Restaurantul Casa Oamenilor de Stiinţă, de vizitat clădirea

TIPĂREȘTE

În ultima perioadă am avut programate trei ieşiri la restaurant deşi cadenţa asta nu m-a caracterizat niciodată. Prima a fost de 8 Noiembrie de Sf. Mihail şi Gavril când m-au invitat copiii la un restaurant fiţos E3 by entourage vezi impresii, a doua,  zilele trecute la restaurantul Casa Omenilor de Stiinţă cu ocazia întâlnirii bianuale cu fostele colege de serviciu (o ieşire în jur de 8 martie, alta în noiembrie şi unde ca şi în AFA sunt decană de vârstă) şi a treia va fi în jur de 5 dec când voi schimba prefixul la ˝9˝ şi vom fi 10-12 persoane din familie şi prieteni. Aşa s-a potrivit.  

La Casa Oamenilor de Stiinţă am fost o singură dată în Epoca de Aur prin anii ´70, când se intra pe bază de legitimaţie de academician sau activist. Ne-a invitat un prieten care n-o avea, dar în schimb deţinea PCR (pile-cunostinţe-relaţii). Tin minte că am fost impresionată de eleganţa clădirii şi fastul ei.

Casa Assan

Este amplasată în Piaţa Lahovari nr 9 (fostă Cosmonauţilor) lângă uriaşul hotel Sheraton, foarte aproape de A. S. E. Un alt reper poate fi Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice, aflat chiar peste drum.

Localul cu trei nivele funcţionează în casa Assan construită în stil neoclasic francez între anii 1906-1914 pentru industriaşul Bazil Assan de către arhitectul Ion Berindei. Bazil G. Assan a fost un inginer și explorator român, membru al Societății geografice române, primul român care a efectuat o călătorie în jurul Pământului în cinci luni, deasemeni tot primul care a înmatriculat o maşină în România. Tatăl său George Assan a construit prima moară cu aburi din Bucuresti (distrusa din indiferenta oamenilor printr-un incendiu in 2008, apoi în 2012 lăsată să se prăbuşească definitiv)

Localul are două intrări somptuoase. Cea din spate ascunde o scară monumentală din piatră ce leagă clădirea de un spațiu verde. Acolo e grădina de vară numită Parcul Trandafirilor. Noi am intrat prin faţa clădirii urcând deasemeni treptele unei scări somptuoase. Clădirea nu are sală de restaurant, ci separeuri cu mese de 10-12 persoane. Am intrat într-un hol frumos decorat din care se accede în aceste încăperi, fiecare cu altă denumire: Salonul Oglinzilor și Candelabrelor, Sala de Șah, Sala Zodiac (în care este un vitraliu cu toate semnele zodiacale) , Sala de Consiliu, Sala Edison. În săli se găsesc picturi ale lui O. Băncilă iar mobilierul păstrat până astăzi este din lemn masiv cu scaune tapiţate cu piele de Cordoba. Dacă exteriorul este impunător, interiorul îmbină eleganţa cu rafinamentul, conferind localului un aer aparte, desprins din alte timpuri. Este una din cele mai frumoase clădiri din Bucureşti, păstrată cu decoraţiunile originale. Din păcate, probabil din lipsă de venituri (la ora prânzului înafară de grupul nostru mai erau 3-4 persoane în alte saloane) clădirea nu este bine întreţinută. Ar mai necesita zugrăveală şi mici reparaţii pentru că cei peste 100 de ani vechime îşi spun cuvântul. Altfel este curat şi dacă nu esti atent la amprenta vremii nu lasă impresia de decrepit.  

Din 1945 a intrat în patrimoniul Academiei Române şi a fost înscrisă în lista monumentelor istorice din București

 Întâlnirea si vizita

Din 35 de colegi din serviciul de proiectare unde am lucrat peste 30 de ani, numai vreo 20 mai răspund la apel. Celelalte, nu neapărat că s-au dus dar n-au mai ţinut legătura cu noi. Din cei 15 rămasi ne-am adunat numai nouă, restul motivând că ploua şi era frig sau le durea nuşce sau pur si simplu... mai bine la TV. Drept să spun, eu care retinusem masa pentru 12-14 persoane eram gata să devin agent de influenţă şi să propun să renunţăm dar m-am răzgândit aplicând zicala ˝ce-i în mână, nu-i minciună˝ şi… cine ştie la anul? Am luat un taxi, desi acum 3-4 ani pe jos, de acasă până în Piaţa Lahovary nu făceam mai mult decât 20 minute dar, mne! vârsta, anii şi etatea. Fetele au fost punctuale, un chelner ne-a primit la uşa de intrare din faţă şi ne-a condus trecând printr-un hol hoarte somptuos, la separeul care ne era rezervat. Frumos decorat, candelabru de cristal, pe un perete o bibliotecă, pe altul un TV cu ecran mare, masa împodobită cu faţă de masă de damasc, veselă, tacâmuri, pahare de prima calitate. Până ne-a adus mâncarea comandată, am inspectat celelalte saloane care erau goale. Vitralii superbe, (în special la Zodiac), mobilier masiv- ne simţeam ca nişte boieri din alte timpuri.

Ce am mancat?

Pentru că eu am ales restaurantul am studiat de acasă preţurile care mi s-au părut rezonabile. Nu de alta dar toate eram pensionare şi având studii şi vechime în câmpia muncii, pensiile noastre sunt decente, dar oricum nu urmăream să ne stricăm plăcerea întâlnirii cu o gaură mare în buget. Toate ˝fetele˝au fost de acord, aşa că iniţial, până am ales şi s-a preparat mâncarea am comandat câte o băutură rece. De la început trebuie să spun că chelnerul ne-a servit impecabil, nu de alta dar fără noi ar fi moţăit în post.  

Ca băuturi s-au servit: ceai cu miere  (18 lei), limonadă (22lei), pahar de vin roşu (20 lei), eu bere fără alcool 330 ml, Carlsberg (15lei), Campari 50 ml (20 lei), apă minerală 750 ml (14 lei). De mâncat, a comandat fiecare ce a dorit: eu şi alte două colege am comandat Muschiuleţ de porc a la COS, pregătit din carne de porc, bacon, ciuperci, roşii (52 lei/ portia) . Celelalte s-au orientat spre: piept de pui la grătar (30 lei), păstrăv prăjit cu mămăliguţă  (52 lei), file de salău la grătar (52 lei), ceafă de porc la grătar (30 lei), patru mititei (32 lei) si diverse garnituri :salată de sfeclă cu hrean  (12 lei), cartofi tărănesti (12 lei/ porţia), legume la grătar (15 lei) şi altele. Ca dulce s-a servit: tort de ciocolată  (34 lei), tort glace (40 lei), plăcintă cu mere (20 lei).

În total a costat 839 lei plus 10% bacşis pentru nouă persoane, acceptabil. Cred că am socotit peste un sfert de oră pe nota de plată pe cap de consumator.

Lumea a fost în general mulţumită de calitatea mâncării si de serviciul ireproşabil, cu excepţia mea şi a încă două colege. În viaţa mea nu am mâncat aşa ceva fără gust şi aspect. Aşa zisul muschiuleţ de porc a la COS era tăiat în bucăţi tari ca piatra, baconul feliat era mânjit cu un fel de sos, ciupercile erau nefierte, totul plutea într-o zeamă- ce mai?  abia am putut înghiţi pe alese câteva imbucături ca să nu mor de foame. Tortul de ciocolată a fost însă delicios şi a mai compensat din ţeapa luată.

Dacă vă recomand restaurantul Casa Oamenilor de Stiinţă?  

Cu siguranţă pentru a admira clădirea şi interioarele dar la mâncare fiţi atenţi, comandaţi peste sau ceafă la grătar pentru că la specialitatea casei am luat plasă.

---

VIZUALIZĂRI: 136 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI