ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 22.09.2022
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 12.11.15
STATUS: PRETOR
LUNA
SEP-2022
Raport PREȚ/CALITATE:
BUN

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
93.33%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 5 MIN

Un restaurant satisfăcător

TIPĂREȘTE

Un fost coleg al lui Mihai, acum brașovean, dar și bucureștean cu jumătate de normă ???? a promis încă de anul trecut că se va ocupa de o nouă revedere a foștilor colegi de facultate care, acum un an, au sărbătorit 50 de ani de la absolvire. S-a ținut de cuvânt și, după apeluri telefonice între el, colegi și restaurant s-a convenit ziua și ora la care ne-am întâlnit. Unul a venit din provincie, Constanța - de ex., altul din Alba Iulia, altul din Brașov, etc..., ce mai, oamenii au făcut un efort pentru plăcerea revederii! Restaurantul ales a fost mai aproape de cel care a organizat revederea, și anume la

Inter Macedonia, din Șos. Mihai Bravu nr. 95-105, sector 2, iar coordonatele GPS sunt:

Longitudine —26.133261, E

Latitudine — 44.441635, N

Din păcate restaurantul nu are parcare proprie, și cred că nu-i ușor să găsești un loc mai aproape de restaurant. Poate pe străzile din apropierea lui să mai găsești câte un loc, dacă ai noroc. :) Ora întâlnirii a fost în miezul zilei, 12.00. Intrarea, de fapt intrările, pentru că sunt două, se face prin mijlocul terasei de la stradă, dinspre Șos. Iancului. Una este cea care urcă în sala restaurantului, de la etaj, cealaltă este cea pentru terasă, care acum este afară.

Clădirea a fost construită în 1964 și intrarea la restaurant ne-a impresionat prin scara ce duce la etaj, în sala unde s-a făcut rezervarea. Aceasta este elegantă, placată cu marmură și luminată de candelabre frumoase, iar sus, toate mesele rotunde sunt acoperite de fețe de masă din damasc de bună calitate și aranjate în așteptarea consumatorilor. Scaunele sunt, și ele, îmbrăcate cu huse din material alb, fără să lase nimic la vedere. Un plus de eleganță îl dau și candelabrele frumoase, montate pentru a lumina toată sala. Aspectul general al sălii este unul festiv, așa cum vezi în saloanele unde se petrec nunți, botezuri sau alte evenimente importante; asta se vede și din faptul că, în mijlocul sălii este o estradă pentru locul orchestrei, iar în fața ei este un spațiu liber, pentru dans. La toalete am mers spre finalul întâlnirii, să fac poze și-am văzut că totul este curat și dotat cu tot ce trebuie. Aici o bilă albă! :)

Din 1990 restaurantul a fost cumpărat de proprietarul actual, probabil un cetățean de etnie macedonească :-?? , că... altfel, de ce l-ar fi „botezat” așa?! Când am ajuns noi, unii dintre colegi ajunseseră, deja. Am așteptat să vină și ceilalți și, între timp, am studiat meniurile. Prețurile sunt de bun simț, parcă ceva mai jos decât în alte părți. Fotografiile de la final vor confirma părerea mea. S-au comandat, pentru deschiderea apetitului, diferite tării: coniac, whisky, votcă, gin, etc. Noi am luat „tărie de Bihor” și un „limoncello” . S-au luat și comenzile pentru mâncare, fiecare ce-a vrut. Având în vedere că eram vreo 20 de persoane, prepararea lor n-a durat prea mult, vreo 40 de minute numai. Tot din poze se va vedea ce-au luat cei mai mulți dintre noi. Eu am luat o tochitură muntenească (cu porc, vită și pui), cu ou și puțină brânză rasă deasupra, iar Mihai o tigaie picantă. Vecinii noștri de masă – soț și soție – au luat șnițel de porc cu garnitură de legume la grătar, și alți vecini saramură de crap cu mămăliguță, sau ceafă de porc și legume, toate la grătar. La mesele celelalte s-au ales cam aceleași feluri, cu mici diferențe.

Nouă ne-a plăcut ce-am comandat, dar vecinii - soț/soție – n-au fost foarte încântați de șnițele, au spus că uleiul de prăjit li s-a părut puțin rânced. ☹ Ceilalți colegi au fost mulțumiți cu ce au ales. Dacă eu aș fi văzut că în meniu este trecut și felul de pește la saramură, cu siguranță aș fi renunțat la tochitură și aș fi cerut și eu saramură de crap. Aici dau o bilă neagră☹ Dar, nu numai pentru asta, ci și pentru că, din câte sortimente de deserturi aveau trecute în meniu, nu aveau decât plăcintă cu mere sau înghețată. Noi, mai multe „fete” am fi vrut clătite cu umpluturi diferite, cheese-cake- sau papanași. N-am avut noroc nici una! :(

Mai important, însă, decât ce-am mâncat și ce ne-am fi dorit, a fost bucuria revederii, a amintirilor depănate, a fotografiilor alb/negru aduse și date din mână în mână, să fie văzute de toți, și poveștile cu realizările fiecărui fost student!

Ca o concluzie: noi am fost mulțumiți, dar nu pot să vi-l recomand cu toată inima, mai ales că am văzut și nemulțumiri. Un argument „pro” ar fi sala restaurantului, elegantă și cu spațiu suficient de mișcare. Aspectul festiv este, și el, un atú. Servirea a fost bună și relativ rapidă, iar cei doi care ne-au servit au fost atenți la toate cererile noastre.

Nu sunt de neglijat nici prețurile care acum, după scumpiri, au luat-o razna! :((. În comparație cu alte restaurante, aici raportul calitate/preț este unul bun!


despre SERVICII

Chelnerul nu știa dacă toate ofertele din meniu sunt pregătite și la bucătărie, trebuia să meargă să întrebe dacă au ce doream noi.


GASTRONOMIE (BUC & MASĂ)

Noi am fost mulțumiți de ce am comandat, dar alți comeseni, NU.


LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI

Sala restaurantului este foarte frumoasă, elegantă și aranjată ca pentru evenimente festive. Mobilierul și candelabrele sunt deosebite.


[fb]
---
Trimis de doinafil in 22.09.22 20:53:39
Validat / Publicat: 22.09.22 21:32:26
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.

VIZUALIZĂRI: 992 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (doinafil); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P12 12. Ceafă de porc și legume, la grătar.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 33050 PMA (din 35 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

nicole33
[23.09.22 09:42:12]
»

@doinafil:

Să vă fie de bine şi felicitări pentru revedere şi pentru review!

Un fost coleg al lui Mihai, acum brașovean, dar și bucureștean cu jumătate de normă a promis încă de anul trecut că se va ocupa de o nouă revedere a foștilor colegi de facultate care, acum un an, au sărbătorit 50 de ani de la absolvire.

Pentru faptul că şi după atâţia ani Mihai şi colegii au reuşit să păstreze legătura, toată admiraţia mea, însă şi o uşoară invidie. Eu nu am fost la fel de norocoasă ca ei. Colegii mei de facultate s-au răspândit prin alte zări imediat după absolvire şi nu a fost posibilă nici măcar organizarea întâlnirii de 10 ani, acum mulţi ani.

Din păcate restaurantul nu are parcare proprie, și cred că nu-i ușor să găsești un loc mai aproape de restaurant. Poate pe străzile din apropierea lui să mai găsești câte un loc, dacă ai noroc.

Într-adevăr, parcarea este la noroc. În ultimul an am avut câteva treburi în zona restaurantului şi am reuşit de fiecare dată să parchez fără probleme pe Şos. Mihai Bravu, la maxim 100-150 metri de restaurant.

Din 1990 restaurantul a fost cumpărat de proprietarul actual, probabil un cetățean de etnie macedonească, că... altfel, de ce l-ar fi „botezat” așa?!

Mi-a plăcut logica ta

Prin 93-95 am fost şi eu acolo, invitată la o nuntă de... aromâni. Nu-mi amintesc cu certitudine dacă restaurantul îşi schimbase deja denumirea în cea actuală. Eu şi cu soţul meu am fost singurii români din toată nunta. Inclusiv personalul vorbea limba lor. Am apreciat atunci faptul că la masa noastră, din respect pentru noi, s-a vorbit doar româneşte. Mâncarea a fost atunci perfectă, însă nu pot compara un meniu de nuntă cu comenzi a la carte.

Eleganţa sălii şi decorarea acesteia mi-au plăcut şi mie, chiar dacă nu le prea recunosc din pozele tale. Deh... anii.

Nouă ne-a plăcut ce-am comandat, dar vecinii - soț/soție – n-au fost foarte încântați de șnițele, au spus că uleiul de prăjit li s-a părut puțin rânced. ☹ Ceilalți colegi au fost mulțumiți cu ce au ales.

Mă bucur că alegerile voastre au fost câştigătoare, însă nu mi se pare prea OK că unele preparate nu au fost chiar cum ar trebui să fie.

Preţurile rezonabile comparativ cu alte locaţii similare din oraş constituie un avantaj.

Şi timpul de aşteptare mi se pare OK, dat fiind numărul mare de participanţi şi diversitatea comenzilor, iar voi aţi avut mai mult timp la dispoziţie pentru a depăna amintiri.

Şi ştii ce mi-a mai plăcut? Faptul că aţi primit nota de plată pe familie şi nu pe tot grupul cum se întâmplă în cele mai multe cazuri, comesenii fiind nevoiţi apoi să studieze fiecare bonul pentru a identifica fiecare ce a consumat şi să calculeze care cât datorează din nota totală.

Felicitări pentru întâlnire şi la cât mai multe alte revederi!

Zoazore
[23.09.22 11:40:51]
»

@doinafil:

Eu am luat o tochitură muntenească (cu porc, vită și pui), cu ou și puțină brânză rasă deasupra, iar Mihai o tigaie picantă.

La asta am facut ochii mari: Doina fara peste?

Dacă eu aș fi văzut că în meniu este trecut și felul de pește la saramură, cu siguranță aș fi renunțat la tochitură și aș fi cerut și eu saramură de crap

Apoi m-am lamurit de ce. Dar prin poze am vazut si peste prajit, cu mujdei si mamaliga si iar m-am mirat!

Mai important, însă, decât ce-am mâncat și ce ne-am fi dorit, a fost bucuria revederii, a amintirilor depănate, a fotografiilor alb/negru aduse și date din mână în mână, să fie văzute de toți, și poveștile cu realizările fiecărui fost student!

Asta a fost, de fapt, scopul intalnirii si constat ca afost atins cu succes. Felicitari pentru initiativa si realizare

Prin 2018 am fost si eu acolo vezi impresii. Dar am stat afara, la terasa. Tin minte ca in sali erau pomeniri, una char a unei familii de "conlocuitori minoritari" care acum sunt majoritari. Asa ca nu am vazut interiorul.

In zona locuia un unchi si, cand i se facea chef, ma invita la o bere, vara, tot pe terasa.

doinafilAUTOR REVIEW
[23.09.22 12:43:50]
»

@nicole33: Mulțumim de urare!

Pentru faptul că şi după atâţia ani Mihai şi colegii au reuşit să păstreze legătura, toată admiraţia mea, însă şi o uşoară invidie. Eu nu am fost la fel de norocoasă ca ei. Colegii mei de facultate s-au răspândit prin alte zări imediat după absolvire şi nu a fost posibilă nici măcar organizarea întâlnirii de 10 ani, acum mulţi ani.

Îți înțeleg „invidia” , dar gândește-te și la timpul care atrecut - al lui Mihai, care a absolvit în 1971, și al tău, mult mai târziu. Poate că și ei s-ar fi „risipit” prin lume, dacă condițiile le-ar fi permis. Colegii tăi au avut oportunitatea de-a pleca din țară, după 90. Poate că unora le merge mai bine, dar - cu siguranță - n-au cum să nu regrete, măcar puțin, și timpul petrecut aici, copilăria și prima tinerețe.

Eu şi cu soţul meu am fost singurii români din toată nunta. Inclusiv personalul vorbea limba lor. Am apreciat atunci faptul că la masa noastră, din respect pentru noi, s-a vorbit doar româneşte.

Frumos din partea lor! Așa procedează oamenii cu o bună educație, care începe din copilărie și se dezvoltă pe parcurs. Am avut o colegă de birou de etnie macadoneană (sau macedonească -?! - așa cum apare în DEX), o fată foarte inteligentă și familistă - (doi copii) dar și frumoasă care, imediat după 90, a plecat în America. Avea un bun simț cum rar am văzut. Ei, machedonii sunt oameni plăcuți ochiului și, dacă stai mai mult lângă ei, le descoperi și muuulte calități.

Şi ştii ce mi-a mai plăcut? Faptul că aţi primit nota de plată pe familie şi nu pe tot grupul cum se întâmplă în cele mai multe cazuri, comesenii fiind nevoiţi apoi să studieze fiecare bonul pentru a identifica fiecare ce a consumat şi să calculeze care cât datorează din nota totală.

Și nouă ne-a plăcut că băiatul a făcut separat bonurile. Am fost și în alte locuri mai multe persoane, familii sau singuri, unde a ieșit o harababură la defalcarea /consumul fiecăruia, dar a luat ceva timp pentru ca ea să fie corectă, atât pentru consum, cât și pentru bonus.

Îți mulțumesc pentru vot și ecou! Să nu uit de pupicii mulți și dulci

doinafilAUTOR REVIEW
[23.09.22 19:37:50]
»

@Zoazore :

Apoi m-am lamurit de ce. Dar prin poze am vazut si peste prajit, cu mujdei si mamaliga si iar m-am mirat!

Ai dreptate să te miri! Și eu m-am mirat când am pozat farfuriile de la masa vecină. Bila neagră pe care le-am dat-o a fost ȘI pentru că, în meniu, nu era scris ce fel de pește este. M-am temut să nu fie un alt fel decât unul preferat de mine, crap în mod special, dar mergea și-un păstrăv sau o doradă. Îți dai seama că n-aș fi ratat dacă știam! Eu aș mânca crap și în somn!

Prin 2018 am fost si eu acolo... Dar am stat afara, la terasa. Tin minte ca in sali erau pomeniri, una char a unei familii de "conlocuitori minoritari" care acum sunt majoritari. Asa ca nu am vazut interiorul.

Și acum era un parastas. Se pare că este preferat de oamenii care au nevoie de astfel de evenimente, pentru că este un loc elegant, spațios, și - nu în ultimul rând - ieftin, în comparație cu alte locuri.

Cât despre „conlocuitorii minoritari” care acum sunt majoritari, n-ar fi o problemă dacă ar fi și educați, cu bun simț, să nu deranjeze pe ceilalți. Din păcate la capitolul ăsta mai este muuuuult de lucrat. Puțini dintre ei s-au emancipat. Unii dintre ei se pare că au în sânge respingerea oricărei forme de încorsetare, că e vorba de educație prin școlarizare sau prin alte metode. Ei sunt rebeli din naștere, nu vor să se supună nimănui, vor să fie liberi, să facă ce vor. (vezi migrația lor cu corturile, chiar dacă nu mai este cazul să vorbim despre ei, ci despre cei ce s-au stabilit în orașe)

Îți mulțumesc pentru vot și ecou!

P. S. Am să citesc și articolul la care m-ai trimis!

nicole33
[24.09.22 09:37:17]
»

@doinafil:

Îți înțeleg „invidia” , dar gândește-te și la timpul care atrecut - al lui Mihai, care a absolvit în 1971, și al tău, mult mai târziu. Poate că și ei s-ar fi „risipit” prin lume, dacă condițiile le-ar fi permis. Colegii tăi au avut oportunitatea de-a pleca din țară, după 90.

Într-adevăr, altele erau oportunităţile în 1993 şi nu pot fi comparate cu cele existente cu două decenii înainte. Dar regretul de a fi ratat orice revedere cu colegii rămâne .

Ei, machedonii sunt oameni plăcuți ochiului și, dacă stai mai mult lângă ei, le descoperi și muuulte calități.

Am avut doar interacţiuni pozitive cu aromânii cunoscuţi în Bucureşti sau Constanţa, ceea ce nu aş putea spune referitor la alte minorităţi de la noi.

Și nouă ne-a plăcut că băiatul a făcut separat bonurile. Am fost și în alte locuri mai multe persoane, familii sau singuri, unde a ieșit o harababură la defalcarea /consumul fiecăruia

În ultima poză postată de tine la articol am văzut cât de mulţi aţi fost şi-mi imaginam că nu ar fi fost prea uşoară împărţirea notei de plată pe familii.

Aşa a fost mult mai simplu. Probabil şi bonusul a fost proporţional cu gradul de satisfacţie al fiecăruia raportat la cele comandate. Iar voi aţi fost mulţumiţi.

Dar de ce v-aţi ascuns în ultimul rând?

nicole33
[24.09.22 09:47:34]
»

@doinafil:

Ai dreptate să te miri! Și eu m-am mirat când am pozat farfuriile de la masa vecină. Bila neagră pe care le-am dat-o a fost ȘI pentru că, în meniu, nu era scris ce fel de pește este.

În cazuri de genul ăsta, cred că este suficient să întrebi ospătarul care poate întreba la rândul lui la bucătărie şi se rezolvă.

Pe mine nu mă pasionează peştele, dar prin vacanţele mele all inclusive am întâlnit situaţia în care peştele era etichetat generic "fish", iar eu, care nici nu mă prea pricep, am întrebat despre ce peşte este vorba, doar de curiozitate, şi am primit imediat lămuriri.

Eu aș mânca crap și în somn!

Și acum era un parastas. Se pare că este preferat de oamenii care au nevoie de astfel de evenimente, pentru că este un loc elegant, spațios, și - nu în ultimul rând - ieftin, în comparație cu alte locuri.

În ultimii ani apelarea la restaurante pentru asemenea evenimente este tot mai frecventă, o variantă comodă pentru familia îndoliată.

Într-adevăr, nici aspectul financiar nu este de neglijat.

mishu
[26.09.22 12:32:56]
»

@doinafil:

Din păcate restaurantul nu are parcare proprie, și cred că nu-i ușor să găsești un loc mai aproape de restaurant. Poate pe străzile din apropierea lui să mai găsești câte un loc, dacă ai noroc.

ai dreptate, insa cu putina rabdare gasesti loc.

In ceea ce priveste restaurantul, nu mai sunt sigura daca am ajuns acolo sau nu si nu as vrea sa ma fac de ras mentionand evenimentul la care am ajuns acolo, asa ca pas, in schimb in supermarket am ajuns de nenumarate ori fiind destul de aproape de casa si daca ma aflu in zona intru acolo pentru ca de multe ori gasesti lucruri pe care nu le gasesti in alte magazine.

Intalnirea cu prietenii este minunata intotdeauna insa normal, vrem ca si celelalte elemente sa fie ok, ma bucur ca voi ati avut noroc.

Sa va fie de bine si sa mai repetati, felicitari, votat cu mare drag.

doinafilAUTOR REVIEW
[26.09.22 14:14:51]
»

@mishu:

Eu nu am remarcat existența supermarketului decât când am ajuns acasă. Am vrut să iau de pe net o imagine cu restaurantul mai de la depărtare, pentru că de aproape n-am reușit, și-am văzut că era, de fapt, supermarketul. Abia apoi am reușit să iau una cu restaurantul, pe care am și postat-o.

Poate că reușești să parchezi dacă ai răbdare (sau noroc?!), pe noi mai puțin ne afectează, dacă nu suntem „motorizați”

Și tu și Zozo spuneți că știți mai bine zona. Noi dacă stăm în Militari ajungem mai greu (sau deloc) pe acolo., Dar... cine știe , poate că am să ajung și-am să intru, să văd ce pot cumpăra.

Îți mulțumesc pentru ecou, vot și...

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
doinafil, mishu, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂUnde mâncăm în București?:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.099469184875488 sec
    ecranul dvs: 1 x 1