-am dat să intrăm în restaurant.

Doar c-am primit indicații de ocolire, nu se putea intra, așa, direct. Am fost deviați, spui, prin niște acareturi, amplasate chiar lângă marele salon. În interiorul acestora am găsit, frumos expuse, o grămadă imensă de preparate, din carne, brânzeturi, zeamă fermentată de struguri și esențe de fiertură de prune. Arătau tare frumos și îmbietor, io am crezut prima oară că-s din gips, așa cum sunt la mare, la Mamaia Nord la patiseria de lângă Alezzi. S-a dovedit că nu, nu erau.

Cărnurile erau prezentate în tot felul de forme și aveau tot felul de mirosuri, la care, fără vreo jenă, erau puse legume mirositoare, gen ceapă și usturoi. M-am gândit că s-a dus dracu tot fasonul, cum o să pup eu nevasta, a mea sau a altora, că deh, e noaptea de Anul Nou, mirosind a siloz de ceapă? Doar că nimeni din ceilalți de mișunau pe-acolo nu s-au sinchist. Deci, ești la Roma, mănânci ca romanii, așa am făcut și io. Și bine-am făcut!

Am mâncat de gata, se terminase revelionul, de la carne am trecut pe la brânzeturi cu struguri, apoi pe la zeama rafinată de prune, am mai dat o tură pe la cărnuri și apoi am venit la fermentata zeamă de struguri de era acoloșa. Nu-s daltonist, am distins mai multe culori dar m-am oprit la roșu. Păi, da, nu la culoarea roșie trebuie să te oprești? Adriana mi-a zis că m-am oprit cam mult și mi-a făcut semn, dicret, c-o-mpunsătură-n coastă de mi-am luat certificat medico-legal să dovedesc agresiunea, ulterior și am fost luat de-acolo.

Intrarăm în salon. Ăsta era aranjat festiv ca de mâncat sarmale în mod oficial. Masa noastră, a celor din Vrancea era prima din dreapta cum te uitai la mese, era lungă de ziceai că cine stă pe ultimul loc n-a ieșit din România. Și eram, bre, 22 de oameni eram, toți frumoși, cu fete roșii și fețe chipeșe. Pardon, fețe roșii și fete chipeșe!

Masa avea deja pusă pe ea vesela și parte din platourile cu mâncare, aperitive și alte minciunele. Păi, ce aperitive, bre, nu behăisem afară la șunci, mușchiulețe, brânzeturi și alte beuturi?!

Am năpădit mobilierul fiecare s-a așezat care cum a vrut, de regulă cât mai aproape de jumătatea lui, familială, mă refer, că altfel, da, eu sunt format din două jumătăți, care, așa și trebuie să stea, lipite una de ailaltă, dreapta de stânga voiesc a spune.

Barul era lângă masa festivă dar era păzit de-un băiat deghizat în ospătar. Dacă-ți trecea prin cap să te apropii de bar sărea ăla pe tine întrebându-te ce vrei să bei. Mai mult, ne-a spus, și-acuma-s serios, că, de fiecare dată când vrem ceva, trebuie să-i facem semn și el răsare lângă noi. Așa a fost, pe cuvânt, pendula omul ăla la masa noastră de nu-ți venea să crezi! P-ormă m-am prins că și la alelalte mese era același principiu, fiecare masă din cele din sală avea ospătarul ei, care se-ngrijea de invitații de la acel obiect de mobilier.

Petrecerea a-nceput cu cuvântarea patroanei, care a vorbit în românește, pentru noi, cei veniți din România (erau doo mese, una lângă alta, masa noastră, a vrâncenilor și cealaltă, unde erau din Iași, Suceava și alte locuri, p-ormă a ars-o-n rusește, discursul, spui, al patroanei.

Imediat după cuvântare au prezentat meniul principal, platouri cu pește, morun, porcării și mâncare serioasă, ca la nunțile noastre. Toate alea le-au așezat pe mese, de erau cocârjate astea și, au dat drumul la petrecere!

A-nceput tradițional, atmosfera încă liniștită, lumea dansa a încălzire, apoi, înainte de Anul Nou cu vreo jumate de oră a venit Gabriel Nebunu (așa-l cheamă, nu vă mint. nu știu dacă e poreclă!) care a ținut un recital de vreo oră. El ne-a spus și plugușor și alte alea.

La miezul nopții am ieșit afară să vedem artificiile, să bem șampanie și să ne pupăm cu toții, era o pupătorie generală, ba am intrat și-ntr- o horă imensă, pe care o putea dansa oricine, nu se mai ținea cont de pași.

Am încercat să ne liniștim dar, pe terasă erau grătare imense unde tot felul de cărnuri făceau ceea ce trebuie: se frigeau. Credeți-mă, era atâta de multă carne că nici nu-ți mai venea să mănânci, dar, fiin'că miosea ca-n târg, a fum din ăla de știți voi, toți luarăm câte-o ciosvârtă acolo, la botul calului. Mai ales că fiecare grătar avea lângă și vesela aferentă, farfuriuțe și furculițe să poți mânca delicat, cu deștu mic ridicat, erect, a eleganță.

Pe ringul de dans erau mereu oameni care dansau, doar nu făceau șuruburi la strung, mai ales că formațiile se tot schimbau, deci, era și antren și tot ceea ce voiai. La un moment dat, pe la 2-3 dimineața, au dat-o -n muzică și dansuri rusești și chiar am admirat niște dansatori de nu le vedeai picioarele. Acuma, drept îi că și vederea-ți scade după consumul exagerat de alcool.

Oameni buni, voiesc a spune că petrecerea a fost frumoasă, indiferent că s-a ținut în rusește sau în română! De fapt, sunt sigur că noi, oamenii obișnuiți, avem ținte comune, politica ne face să ne dăm în cap!

În mod normal, petrecerea era programată pân'la ora 6,30, când urma să fie servită ciorba de potroace, de fapt de castraveți murați, celebra lor soleancă. Băi, ej'nebun, la ora 6 dimineața ciorbă?! După ce-am avut mâncare de ne-a curs pe urechi și băutură să poți să treci cu bacul?!

Pe la ora 5,30 ne-am retras, în glorie, ne-am urcat în mașinile conduse de data asta doar de fete, motivul fiind evident. Ne gândeam că, vazând numere de Ro, devenea evident c-am petrecut la crășme și deveneam ținte ușoare, că, la petreceri se bea, nu se jelește. Se și jelește, e drept, dar a doua zi, când te doare capul și te-ntrebi de ce dracu ai băut atâta? Și, normal, te juri că nu mai bei, neam! Pân'la prima bere, pe care-o bei, ca să te dregi.

De fapt, era ca-n bancul cu familia ce mergea cu mașina, venind de la o petrecere. Poliția oprește mașina, un gabor se duce la șofer și-i pune ăstuia fiola. Fiola se-nverzește, suprem. Șoferul gură mare la polițist că el n-a băut și că fiola-i defectă. -Ia, puneți-i și soției fiola, cere acesta. Polițistul o testează și pe ea. Ce să vezi, mai verde! - Vedeți, fiola-i defectă, sare iar șoferul. -Domnule, dar poate și soția a băut, spune polițistul - Atuncea, uite, am copilul în spate, e-n-scutece. Puneți-i și lui fiola! Pune gaborul fiola copilului, mai să se spargă de verde ce era. _Hai dom'ne, aveți dreptate, o fi lotul expirat cedează polițistul, lăsându-l pe ăsta să plece. După ce demarează, șoferul îi spune soției :-Ai văzut ce idee bun-am avut să-i dăm lu'ăsta micu un pahar cu whiskey?

Când ne-am întors spre hotel pe străzile din Chișinău era absolut pustiu, nu circula nicio mașină. Nici aia a Poliției de ne-a oprit una din mașinile noastre nu circula, stătea, așa, cică cu radarul. Conducea una din fete, care ne-a povestit că cel ce-a oprit-o i-a spus că viteza era astronomică și că amenda este de vreo 400 de euro... șpaga a fost 50 de euro, așa, de An Nou. Fie la gaborul ăla și la câte urări de bine i-a transmis Carmen sigur l-a prins DNA-ul moldovenesc pe ăla în anul 2023!

Iac-așa fuse de Anul Nou la Chișinău (aprooape că rimează!).

Seara de Sf. Vasile-am petrecut-o la Club Diplomat, tot din Chișinău... acolo a fost fason real și prețuri pe măsură. Bine, Capitoles ne-a luat pentru masa și tămbălăul de Revelion suma de 330 de euro, de familie. La care adăugai io 15 euro înmânați discret băiatului de la bar, că omu' a fost spirt. De fapt, de la masa noastră tipul a primit vreo sută de euro, poate mai mult. Merita! Oricum ai da-o, totul a fost mult mai ieftin ca-n România și, cred eu, mult mai bogat meniul. Mie mi-a plăcut.

Ce-o fi anul ăsta, habar n-am! Semnele ar fi că tot prin Chișinău or să ne lucească ochișorii. Revelionul vreau acolo dar cazarea, niet! Se pare c-ar fi la Jumbo, ce-o mai fi și ăsta?!

Acuma, că terminai de leorbăit, web, te rog eu, ca să nu te las în pace, pune-mi și mie gălăgia asta: https://www.youtube.com/watch?v=nMVbfoteKdY&ab_channel=Afterlife

Mersi anticipat, haidi, pa!

---

VIZUALIZĂRI: 1729 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI