În review-ul anterior, vezi impresii, spuneam că am alergat, cu mașina, ca să ajungem la Oswiecim, la Pamięci i Muzeum Auschwitz-Birkenau (Memorial și Muzeu Auschwitz-Birkenau) fostul Auschwitz, Lagăr de Concentrare și Exterminare Nazist, la timp pentru turul de la ora 13:15, se decalase cel de la 14:15 la care făcusem rezervarea. Complexul a fost înființat în anul 1947 și include părți din două lagăre de concentrare, Auschwitz I și Auschwitz II-Birkenau, se întinde pe o [...] — citește

De la Galeria Krakowska (statia de maxi taxi) am plecat dimineata devreme, cred pe la 7:30 spre Oswiecim - 8 zloti biletul de persoana). Drumul dureaza cam 90 de min. si maxi- taxi te lasa chiar la lagarul nr 1, dar parcarea este in curs de amenajare si trebuie sa ocolesti~ 1 km pana la intrarea in muzeul lagar nr 1. Biletele le- am cumparat de- acolo, nu de pe net (215 zloti/ 3 pers). Intri ca la aeroport si ti se da obligatoriu ghid, casti, fara ele NU intri in primul lagar ceea ce este [...] — citește

Salutare dragi colegi si navigatori pe siteul A. F. A. Astazi vreau sa va impartasesc si voua impresiile mele despre muzeul memorial Auschwitz din Oswiecim Polonia. Am hotarat ca titlul acestui review sa fie un citat din Zaharia Stancu, pentru ca istoria ne-a condamnat sa nu uitam atrocitatile comise acolo. Si ca o mare datorie morala sa nu mai permitem istoriei ca aceste evenimente sa se repete. Citisem acum cativa ani un review despre acest muzeu scris de domnul Traian Leuca, un om [...] — citește

„Cei care au uitat trecutul sunt condamnati sa il repete” – George Santayana Sirurile de arbori care se vad in zare, fosnesc sub o adiere de vant starnita din senin. Este dimineata. In aer se simte un miros dulceag de iarba proaspat cosita, iar sub lumina cruda a soarelui de iunie aleile de pamant care fac legatura intre baracile din complexul Birkenau incep sa prinda viata. Sunt 170 de hectare de teren pe care incercam sa-l cuprindem dintr-o privire. Acum pe aleile delimitate de [...] — citește

Se sting ultimele dovezi vii ale unei istorii nu prea îndepărtate. Tot mai puţini supravieţuitori cu numere tatuate pe antebraţ mai pot povesti amintiri din infern. În curând vom găsi mărturiile lor doar ca voci ale trecutului. Memoria noastră şi a celor ce vin după noi trebuie să rămână trează. Nu ştiu dacă e bine sau rău, dar mi-am propus să ajung în această viaţă la Auschwitz. Şi am ajuns. De fapt ştiu: e bine. M-ar fi împovărat un sentiment de vinovăţie [...] — citește