O vizita cutremuratoare in lagarele de la Auschwitz si Birchenau

TIPĂREȘTE

Binenteles, nu este destinatia ideala a unei vacante perfecte insa, de multa vreme mi-am dorit sa ajungem si sa vizitam binecunoscutele lagare de la Auschwitz. Motiv pentru care am inclus in traseul nostru si acest obiectiv.

Desi cutremuratoare, vizita a fost interesanta, mai ales ca am avut sansa de a vedea cu ochii nostri lucruri invatate numai din cartile de istorie de la scoala sau vazute numai la televizor.

Am ajuns si am parcat masina. Pentru a vizita lagarele, trebuia platita o taxa de intrare. Plata biletelor se facea doar in zloti, asa ca am fost nevoiti sa schimbam euro, la un curs nu foarte convenabil, dar nu a mai contat…

Dupa ce am primit statii si casti, se formeaza un grup de engleza si iata ca intram in incinta lagarului. Totul era mohorat: cerul, ploaia marunta care cadea, cladirile…doar iarba verde parca era ireala.

“ARBEIT MACHT FREI” scrie pe inscriptia de deasupra portii, adica “MUNCA TE ELIBEREAZA”.

Am trecut pe langa un pavilion solid, din caramida arsa cu ferestre si usi solide, nu stiu daca chiar din timpul razboiului sau refacut. Am gasit si pozat si un panou cu planul lagarului AUSCHWITZ I, pentru o mai buna orientare.

Inconjurate de garduri din sarma ghimpata, erau baraci folosite ca sali de mese. Am vazut multe poze cutremuratoare facute in timpul existentei lagarului.

Peretii din holul primului pavilion vizitat erau plini de poze cu detinutii din lagar. Le-am privit cu atentie…nici un zambet nu am reusit sa zaresc in multele figuri vazute, nici o raza de speranta nu am intalnit in spatele acelor ochi tristi, pierduti si fara scapare…

In spatele unor geamuri erau uniforme care au fost purtate de detinuti: dungi verticale, alb cu albastru, rupte si murdare. Poze cutremuratoare cu copii schelet…copii in viata!

Trecand pe langa o sculptura care reprezenta o mama cu copilul ei, am fost pur si simplu ingroziti: fete incruntate, grave, serioase…capul era anormal, parca aduceau cu figurile de extraterestri vazute in filme…oricum, numai induiosatoare nu era acea sculptura!

Ghida ne-a povestit mult despre copiii din lagar si despre chinurile la care au fost supusi acestia. Si acum, cand imi amintesc, mi se ridica parul pe maini…Am vazut si locul unde erau executati prizonierii, care era insa refacut cu pietre noi. Jos, in acel loc, erau puse flori si lumanari…impresionant!

Am intrat si in camera de judecata, si aceasta era refacuta. Insa poza nu mi-a iesit foarte bine, motiv pentru care nu am pus nici o poza de acolo.

Paturile folosite de detinuti erau de fapt niste pleduri murdare, puse pe jos, in conditii crunte. Erau si paturi din lemn, suprapuse, afland ca acestea se numeau “priciuri”.

Camera unde se aflau spalatoarele si toaletele era mizerabila, peretii foarte murdari, conditiile erau sub orice critica. La subsol erau celule pentru cei pedepsiti la carcera, vizitarea lor fiind insa limitata.

Am vazut si panouri cu detinutii pe nationalitati si liste scrise de mana cu numele lor.

In curte, langa gard, era mult pietris. Acesta era folosit pentru a face zgomot sub picioarele celor ce incercau sa evadeze.

Am vazut si pozat si o harta cu orasele de unde erau adusi detinutii. Am remarcat insa ca, desi aflat pe harta, Bucurestiul nu facea parte dintre acestea (nu era unit printr-o linie ca celelalte orase).

In spatele unor vitrine din sticla am vazut maldare de cutii de gaz toxic, gramezi cu ochelari de vedere confiscati de la detinuti, pamatufuri, pensule, castroane folosite pentru ras, cani, castroane, farfurii cu care soseau prizonierii, etc.

Erau de asemenea multe geamantane si genti, cu numele posesorilor pe ele. Acestea erau taiate si sfasiate pentru cautarea aurului, bijuteriilor si banilor.

Camere intregi cu incaltaminte barbateasca, de dama si de copii, supuse aceluiasi tratament ca geamantanele…va spun sincer, imaginile erau inspaimantatoare si numai daca incercai sa iti imaginezi un om care a purtat o pereche de pantofi din miile care erau acolo, te apuca un sentiment de spaima!

Alte sentimente cutremuratoare am trait in fata cuptoarelor in care se spune ca erau arsi prizonierii si la dusurile unde erau gazati. Nu ai cum sa le privesti fara sa iti imaginezi ce se intampla acolo!

Toate pavilioanele erau inconjurate cu garduri de sarma ghimpata si erau dispuse peste tot foisoare de supraveghere.

Dupa toate acestea am luat un autobuz de legatura si ne-am deplasat la Birchenau. Aici, comparativ cu Auschwitz I, majoritatea caldirilor erau baraci din lemn. Conditiile de cazare de aici erau mult inferioare celor din Auschwitz I. Priciurile (paturile supra-etajate) unde se dormea la comun erau dispuse in baraci unde iarna mureai de frig (desi era o soba acolo) si vara erai ca in cuptor. Binenteles, pe aceste paturi era numai lemn, nici macar pledurile subtiri vazute in cealalta parte nu existau.

Am vazut vagoane cu care erau adusi detinutii in lagar si linia de tren pe care soseau garniturile cu detinuti.

Asa cum am spus si la inceput, desi nu este o destinatie in care vezi lucruri frumoase, vizita s-a dovedit a fi extrem de interesanta. Nu este un loc unde sa mergeti cu copii mici, am fost noi, ca adulti, marcati de tot ce am putut sa vedem acolo…nu stiu cum as fi explicat copilului meu de ce a existat acel loc…

Va afla insa, la momentul potrivit, si acest lucru…

---

VIZUALIZĂRI: 9764 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI