ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 17.12.2017
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: Râmnicu Sărat
ÎNSCRIS: 09.05.11
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
AUG-2017
DURATA: 1 zile
familie cu copii
2 AD. + 1 COPII -- v: 7 ani

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

La pas printre trovanții mari și mici (II) - Întâlnire cu ”Babele de la Ulmet” (Bozioru)

TIPĂREȘTE URM de aici

Încă o dată vă invit la plimbare printre trovanți. Dacă în precedentul articol i-am prezentat pe cei existenți la Costești, în județul Vâlcea, de data aceasta vom călători pe meleagurile buzoiene pentru a ne întâlni cu ”Babele de la Ulmet”. Da, nu zâmbiți, aceasta este una dintre denumirile sub care sunt cunoscuți trovanții aflați pe raza comunei Bozioru din județul Buzău! Probabil că vă întrebați de unde vine totuși această denumire?! Ei bine, atât localnicii, cât și alți vizitatori au ajuns la concluzia că, priviți de la oarecare distanță, trovanții buzoieni seamănă cu un grup de bătrâne care vorbesc între ele. Oare ce ce și-or spune aceste simpatice băbuțe?! Să mergem să aflăm…

Drumul către trovanții buzoieni aflați în apropierea cătunului Ulmet de pe raza comunei Bozioru nu este unul tocmai simplu. Deși pe hartă (pornind din municipiul Buzău) apar doar vreo 50 de kilometri care trebuie parcurși până acolo, drumul este destul de dificil pe anumite porțiuni. Până la Măgura nu este vreo problemă întrucât DN 10 te conduce repejor în această localitate. De la Măgura se desprinde spre dreapta DJ 203L și cei aproximativ 20 de kilometri până la intrarea în localitatea Bozioru alternează porțiuni recent asfaltate cu zone unde fie se desfășoară anumite lucrări, fie asfaltul aproape că a dispărut, fiind în schimb înlocuit cu gropi și denivelări care mai de care mai pronunțate.

Cu grijă totuși, am ajuns la Bozioru, apropiindu-ne de obiectivul nostru. Chiar la intrarea în localitate există pe partea dreaptă o stație de autobuz (bună de folosit ca reper), iar pe partea cealaltă a drumului se desprinde un drum comunal care pare că se întoarce la 180 de grade. Acest drum secundar urcă în curbe strânse către cătunul Ulmet, locul unde am parcat mașina, continuând apoi pe jos într-o plimbare lejeră spre arealul trovanților. Trebuie spus că pe această ultimă parte a drumului (un kilometru și ceva) calea de acces este îngustă (dacă te întâlnești cu cineva din sens opus, unul dintre șoferi va da cu spatele până într-un loc unde drumul se mai lățește). Deasemenea, evitați să mergeți acolo atunci când vremea este ploioasă.

Buun! Noi am parcat mașina în sat, lângă o casă părăsită și o fântână de unde ne-am reîmprospătat rezerva de apă. Ulterior am constatat că am mai fi putut continua cu mașina câteva sute de metri, însă plimbarea pe ulițele înguste ale satului a fost o experiență deosebită. Am văzut dincolo de garduri căsuțe modeste de la țară, câteva troițe pe marginea drumului, dar și grămezi de fân sau livezi. Este una din acele zone unde timpul pare că s-a oprit în loc.

Am urcat pas cu pas pe acea uliță și am ajuns la o altă fântână, de data aceasta una prevăzută cu o cumpănă înaltă. Trebuie spus că, din loc în loc, apar indicatoare confecționate din lemn pe care este trecut cuvântul ”Babele”. Aceste indicatoare au o parte ascuțită care îți arată drumul spre trovanți. Ieșiți fiind deja din sat, cărarea ne-a condus lângă o salcie bătrână, al cărei trunchi nu ar putea fi cuprins decât de vreo două-trei persoane în același timp. Am făcut la umbra salciei un scurt popas și tot rotindu-ne privirile, am zărit primul trovant. Uraa! Era clar că nu mai avem mult de mers.

În jurul acestei mingi uriașe de piatră s-a țesut o legendă: pe scurt, se spune că locul său era în trecut alături de suratele sale de pe coama dealului din apropiere. La un moment dat, un sătean care trecea pe acolo a auzit un bâzâit puternic și –când a privit cu atenție în jurul său- a constatat că pietroiul își schimbase locul. Cu timpul, localnicii au observat că și alți trovanți și modifică atât forma, cât și poziția. Din acest motiv, trovanții au mai fost numiți ”pietre vii”.

Bucuroși de această primă întâlnire, am ajuns la niște trepte săpate în pământ și am urcat spre stânga, printr-o pădure tânără. Ne-a plăcut faptul că acolo a fost meșterită o balustradă de lemn care s-a dovedit de un real folos; după alte zece minute aveam să ieșim pe coama dealului și acolo ce să vezi?! Câteva nave spațiale făceau probabil un popas pe meleaguri buzoiene, în drumul lor prin marele Univers. Da, nu este o exagerare, trovanții buzoieni au forme care amintesc de filmele S. F. !

Pe culmea alungită, ”mângâiați” de razele generoase ale soarelui de august, am zăbovit minute bune în jurul trovanților mari și mici, cu forme care mai de care mai ciudate. În funcție de unghiul din care sunt priviți, acești trovanți par nave extraterestre, ciuperci, mingi uriașe sau cine știe ce mai poate născoci imaginația fiecăruia dintre cei care ajungem acolo.

Știind că alți trovanți la fel de spectaculoși se află în pădurea din apropiere, am continuat să urcăm pe coama dealului, iar insistența ne-a fost răsplătită! După vreo 500 de metri parcurși prin pădure, am ajuns în dreptul unor coloane uriașe. Pare că giganții care trăiau cândva în Țara Luanei au abandonat acolo unele dintre obiectele folosite de ei, înainte de a părăsi pentru totdeauna aceste frumoase meleaguri. Chiar, pe ei cine sau ce i-o fi îndemnat să plece către alte zări?! Sunt sigur că, la un moment dat, noi sau generațiile viitoare vom găsi un răspuns la această întrebare!

În pădure am stat minute bune, întrucât era mai răcoare. Tot uitându-ne la acești trovanți, am văzut că denumirile date de alții precum ”casetofonul” sau ”microfonul” se potrivesc foarte bine pentru doi dintre ei. Am continuat apoi să urcăm pe acea cărare și, din loc în loc, am mai trecut pe lângă alți trovanți, mai mici totuși decât cei întâlniți mai devreme. La un moment dat, ne-am întors tot pe unde venisem întrucât nu voiam să ne rătăcim.

Am făcut mai multe fotografii cu trovanții și –când am ieșit din pădure- am admirat de pe culmea dealului împrejurimile. Tot acolo ne-am întâlnit cu alți vizitatori care atunci soseau. Le-am recomandat să nu se oprească, ci să continuie plimbarea prin pădure, pentru a descoperi trovanții uriași pe care noi tocmai îi vizitasem.

Plimbarea noastră la babele de la Ulmet a durat aproape două ore. Întorși la mașină, am coborât încet către Bozioru, propunându-ne să revenim cândva pe acele frumoase meleaguri.

Ce se mai poate vizita în zonă? Păi, în primul rând trebuie amintite așezările rupestre din zona Nucu-Aluniș (de la trovanți până în satul Nucu nu sunt mai mult de 15 kilometri, însă drumurile sunt anevoioase). Muzeul chihlimbarului de la Colți este și el un obiectiv interesant, iar despre vulcanii noroioși cu siguranță că ați auzit cu toții.

Ajuns la final de articol, recomand vizitarea trovanților de la Ulmet (Bozioru) tuturor celor care iubesc natura și care sunt atrași de locuri frumoase, dar mai puțin cunoscute.

Toate cele bune!

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de Floryn81 in 17.12.17 21:40:54
Validat / Publicat: 18.12.17 08:14:05
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUZĂU.

VIZUALIZĂRI: 2281 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

11 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Floryn81); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P19 Alte nave spațiale aterizate pe dealul din apropierea cătunului Ulmet.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 50600 PMA (din 39 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

11 ecouri scrise, până acum

webmasterX
[18.12.17 08:16:20]
»

Mutat în rubrica "Trovanții / Babele de la Ulmet, BUZĂU" (nou-creată pe sait)

webmaster
[18.12.17 08:30:33]
»

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecție.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

Dan&Ema
[18.12.17 08:35:55]
»

@Crazy_Mouse:

Salutari excursionistilor de la Ulmet!

Frumos articol. M-am bucurat de fiecare rand citit si de fiecare poza si mi-am amintit cu placere de excursia noastra prin acele locuri cu cateva luni in urma.

Admirabil ca il luati pe junior in drumetii, am tot citit pe unde ati fost cu el. Bravovoua!

Felicitari! Numai de bine!

????

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Zoazore
[18.12.17 10:00:12]
»

@Crazy_Mouse: Zona Bozioru mai este cunoscută pentru multitudinea de fenomene inexplicabile acum!

”Pietrele vii” sunt spectaculoase și, parcă, mai... altfel decât cele de la Costești! Tu ce părere ai?

tata123 🔱
[18.12.17 11:44:00]
»

@Crazy_Mouse: Interesante formațiuni geologice, situate într-un peisaj deosebit. Dacă trovanții de la Costești au formă de ou și de cifra 8, la Ulmet avem mai multe „nave spațiale”.

Am răsfoit o carte-album despre acești trovanți intitulată Trovanții - imnuri de piatră închinate perfecțiunii și armoniei naturii, autori Procopie Ghiță și Daneș Nicolae. Mi-am propus să ajung și eu la „ozn-urile” de la Ulmet, Buzău.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Floryn81AUTOR REVIEW
[18.12.17 13:22:47]
»

@Dan&Ema: Am citit cu interes la momentul respectiv impresiile tale referitoare la trovanții buzoieni, astfel că ne-am hotărât să îi vizităm și noi. În ceea ce îl privește pe cel mic, uneori merge cu mai mult entuziasm, alteori merge mai ”din obligație” , însă rareori îl lăsăm acasă. Încercăm să îl obișnuim cu drumețiile și totodată să îl ținem departe pe cât se poate de gadgeturi care să îl ”învețe” să fie sedentar. Vom vedea în timp cât de mult vom reuși asta.

Mulțumesc frumos pentru aprecieri, lectură și ecou!

Floryn81AUTOR REVIEW
[18.12.17 13:32:08]
»

@Zoazore: Mda, o întrebare interesantă, la al cărei răspuns m-am gândit atunci când scriam. Am ales pe moment să nu compar trovanții de la Costești cu cei de la Ulmet, gândindu-mă că -fiind buzoian- aș putea fi perceput drept subiectiv.

Totuși, ție o să îți răspund la întrebare, urmărind mai multe aspecte:

- ca accesibilitate - trovanții de la Costești sunt mult mai ușor de vizitat (cobori practic din mașină la marginea șoselei și ai ajuns);

- ca poziționare - zona de la Bozioru este mai sălbatică și mai interesantă (natura nu a suferit încă transformări majore din cauza oamenilor);

- ca forme și dimensiuni - aici voi fi subiectiv: nouă ne-au plăcut mai mult trovanții de la Bozioru (sunt mai mari și au forme care mai de care mai ciudate).

Mulțumesc mult pentru lectură și ecou!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Floryn81AUTOR REVIEW
[18.12.17 13:37:20]
»

@tata123: Dacă tot ai ajuns la așezările rupestre din arealul Aluniș-Nucu, sunt convins că o să vizitezi cândva și trovanții de la Ulmet (Bozioru). Probabil că este foarte interesantă lucrarea pe care o amintești; trovanții au stârnit curiozitatea oamenilor în primul rând prin formele lor care mai de care mai ciudate, așa că era firesc ca -la un moment dat- cineva să scrie despre ei. Iar acum scriem și noi pe AFA, astfel că ei vor deveni tot mai cunoscuți.

Mulțumesc pentru lectură și ecou!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
ioan marinescu
[18.12.17 17:17:46]
»

@Crazy_Mouse: Păi dacă am citit și votat partea întâia, am fost curios și la partea doua!

Floryn81AUTOR REVIEW
[18.12.17 18:25:26]
»

@ioan marinescu: Mulțumesc pentru lectură și ecou! Sunt încântat că articolele mele vă stârnesc curiozitatea!

mishu
[24.12.17 11:52:22]
»

@Crazy_Mouse: La fel de frumoasa si interesanta continuarea, am citit cu mare interes si pacere, felicitari, votat cu mare drag.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Dan&Ema, ioan marinescu, mishu, tata123 🔱, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂTrovanții / Babele de la Ulmet:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.075023889541626 sec
    ecranul dvs: 1 x 1