Pasul Tihuta. Tinovul Mare - Poiana Stampei 

TIPĂREȘTE

Plecand de la Vatra Dornei avem de strabatut 25 km pana la Rezervatia Tinovul Mare - Poiana Stampei, cea mai mare rezervatie naturala de turba din Romania. Am fost atentionati ca ne vom deplasa pietonal aprox. 3 km dus-intors de la autocar si prin rezervatie, de aceea ni se recomanda echipament lejer, in special incaltaminte potrivita pentru ca urma sa traversam padurea pe un pod lung de 1 km. Nu ma speria aceasta perspectiva. Vizitasem in 2023 Tinovul Mohos de langa Lacul Sf. Ana si-mi placuse foarte mult aceasta experienta de aceea asteptam cu nerabdare si vizita la Tinovul Mare - Poiana Stampei.

Asadar, pe DN17, de la Vatra Dornei, prin Dorna Candrenilor, Podu Cosnei, ajungem la Poiana Stampei. Autocarul ramane la marginea soselei, intr-o parcare neamenajata, dar binevenita. In centrul ei atrage atentia un colos de piatra caruia i s-a spus cam pretentios “Forestierul”. O sageata indicatoare si un panou informativ ne trimit dincolo de sosea unde, traversand o cale ferata dezafectata, suntem deja in Rezervatia naturala Tinovul Mare, in Depresiunea Dornelor, la limita vestica a judetului Suceava. I se spune “mare” nu doar pentru ca se intinde pe o suprafata mare (695 ha), ci si pentru ca este cea mai mare rezervatie de turba din Romania. In Tara Dornelor exista si Tinovul Mic - la Saru Dornei - dar noi nu aveam timp programat pentru ambele.

La Tinovul Mare - Poiana Stampei ne angajam pe poteca tematica amenajata de-a lungul traseului de vizitare liniar, lung de aprox. 1 km, pe un podet de lemn care traverseaza tinovul. Podetul este intr-o stare foarte buna fiind refacut complet in vara anului 2020. De-a lungul podetului, din loc in loc, sunt amplasate panouri ilustrate, cu informatii (in limba romana) despre tinov - cum s-a format, ce plante si ce animale vietuiesc aici, dar si recomandari comportamentale pentru vizitatori. Ca sa parcurgi intreg traseul dus - intors, in pas lejer, nu ai nevoie de mai mult de o ora. Daca insa doresti sa aprofundezi informatiile despre tinov si te opresti sa studiezi in amanunt fiecare panou, timpul se prelungeste.

Panourile informative, in majoritatea lor, nu au o forma standard. Exista unele care seamana cu o fantana. Invartind la manivela, aduci in fata ochilor alte si alte informatii. Cateva cuburi de lemn avand pe fiecare fata cate o ilustratie sau o explicatie, ne ofera alte informatii. De asemenea, din lemn, sunt niste reprezentari originale ale animalelor si plantelor pe care le poti descoperi in tinov. Pe mici discuri asemanatoare unor capacele decupate in lemn sunt schitate urmele unor labe de animale. Daca ridici un capacel vezi conturat animalul caruia ii apartine acea urma. In cazul arborilor este conturata si decupata forma frunzei. In fine… Fotografiile pe care le atasez poate ca sunt mai sugestive decat explicatiile mele.

Daca te simti obosit, iti poti trage sufletul pe bancile de lemn, fixate pe busteni, estetic foarte bine incadrate in peisaj. Si acestea au traforate insemne legate de vegetatia din zona.

Ce vezi de-a lungul deplasarii?

Mai intai, chiar la intrare, trei panouri mari informeaza despre ceea ce urmeaza sa vezi. Inainte de a intra in tinovul propriu-zis, traversezi cateva sute de metri de padure deasa de molid. Multi arbori sunt doborati de vant. Ai ocazia sa afli de ce sunt lasati acolo unde au cazut, dar si care este diferenta dintre molid si brad (acele molidului inteapa, iar conurile sunt indreptate in jos, in timp ce acele bradului nu inteapa, iar conurile sunt indreptate in sus).

Pe masura ce inaintezi in tinov observi ca pinii sunt mici, contorsionati, cu trunchiuri subtiri. Acesti pini traiesc doar in turbarii, in conditiile in care vegetatia are un ritm de crestere mai lent din cauza deficitului de substante nutritive din sol. Arborii cu varsta de 100 de ani pot avea doar 20-30 cm in diametru in timp ce intr-o padure obisnuita pot atinge 60-80 cm. N-am vazut “Pinii Imbratisati”, dar un panou ni i-a semnalat. Sunt doi pini care s-au impletit in crestere parand ca se imbratiseaza. Acesta este un panou special care spune “Lasa-ti mintea sa cutreiere, ochii sa se minuneze si sufletul sa se bucure de imaginea celor doi pini imbratisati din fata ta!”. Nici Roua cerului (Drosera rotundifolia) - singura planta carnivora din Romania nu a fost de vazut. Asta pentru ca - se spune - cea mai potrivita parioada pentru a o vedea este iunie-iulie. Am vazut-o insa pe intrernet. Are frunze mici, rotunde, acoperite cu perisori rosii care produc o substanta lipicioasa, atragatoare pentru insecte. Prinse acolo, nu mai au scapare. Nici Bumbacarita nu a fost de vazut. Planta asemanatoare bumbacului, cu smoc alb, pufos, care acopera fructul, ni se arata doar in perioada mai-iunie.

Am vazut in schimb, din abundenta, merisor si afin, doua specii de arbusti pitici, cu fructe mici, rosii si brumarii, comestibile. Toate indicatiile specialistilor si ale ghizilor spun: “Nu parasi podetul! Un singur pas pe muschi poate distruge un strat care a crescut 50 de ani”. Desigur, noi, disciplinati, ne-am conformat, dar am intalnit in tinov localnici care ofereau spre vanzare galetuse pline cu merisor abia cules. Altii, aplecati, culegeau de zor micile bobite rosii. Oare cati pasi interzisi au facut ei?

In tinov, printre trunchiurile de copaci doborati de vant, unii uscati, altii in petrefactie, vezi intinderi intregi de muschi de turba - cel care sustine intregul ecosistem producand turba.

La capatul podetului, in vale, auzi clipocitul unui parau. Este Dornisoara pe care o poti traversa pe un podet daca vrei sa treci dincolo. Exista si o intrare secundara in tinov, intrare care nu ne-a interesat, noi trebuind sa ne intoarcem acolo unde ne astepta autocarul. In plus, am fi avut de coborat o panta destul de abrupta pentru multi dintre noi.

Incantati de peisajul linistitor, cu pini, muschi, ferigi si tufe de merisor, precum si de lectia de biologie in mijlocul naturii, ne-am intors la autocar si am parasit Tinovul Mare - Poiana Stampei luand calea spre Bistrita. 

Pasul Tihuta numit si Pasul Bargau, este trecatoarea situata pe culmea dintre Magura Calului (1229 m) la est si Muntele Piatra Fantanele (1067 m) la vest. La altitudinea de 1201 m, pe o distanta de 5 km, Pasul Tihuta este portiunea din DN17 care face legatura intre Depresiunea Dornelor de unde tocmai veneam si Depresiunea colinara a Transilvaniei spre care ne indreptam.

Se spune ca vechiul drum care trecea prin Pasul Tihuta a fost construit din dispozitia Consiliului de Razboi al Armatei Austro-Ungare, in perioada 1812-1817. Acest drum a fost abandonat, dar in 1969 a fost refacut. Soseaua pe care se circula acum este foarte buna, asfaltata si marcata.

Mai inainte de a ajunge la Bistrita, o deviatie spre stanga conduce la Colibita, lacul artificial, cu baraj, cu posibilitati de agrement, care avea sa ne ofere si noua cateva ore placute.

In incheiere

N-as putea spune care este cea mai buna perioada pentru a vizita tinovul. Pot spune insa ca nu cred ca noi am prins o perioada prea buna deoarece terenul era uscat si nici pomeneala de mlastina sau de zona umeda. N-am vazut multe din plantele considerate endemice in tinov. Pentru mine, daca n-as fi citit informatiile de pe panouri, aceasta ar fi fost o simpla, totusi placuta, plimbare prin padure.

Daca nimeresti acolo intr-o perioada umeda fii precaut si incalta-te corespunzator! S-ar putea ca dupa ploi umezeala solului mlastinos sa acopere partial scandurile podetului. De asemenea, se stie ca zonele umede atrag tantarii, deci, o grija in plus!

De retinut ca accesul in tinov este gratuit si nu exista un program de vizitare. Se recomanda insa vizita pe lumina de zi pentru fotografii si pentru a te bucura din plin de frumusetile padurii.

Plimbarea prin tinov este accesibila si pentru familiile cu copii, dar acestia trebuie supravegheati. Podetul de lemn nu are balustrade. E bine sa aveti apa si ceva gustari pentru ca in rezervatie nu veti gasi nimic. Nici macar o toaleta sau un izvor. Fiind rezervatie, bineinteles ca nu se poate campa si nu se poate face foc.

Si nu in ultimul rand trebuie retinut ca in zona sunt ursi. Trebuie avut in vedere ca suntem la marginea Muntilor Calimani, una dintre zonele din Romania in care vietuieste o mare populatie de ursi.

Tot in incheiere, doresc sa fac doua completari, poate de utilitate pentru intelegerea fenomenului numit tinov.

Ce este un tinov?

Tinovul este o zona umeda si mlastinoasa in care se acumuleaza turba. De aici si denumirea populara de turbarie. Turbariile nu sunt altceva decat soluri bogate in materie organica provenita de la plante, slab sau deloc descompusa din cauza lipsei de oxigen. 

Tinovul Mare - Poiana Stampei, cea mai mare turbarie din Romania si singurul zacamant de turba rosie din Europa, incepand a se forma imediat dupa ultima era glaciara, are 8.000-9.000 de ani. Stratul de turba atinge 7 m grosime (turba se acumuleaza cu aprox. 1 mm/an).

Cum explica specialistii formarea Tinovului Mare?

Ultima era glaciara se terminase, gheata se retrasese din Carpatii Orientali, iar in depresiunea dintre actualii Munti Calimani, Suhard si Bargau s-a format o mlastina intinsa. Pe terenul plat apa stagna, drenajul fiind redus. In aceste conditii - umiditate constanta, lipsa de oxigen, aciditate ridicata - plantele moarte (muschi, ferigi, frunze) nu s-au mai descompus normal. In loc sa se transforme in humus, s-au depus strat peste strat, formand turba.

Tinovul Mare - Poiana Stampei este un habitat natural pentru o varietate de plante rare, protejate la nivel european: Curechiul de munte, Roua cerului, Trifoiul de balta, Limba cucului si diverse specii de orhidee salbatica. De asemenea panourile informative ne mai semnaleaza muschiul de turba, pedicuta, bradisorul, feriga, bumbacarita, mana Maicii Domnului, paiusul, iarba albastra si rogozul, iar dintre plantele lemnoase, alaturi de pin si de molid, mesteacanul, ienuparul comun si cel pitic. 

Fauna este de asemenea bogata, dar noi ne-am bucurat ca nu am intalnit nici una dintre aceste vietuitoare. Diferite specii de gandaci si paduchi de plante, paianjeni, libelule, plosnite de plante, fluturi… Dintre animalele mici, salamandra, tritonul carpatic, soparla de munte, broasca rosie de munte, sarpele de apa si brotacelul, iar dintre pasari sorecarul, ciocanitoarea pestrita, cinteza si macaleandrul.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 20 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI