O simfonie culinara

TIPĂREȘTE

Zi de sarbatoare si ajun de zi nationala, afara e cam ger, dar parca un pic de miscare in aer ar prinde bine. Si ca deplasarea sa aiba si un scop nobil, iar caloriile consumate de frig si drum sa fie recuperate, ne gandim ca e potrivit sa mancam in oras.

Locul propus de sotul meu nu e chiar un restaurant, dar se poate manca. Cred ca termenul de „mancatorie”, brevetat de „crismis”, e foarte potrivit. Despre acest loc ne-a vorbit un prieten si este pentru prima data cand incercam sa mancam aici.

Situat la parterul unui bloc de pe str. Octav Onicescu, in apropiere de Colegiul National „Mihai Eminescu”, locatia trece usor neobservata, daca nu stii de ea. O firma nu prea mare ne face cunoscut numele, ”Symphony of food”.

Intram si descoperim un spatiu mic cu 4 mese, o vitrina frigorifica cu racoritoare si apa, o servanta pe care se gasesc aparatul de cafea si alte cateva obiecte necesare unui mini restaurant, cateva rafturi cu sticle de vin, dar si cu carti si un teanc mare de carti pus direct pe dusumea.

La doua din cele patru mese se afla un grup, iar noi vom ocupa masa cu 4 locuri ramasa libera, daca bucatarul considera ca ne poate gati, noi neavand rezervare.

Aflam ca de regula se lucreaza cu rezervare si se gateste cam ce doreste clientul, daca comanda se da cu cateva ore inainte. Este o afacere de familie, sotul gateste, iar sotia este cea care serveste clientii.

Se gateste doar din produse proaspete, necongelate si din aceasta cauza este mai usor sa lucreze cu rezervari.

Suntem poftiti sa luam loc si apare bucatarul care ne spune ca mai are ceva muschiulet de porc, piept de pui, paste (3-4 feluri) si coaste. Modul de pregatire il hotaram impreuna. Sotul isi alege coaste de porc cu sos rosu si cartofi la cuptor, iar eu piept de pui cu legume la tigaie.

Pana primim mancarea, putin cam inghetati de la drum (am mers pe jos vreo 3km!), ne incalzim cu un ceai cu lamaie.

Nu apucam sa terminam ceaiul si apar si farfuriile cu bucate. N-or fi farfurii de master chef, dar arata bine, iar gustul a fost excelent. Intrebam si de un desert si primim cate o portie de cheescake, care se dovedeste a fi cel mai bun cheescake mancat.

La ce v-am spus am mai avut si cate o apa de 500ml, iar nota a fost de 91 de lei.

Ne-am declarat multumiti de alegerea facuta, iar la final am socializat putin cu proprietarii micutului restaurant, care ne-au spus ca au si un meniu tiparit, dar ei pot pregati tot ce isi doreste clientul. Saptamana aceasta cineva a dorit sarmale si piftie, iar comanda a fost onorata. Conditia este sa fie data cu ceva timp inainte pentru a se putea aproviziona si a avea timp sa gateasca.

Sper ca mica lor afacere sa prospere si sa-si formeze o clientela fidela, asa cum isi doresc!

---

VIZUALIZĂRI: 1341 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI