Bella Muzica! Muzica simțurilor!

TIPĂREȘTE

Auzind că se anunța pentru duminică o vreme superbă, caldă, ne-am propus să facem o plimbare în Brașov. Dacă mai pun și faptul că aveam de sărbătorit și o aniversare, motivul era îndeplinit pentru a face o rezervare, undeva la un restaurant. Bine, dar unde? Totdeauna este o dilemă să alegem ceva nou, ceva ce n-am încercat dar care să arate bine, unde să și mănânci bine. Dar ce ar fi să și sune bine? :) Prea multe pretenții, nu?

În timp ce căutam de zor, am descoperit un restaurant, fix în „buricul” târgului, cum s-ar spune, pe lângă care pesemne că am trecut de nenumărate ori, neluându-l în calcul. Numele este predestinat, Bella Muzica, (v-am spus că sună bine, nu?) un restaurant alături de care există și un hotel, clasificat la 3 *.

Adresa: str. Piața Sfatului, nr. 19, Brașov [...]

Pagina web http://bellamuzica.ro/

Pe unele afișe, sau chiar acolo pe stradă adresa este Gheorghe Barițiu, nr 2 (pt restaurant) o să vedeți și în poze.

Asta se întâmplă pentru că aceeași stradă se continuă cu un alt nume.

Clădirea în care se află restaurantul, construită în stil neoclasic, este una veche de cca 400 de ani, datând de la început de sec. XVI, declarată acum monument istoric.

Peste drum de hotel și restaurant este Biserica Neagră, bun indiciu, nu? La câțiva metri în față este Casa Sfatului, actual Muzeu de Istorie. În spatele străzii este strada După Ziduri.

Dar, hai să revenim!

Intrarea este din stradă, pe un gang, o curte adică, unde vara se poate sta la mese, iar pe pereți sunt păstrate înscrisurile vechi cu povestea locului. Lateral se pătrunde într-un vestibul, urmând să coborâm niște trepte către subsol, unde este restaurantul, ori direct la dreapta printr-o ușă de sticlă către hotel. Sigur că se poate intra la hotel și din stradă, o clădire mai încolo, pentru că între restaurant și hotel, se află intercalat un micuț magazin.

Noi am coborât în beci, pentru că asta e de fapt, ne întâmpină un bar, iar o domnișoară ne prezintă ospătarul care ne conduce la masa noastră, cu nr. 16, situat într-un separeu, intim, foarte intim.

Localul este bine compartimentat, mai multe săli, oferă mese mari, sau mai mici, întinse de 8-10 persoane, sau mai mici de 2-3,4 persoane. Trecerile dintr-o sală în alta se fac prin uși false, doar cu bolți arcuite, întreaga zidărie este din cărămizi, întrepătruns pe alocuri cu lemn de esență tare, iar podelele sunt din gresie ce imită cărămida. Lumina este mică, obscură aș zice, sunt multe lămpi, lumânări, decorul este foarte bogat cu elemente vechi și tablouri cu picturi decorează pereții. Fețe de masă de pânză, crem, scaune, stil jilț, din lemn, toate fac parte dintr-un decor de poveste, un decor romantic aș zice eu.

Se spune că se păstrează perfect compartimentarea caselor medievale, păstrând aspectul de odinioară. Masa noastră a fost într-o sală mică, cu doar două mese, aici existând și o scară în spirală, ce urca la etaj și dădea fix în vestibulul care face comunicarea cu hotelul. De altfel toaletele sunt chiar acolo, undeva la mijloc, între recepția hotelului și holul care duce spre camere.

Există aici mai multe tipuri de camere, suite, apartamente, duble, single.

Am primit meniurile, deja văzusem de pe net oferta, dar aici, m-am dumirit clar că oferta este bogată, existând meniu tradițional, românesc și unguresc, mexican, aperitive, supe, ciorbe, feluri principale, deserturi. Pentru doritori, mâncare gătită pe piatră încinsă la 400 de grade.:))

După o atentă „examinare” am ales pentru mine „piept de curcan în crustă de parmezan, cu cartofi natur, sos de unt și lămâie”, soțul a marșat pe „cotlet de porc tomahawk și cartofi duchese”, iar fiul nostru a optat pentru Quessadilla cu piept de pui și legume.

Vinul ales a fost un Pinnot Noir, Moșia de la Tohani.

Până să vină preparatele am primit din partea casei, așa, ca să ne ostoim foamea, tortilla cu sos nachos.

Mi s-a părut interesant, că pe perete, vechi și de cărămidă cum era, exista o sonerie, prin care puteam anunța pe ospătar că ne-am hotărât pentru meniu sau dacă mai doream ceva!

Am așteptat undeva la douăzeci de minute, timp în care am savurat tortilla, sosul fiind delicios și iute!!! Dar am fost avertizați! :)

Mâncarea a fost delicioasă și foarte consistentă. Bine gătită, proaspătă, cu bun gust!

Desertul a fost pe măsură, pentru că am ales „Deliciul casei, cu fructe de pădure” .

Am uitat să vă spun că muzica în surdină, era magnifică, nici nu se putea altfel la numele restaurantului, nu? Jazz, bluess, anii 50-60.

Vreau să vă spun că au trecut cca două ore și jumătate pe nesimțite, am povestit, am făcut poze, cu sticle, cu tablouri, cu felinare agățate pe perete, vase de lut, cu lumânări adaptate în sticle, cu ceara scursă foarte modelat, flori uscate, absolut spectaculos.

Totalul a fost de aproape 200 roni. Posibil plătit cu card și cash.

Prețurile sunt bunicele, nici prea, prea, nici foarte, foarte, dacă înțelegeți ce vreau să spun, dar o să pun niște poze din meniu să vă faceți o idee!

Dacă recomand? Da, cu siguranță, de vă aflați în trecere prin Brașov și nu numai.

Webmaster, pentru relaxare și o mai plăcută lectură, o rugăminte muzicală:

https://youtu. be/ioOzsi9aHQQ

mulțumesc!

---

VIZUALIZĂRI: 1717 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI