De mâncat și (mai ales!) de băut în Český Krumlov

TIPĂREȘTE

Evident, în cele (aproximativ) 4 zile pe care le-am petrecut în Český Krumlov a trebuit să ne ocupăm, pe ici, pe colo, și de una din nevoile primare cele mai importante: aportul caloric. Că-i el sub formă solidă sau lichidă... ăsta e doar un amănunt.

Restaurant Jelenka 

Probabil cea mai bună alegere pe care o puteți face într-un loc atât de turistic precum Český Krumlov! L-am remarcat încă dinainte de a coborî din mașină, când am ajuns, pentru că se află fix în parcarea în care am tras, P1, aproape de uriașele arcade ale galeriei castelului, pe sub care se pătrunde în centrul vechi. Șoseaua nu-i departe, dar nici atât de aproape încât să deranjeze, iar parcarea e plină de copaci, aproape c-ai putea crede că te afli într-un parc.

Mai târziu, după plimbare, a fost ideea lui Tati să mergem la Jelenka, o veche cunoștință de-a dumisale, din vizita precedentă. E o casă cărămizie, în formă de L, cu acoperiș în 2 ape și cu o terasă exterioară în față. Logic, am vrut pe terasă, la aer și n-a fost nicio problemă să găsim masă liberă. Chiar m-am minunat: ce contrast între agitația de dincolo de arcade și pacea acestui loc!

Am primit meniuri clasice, nu le-am pozat, dar am remarcat oferta generoasă și prețurile sub medie. Nu eram foarte flămânzi, am zis că dacă nu putem termina porția, o s-o cerem la pachet. N-a fost cazul, totul dovedindu-se delicios! Eu am luat șnițel vienez (care a venit însoțit de un bol de sălățică), iar Tati ceva mâncărică de vițel în sos de vin roșu cu piure de cartofi. Plus câte o halbă de bere, totalul ne-a dus la 504 czk (108 lei).  

Kafemlejnek

Este mai degrabă o cafenea. Oferă și ceva gustări, cum se obișnuiește. Noi am poposit aici când am coborât de la castel, pentru o pauză de hidratare, atrași de promisiunea micii terase suspendate peste râul Vltava. Terasă pe care am ocupat ultima masă liberă, în capăt, la 2 pași de podul de lemn.  

Am luat câte o bere mică (50 czk bucata) și am degustat-o în timp ce urmăream tot felul de ambarcațiuni ce „curgeau” una după alta, la vale. Parcă eram la spectacol 😊 A fost extrem de relaxant!... Și amuzant.

La plată se acceptă doar cash, scria clar la intrare, dar n-am observat când am venit (la plecare, da😊). Pentru noi n-a fost o problemă, doar pentru ospătăriță, deoarece singurul cash pe care-l dețineam era o bancnotă de 2000 czk (400 lei). Ce să fac, dacă așa mi-a eliberat bancomatul?!... Cumva, lucrurile s-au rezolvat până la urmă.

Restaurant bar U Bejka (www.ubejka. cz)

Aici am poposit pentru masa de prânz, în aceeași primă zi, după ce luaserăm orașul vechi la pas în mod temeinic. Locul se află în „bucla” sudică (vezi articolul despre Český Krumlov) chiar în capătul podului Dr. E. Beneše, la parterul unei case istorice, cu o superbă fațadă barocă. În față are o mică terasă acoperită, acolo am ocupat una din cele 2-3 mese rămase libere. Oferta cuprinde câteva sortimente de bere și alte băuturi, precum și câteva chestii de mâncare, nu prea multe, totul fiind expus pe un pad personalizat pentru farfurii, față-verso. Cam genul fast-food, însă n-am comentat; câteodată chiar prinde bine 😊.

Am luat burger de pui (219 czk), iar Tati pork devil steak (239 czk). Cred că ne-or fi întrebat de garnituri, că văd în poze că n-au fost standard, ci cartofi pai la mine și ceva turtițe de cartofi la Tati; în tot cazul, 59 czk fiecare. Plus câte o halbă de Gambrinus (44 czk), se făcură 664 czk (133 lei). Burgerul îl primii cu un cuțit înfipt în țeastă, iar Tati a beneficiat și de oarece rondele de ceapă și un sos iute pentru friptură.  

În rest, toaleta fu ok, servirea promptă, mâncarea bună. Vederea spre râu și biserica St. Vitus – neprețuită! Recomand.

Seara, nu știu cum se făcu, tot la burgeri nimerirăm! Mai precis, la Mustek Beer&Burger, pe Masná 136, în „bucla” centrală, relativ aproape de piață. La fel – o clădire veche, din cele cu arcade interioare, cu pereți neregulați, văruiți în alb. Mesele și scaunele de lemn ocupă spațiul destul de strâmt a 2 sau 3 încăperi ce comunică între ele.  

Locul era aproape plin când am ajuns, dar, cum suntem noi norocoși, tot am găsit o masă liberă 😊. Meniul l-am găsit de asemenea pe pad, față-verso. De data asta a luat Tati burger (nr. 3 = vită maturată, blue cheese, ardei copți, salată, mayo de casă; 239 czk), iar eu aripioare lipicioase (189 czk). De stropit, câte o bere, desigur (62 czk).

Alegerea mea nu s-a dovedit inspirată defel, aripioarele fiind extrem de picante; măcar dacă ar fi avut vreo garnitură-ceva, să-mi mai stingă focul... Noroc cu berula, da’ câtă berulă să bei?! ; mi-ar fi trebuit vreo 2 vedre... Total-general, 552 czk (pe nota asta prețul era trecut și în euro, 22,08). Deși e cârciuma cel mai bine cotată din toate (4,9 pe Google), eu am nimerit-o cel mai prost. Desigur, îmi asum vina; doar scria alături „hot” ...

Bistro 53 Beer Point (www.bistro53. cz)

În seara următoare am sărit peste cină, mâncaserăm destul de târziu și consistent la prânz, la Tábor. Când ploaia care ne sâcâise toată ziua s-a pus pe pauză, am profitat însă și am ieșit să ne foim un pic prin preajmă și să respirăm aer curat. Doar că... vorba cântecului: „cine-a pus cârciuma-n drum...” Ei, nu chiar cârciumă, doar un amărât de bar cu bere locală, artizanală. Moartea noastră berea craft; cum să treci nepăsător?

Ați ghicit: avem o casă veche (de fapt parterul ei), cu o mică terasă în față. Totul e mic-minuscul – și terasa, și interiorul. Din cauza ploii, terasa nici nu putea fi folosită, în sensul de stat la mese, ci doar de stat în picioare în jurul meselor, cam claie peste grămadă. Am încercat înăuntru și – exact: tocmai atunci se elibera o masă! E drept, era ultima din fund, lângă budă, dar ce contează?! ; aveam priveliște la frigiderul cu minuni.

La bar serveau doar 5 feluri de bere la halbă sau pahar, iar plata se face doar cash. Am încercat, pe rând, 3 dintre ele, de fapt am șeruit cu Tati câte o doză comună. Dumnezeule, ce deliciu!... Nu știu să zic care mi-a plăcut mai mult, fiecare era deosebită în felul ei.  

Am zis că om veni în seara următoare să le încercăm și pe celelalte 2, dar n-a mai fost să fie, locul avea un orar destul de elitist, era deschis de la 12 la 22, iar duminica era închis (iarna e și mai scurt), iar a doua zi s-a nimerit să fie duminică. Luni, înainte să plecăm definitiv din Český Krumlov, am trecut din nou prin zonă. Deși nu era încă ora deschiderii, abia făceau curat, ne-au permis să intrăm și chiar ne-au vândut niște mostre din frigider. De tot cash-ul pe care-l mai aveam...

Papa’s Living Restaurant (www.papas. cz)

Se află în „bucla” de sus, cartierul Latrán, tot într-o clădire istorică, tot cu terasă la Vltava. A fost una dintre cele 2 variante la care aveam 10% discount pentru că ne plimbaserăm cu pluta pe râu. Cum nici nu se află departe de locul unde am debarcat, a fost de la sine înțeles că aici vom cina în ultima seară la Český.

Am găsit locul destul de aglomerat, jumătate din colegii de plută erau deja acolo 😊. În plus, pare destul de select, din cele unde se merge cu rezervare. Totuși, s-a găsit și pentru noi o masă – inițial pe terasă, apoi înăuntru, când s-a eliberat alta (era foarte fain pe terasă, dar începuse să bată vântul și, chiar înfofoliți în pături, nu ne simțeam prea confortabil).  

Am luat vită amândoi, variațiuni pe aceeași temă – în sos cremos cu un soi de dulceață de merișoare și felii de budincă de pâine (299 czk); mușchi cu 2 feluri de piure, de năut și de țelină (489 czk). Prezentare de Master Chef, gust delicios. Dai un ban, dar stai în față. Plus câte o halbă de bere (65 czk), totalul a fost 918. Minus 10% = 826. E drept, că 10% avea să revină ospătarului... Cum ar veni, ne-am scos bacșișul 😊. A fost fain, recomand.  

---

VIZUALIZĂRI: 439 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI