Ein Bokek, resort turistic - terapeutic israelian de top

TIPĂREȘTE

Spuneam, aici, că în jurul orei 14:30 eram în Stația Nahal David Field School așteptând autobuzul pentru a merge la Ein Bokek, sunt două, Bus 444 și Bus 486, cu care puteam merge, dar am mers cu al treilea, nu autobuz ci autoturism….

În stație au venit doi tineri germani care megeau ca și noi și stând de vorbă cu ei am fost abordați de un șofer care s-a oferit să ne ducă la Ein Bokek pentru 25 NIS. Știind stilul evreiesc l-am întrebat dacă „pentru toți”, răspunsul a fost cel pe care îl așteptam, „pentru o persoană”. A scăzut la 23 NIS, prețul unui bilet de autobuz, nu știam dacă cei doi tineri voiau să meargă cu taxiul, am negocit 20 NIS de persoană și am plecat toți patru.

Auzindu-ne vorbind românește șoferul ne-a spus că știe românește, că este căsătorit cu o româncă, are 2 băieți și că a fost în România în anul 1978, când a văzut mai multe orașe, știa de Pitești și Dacia noastră. Vorbea 6 limbi străine, cel mai bine engleza și româna.

Ne-a spus câte ceva despre Neve Zohar, cunoscut ca satul așezat în punctul cel mai de jos al pământului, peste 400 de metri sub nivelul mării, pentru aerul lui sănătos și deșertul cu peisaje sălbatice, uimitoare. Este un sat mic, cu mai puțin de 100 de locuitori, neve-zohar.co.il este site-ul lui.

Știam că este o alternativă de cazare mai ieftină decât Ein Bokek și că a început să-și dezvolte turismul, având și o plajă bună, cele mai cunoscute și apreciate cazări fiind Guest House Neve Zohar Dead Sea și Apartments Neve Zohar Dead Sea cu circa 70 – 80 euro pe noapte, în Ein Bokek prețurile ajungând la 150 – 200 de euro...

În plus distanțele pentru împrejurimile prezentate în review-urile anterioare sunt mult mai mici, Masada (vezi impresii) la circa 23 kilometri, En Gedi (vezi impresii) la vreo 38 de kilometri iar Ein Bokek la doar 7 kilometri, decât cele din Eilat.

Sătucul oferă și alte posibilități pentru petrecerea timpului, Jeep Tururi, Plimbări cu Cămile, Circuite cu Biciclete Montane, Rappelling, Drumeții, Gratar în Deșert și Sărbători Beduine fiind doar câteva dintre ele….

Aș mai spune aici, deși nu prea are legătură cu subiectul acestui review, că obiectivele prezentate mai sus se vizitează destul de ușor din Ierusalim, distanțele de parcurs fiind mai mici, circa 115 kilometri, cu trecere prin En Gedi și Masada față de 200 kilometri până la Eilat și timp dublu.

Șoferul nostru a mers bine, a parcurs cei circa 30 de kilometri în vreo 20 de minute și ne-a dus la Plaja Publică de lângă Hotelul Royal, unde ne-am despărțit de el și tovarășii noștri de călătorie.

Ein Bokek, în română “Ochiul Caprei” este un resort turistic, o stațiune hotelieră pe malul Mării Moarte.

Este o zonă cunoscută încă din epoca romană prin Metzad Bokek, o mică cetate care proteja caravenele cu sare ce treceau pe acest drum, azi este cunoscută prin elegantele hoteluri de 4 și 5 stele și diversele tipuri de spa, prin tratamentele de sănătate specifice Marii Moarte ce sunt oferite turiștilor și prin Defileul Bokek, cu floră și faună tipice de deșert, cu izvoare de apă ce creează mici oaze de verdeață, pe care Pârâul Bokek l-a săpat în stânci.

Dezvoltarea stațiunii a început în anul 1960 cînd a fost deschis primul hotel, astăzi sunt 16 hoteluri scumpe și elegante care găzduiesc mulțime de turiști, devenind resortul turistic și terapeutic cel mai mare și cel mai dezvoltat de pe coasta Mării Moarte, având numeroase clinici și spa-uri, izvoare termale, centre comerciale, restaurante și baruri pentru terapie, relaxare, deconectare…, numărul de hoteluri, clinici și facilități fiind în continuă creștere pentru a răspunde afluxului tot mai mare de vizitatori zilnici, de turiști și pacienți pe termen lung.

Este o stațiune frumoasă, cosmopolită, elegantă și apreciată atât de turiști cât și de specialiști…

Plaja, cu sectoare publice și sectoare private, închiriate de hoteluri, este cunoscută ca una foarte bună, chiar cea mai bună de la Marea Moartă, pe TripAdvisor este apreciată de mai mult de 500 vizitatori cu o medie de 4,5 puncte. Plaja, cu superbe vederi spre mare și spre munte, se întinde pe întreaga lungime a zonei hoteliere și oferă toate facilitățile necesare, o promenadă atractivă și un snack bar cu mâncare ușoară, gustări și băuturi, salvamari și adăposturi cu umbră, fântâni cu apă pentru băut, dușuri în aer liber și spălătoare pentru picioare, vestiare și toalete, băi și iluminat de noapte. Altele au destinații speciale, scaunele de plajă sunt rezervate oaspeților hotelurilor și închirierilor, iar vara, în zone special amenajate, există grătare și este permis dormitul pe plajă.

Este mult diferită de plaja iordaniană a Mării Moarte. Intrarea în apă se face lent, pe o distanță nu prea scurtă, plaja este largă, urmează stațiunea, apoi colinele, destul de departe de apă, în Iordania nu prea există plajă, coasta stâncoasă coborând brusc la nivelul mării, intrând în apă.

Apa Mării Moarte, mare situată la 400 m sub nivelul mării planetare, are o salinitate foarte mare, de vreo 8 ori mai mare ca a oceanului, conține peste 20 de minerale dintre care 12 sunt unice și are o greutate specifică atât de mare încât se poate pluti fără efort, fără teamă de înec, dar cu teamă pentru ochi…. Sarea extrage toxinele din porii corpului, iar bromul, tot cu mare concentrație, are un efect foarte relaxant asupra sistemului nervos.

Pentru intrarea în apă sunt recomandați pantofi de protecție împotriva pietrelor și a bucăților de sare de pe fundul mării și chiar împotriva aricilor de mare.

Am stat pe plajă, e așa plăcut să faci plajă în luna februarie, am intrat în apă, încet și cu atenție neavând nici măcar șlapi să ne protejeze, plaja era măturată iar sarea de pe fundul mării destul de fărâmițată…. Am descoperit și o pasarelă de care ținându-mă am mers mult mai ușor prin apa sărată.

Apa destul de caldă, sărată și uleioasă, mult mai sărată și mai uleioasă ca peste mare în Iordania, pe care o văzusem cu doi ani în urmă, vezi impresii, era plăcută și relaxantă, despre plutit ce să mai spun, era mai greu să te scufunzi!!

Am stat la soare, am mai intrat în apă, dar pe la 16:30 soarele a dispărut brusc, nu în nori ci în spatele colinelor înalte situate în vestul stațiunii și destul de aproape de plajă și tot așa brusc a scăzut și temperatura!! Nu am profitat prea mult de apă și plajă neștiind că acolo soarele apune cu o oră mai devreme decât în restul regiunii. De ce?? Explicația e simplă, colinele înalte situate în vestul stațiunii și destul de aproape de plajă acoperă mult mai repede soarele care în celelalte zone rămâne pe cer.

Așa că ne-am spălat, ne-am îmbrăcat și am plecat să străbatem stațiunea de la sud la nord, să-i vedem frumusețea, aveam aproape 2 ore la dispoziție, autobuzul spre Eilat având plecarea pe la 18:30.

Am trecut pe lângă Complexul Comercial, apoi pe lângă Dead Sea Mall, deschis pe jumătate, deși construcția este terminată, ne-am plimbat prin Community Garden și prin zona lui amenajată pentru spectacole și pe Ein Bokek Promenade am ajuns la plaja de la capătul nordic al stațiunii, de unde am revenit spre centru. La ducere am văzut mai multe hoteluri ziua, la întoarcere aceleași hoteluri pe înserat, frumos luminate, pozele vor vorbi mai bine ca mine, și am facut o scurtă vizită la mall, nu am cumpărat nimic, prețuri intangibile,..., am cumpărat un magnet, 10 NIS, de la un mic magazin de lângă supermarket și ne-am continuat plimbarea.

Stațiunea este foarte frumoasă, are multe flori deosebite, alei cu palmieri ornamentali, mari și înalți, are sensurile giratorii frumos împodobite și diferite unul de altul. Mi-au plăcut hotelurile, în special luminate seara când își schimbă culorile, spun acum, nu cred că voi scrie despre Eilat, și acolo sunt flori și palmieri, sensuri giratorii frumos împodobite și hoteluri cameleonic luminate.

M-aș fi plimbat mai mult, era cald, era plăcut, încă nu simțeam oboseala unei zile pline, dar se apropia ora plecării și ne-am retras spre Oasis Station, mai erau vreo 10 minute și venea autobuzul 444.

Am mai butonat telefoanele, cele 10 minute au trecut, au mai trecut încă zece, nu știam ce se întâmplă…. O tânără care era în stație ne-a spus că autobuzul va veni dar întârzie puțin, și a venit… cu vreo 20 de minute întârziere.

Aveam biletele cumpărate din Eilat, aveam locuri dar le-am găsit ocupate, șoferul ne-a spus că sunt 2 autobuze care merg la Eilat, era joi și lumea se pregătea pentru Sabat, nu urcasem în al nostru, dar într-o stație următoare autobuzele s-au întâlnit, au făcut schimb de pasageri, au plecat la drum, și după o călătorie normală ajungeam, pe la ora 21:45, la Central Station în Eilat.

Spuneam că a fost o zi plină, plimbare printr-o stațiune cu proprietăți unice pentru sănătate, cu un peisaj nu des întâlnit, selenar, zdrobit de canioane și stânci dar și cu oaze miraculoase, o stațiune care face minuni asupra corpului și sufletului uman și oferă relaxare totală.

Este o destinație de neratat și o recomand tuturor iubitorilor de mare, cu mențiunea că merită să stea mai multe zile acolo, acolo aș reveni și eu, nu sunt amatoare de mare, ar fi singurul loc unde aș merge, la marea asezonată cu peisajele din jur...

---

VIZUALIZĂRI: 2240 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI