Port River Hotel, de 5*, în Antalya

TIPĂREȘTE

După trei nopți de odihnă în zona Cappadocia, mai precis în orașul Ürgüp, la hotelul „Perissia Hotel & Convention Center”- despre care am scris aici, am revenit în Antalya pentru ultimele trei zile ale excursiei noastre în Turcia, în perioada 4 - 11 octombrie.

De data aceasta am fost cazați la un alt hotel, nu la cel din prima seară, când a început micul nostru periplu în Turcia. Este vorba, după părerea mea, despre „fratele mai mare” al lui „Lake River Side” despre care am scris aici vezi impresii, aflat la max. 1,0 Km de el, puțin mai la S-E, și care se numește Port River Hotel. Este tot un hotel de 5 stele, dotat cu tot ce trebuie pentru a-și justifica clasificarea.

Am spus că este „fratele mai mare”, pentru că pare a fi ceva mai „înstărit”. Încă de departe se remarcă construcția rotundă, înaltă de cinci nivele + mansardă iar la intrare, după ce treci de ușa rotativă, te întâmpină un spațiu larg, în formă de cerc, bine luminat cu candelabre mari, de forma unor mingii. Pe lângă aceste corpuri de iluminat din hol atenția îți este atrasă de către cele două cabine transparente ale lifturilor, care culisează sus/jos, de la mansardă până la nivelul restaurantului aflat la subsol. Urmărind cabina liftului ce urcă, ochiul „fuge” către luminatorul rotondei ce pare a fi un mare păianjen ce și-a țesut o pânza fină, diafană. Mai observi desenul frumos, în alb-negru, al pardoselii și mesele mici, rotunde, cu fotolii așezate mai înspre centrul marelui hol. De aici, dacă privești în jos, observi nivelul inferior, Subsolul, cu o pardoseală la fel de frumoasă și cu o masă de biliard, lângă care sunt alte două măsuțe cu fotolii, la fel ca cele de la Parter. La Subsol este restaurantul, barul și terasele cu mese, unde se poate mânca și prin care se poate ieși spre curtea laterală, din dreapta intrării principale, ce desparte „Port River” de vecinul său, „J’Adore”.

Celelalte trei corpuri principale ale hotelului se aliniază, unul după altul, în spatele rotondei ce se vede chiar de departe, de pe șosea. Formalitățile de cazare au decurs rapid, acesta fiind meritul ghizilor, buni organizatori. Spre bucuria mea aici, la recepția hotelului, îmi fusese adusă haina pe care am uitat-o în urmă cu patru zile la hotelul-frate, „Lake River-Side”, tot datorită D-lui Sercan, Ghidul Șef, care-i anunțase de „uituceala” mea și că vom reveni la „Port River”. ȘI pentru acest motiv nota acordată de mine, la final, capătă o bilă albă, în plus!

Noi am primit cheia camerei cu nr. 2608, ce definește corpul nr. 2 de clădire, (primul fiind cel rotund), etajul 6 - adică mansarda - și camera nr. 8, care are baconul spre latura vecină cu celălalt hotel și de unde se vede piscina.

Camera este potrivită ca mărime, nu te împiedici de mobile, dar nici nu dansezi, cum am mai văzut în alte părți. Are un pat matrimonial cu saltea foarte odihnitoare și lenjerie impecabilă. Pe ambele părți ale lui sunt noptiere cu veioze, întrerupătoare și prize pentru încărcătoare. Pe latura cu fereastra se află o măsuță rotundă, un fotoliu și ușa spre balconul mobilat cu o măsuță rotundă și două scaune. Aici se poate fuma, scrumiera de pe masă sugerând acest lucru. Pe peretele de la picioarele patului sunt montate TV-ul și două oglinzi, de o parte și de alta a lui, iar sub ele este masa cu scaunul, unde eu mi-am așezat laptop-ul, prizele fiind în apropiere. Internetul a funcționat bine și conectarea la el n-a pus probleme. Minifrigiderul este sub masă și, lângă el băncuța pentru bagaje. Dulapul de haine are două uși cu oglindă înaltă între ele și un corp lateral prevăzut cu polițe, pentru depozitarea lenjeriei sau a ceea ce doriți. Există aici și o cutie de valori, pe care n-am folosit-o.

Baia este mare cu cabină de duș transparentă, lavoar alb așezat pe blat negru, are uscător de păr, oglindă pentru „make-up” și consumabile de bună calitate. Prosoapele impecabile au fost schimbate zilnic, iar apa caldă a curs non-stop, când am folosit-o.

Pe holul lung și frumos decorat de la subsol, în drum spre restaurant, sunt magazine cu de toate, lucruri imediat folositoare turiștilor, sau cu suveniruri. Chiar din prima seară ne-am oprit la locul cu ușile larg deschise, care-și așteptau - și invitau - clienții pentru SPA. Ne-am înscris și noi pentru a doua zi, neștiind care va fi ora de întoarcere la hotel, ultima oră de programare fiind 18,30, pentru pachetul cu durata minimă - pe care l-am ales noi - și cu rugămintea de-a putea fi reprogramați, în caz că nu vom ajunge la timp. Acest lucru s-a și întâmplat, însă reprogramarea pentru ziua următoare ne-a făcut-o Ghidul-Șef, Dl Serkan, din mersul autocarului.

Holul spre Restaurant este lung, pe el aflându-se și lifturile celorlalte corpuri de cazare, iar înaintea intrării, spre bucuria noastră, am folosit un dezinfectant pentru mâini, montat pe un suport special. Încă de la intrare te uimește spațiul larg, luminat „à giorno” la ora cinei și numărul mare de turiști, ce se învârt de colo-colo prin fața vitrinelor cu muuuulte feluri de mâncare, din care ai vrea să alegi cât mai diferit. Chiar dacă-mi plac mai toate mâncărurile și în mod special dulciurile, de data aceasta m-am abținut și-am luat ceva ușor, mai ales că mă aflam după o criză biliară începută în Cappadocia, din cauza căreia am fost nevoită „să sar” peste trei mese, și finalizată aici, în Antalya.

Despre bogata ofertă a restaurantului, la cină sau la mic dejun, n-am să fac multă vorbire, pozele atașate vor spune ele mai bine ce este de spus. Am să fac, totuși, remarca că la micul dejun, în toate cele trei dimineți, cafeaua era, de fapt, un ness lung și „chior”, adică fără gust! :(Nu știu de ce s-a întâmplat asta, având în vedere că ne găseam la un hotel de cinci stele și, mai ales, în țara căreia i s-a dus buhul pentru minunata ei „cafea turcească”! (Că au o cafea grozavă :p ne-am convins și noi, dar nu aici, ci, la un magazin special de vânzare a cafelei, în Alanya, „Tugba” se numește, - de unde am cumpărat cafea boabe, preambalată, pentru acasă; înainte de o cumpăra am testat-o chiar în magazin, fără plată și preparată pe loc; cu mâna pe inimă vă spun că nu se compară cu ce găsim pe piața de acasă, unde am încercat majoritatea tipurilor; într-un cuvânt: m-am „îndrăgostit” de cafeaua turcească!).

Mai fac precizarea că și aici lichidele, apa sau berea (nu știu dacă și ceaiul:-?? , n-am verificat) - la cină, se plătesc, însă la micul dejun ceaiul, sau cafeaua, nu se plătește.

Într-una din dimineți am mers mai devreme ca de obicei la micul dejun și, apoi, ne-am plimbat puțin prin curtea laterală a hotelului. Am făcut câteva poze în care am surprins dotările exterioare (piscină, tobogan și loc de joacă pentru copii, scenă de spectacole) și ne-am jucat puțin la masa de ping-pong, de lângă piscină. Ce păcat că nu am avut mai mult timp să stăm acolo! Timpul ne presa, trebuia să fim „la fix” în autocar, altfel eram „somați” să spunem o poezie, sau să prestăm un moment artistic, fiecare ce dorea. Era „pedeapsa”- propusă de ghidă și acceptată din start, fără rezerve, de noi toți, pentru fiecare minut de întârziere! O metodă bună după părerea mea, pentru că nu-i ușor să aduni la ora fixată pe toți cei 33 de turiști. De teama „pedepsei” majoritatea ne-am conformat, însă tot a trebuit să spun și eu o poezie pentru minutul întârziat într-una din zilele excursiei, lucru pe care l-am făcut cu plăcere :), scuzându-mi întârzierea. Într-una din zile s-a întâmplat să întârzie puțin chiar Ghidul-Șef, și-a plătit asta cu o sticlă de Raki, băutura lor tradițională, cu aromă de anason, pe care am degustat-o toți din autocar.

Am să spun, doar, câteva cuvinte și despre timpul cât am fost la „baia turcească” a SPA-ului. Pachetul ales de noi ar fi costat 50 euro/pers., însă am primit discount și, pentru 40 euro ne-am răsfățat, timp de 1 ½ oră, cu oferta aleasă. La SPA trebuie să vă îmbrăcați, musai, cu costum de baie! Prima dintre proceduri a fost sauna, unde am stat max. 10 min, pentru înmuierea pielii. A urmat baia turcească propriu-zisă, însoțită de un masaj ușor și de „peeling”-ul făcut cu o mânușă specială, după care a urmat „relaxarea”, într-un loc frumos amenajat, cu paturi cu baldachine din dantelă și unde se auzea, în surdină, o muzică care te invita la somn. Mihai chiar a rugat să fie oprită, să nu adoarmă. După relaxare am mers în sala de masaj cu ulei. Și aici se auzea în surdină muzica relaxantă. Pe mesele speciale ni s-a făcut masaj mai serios, cu un ulei aromat, pe ambele părți ale corpului – față/spate - și la membre, mâini și picioare. La final ni s-a aplicat pe față o mască din alge, cu care am stat până s-a uscat. După ce ne-am spălat fiecare pe față, la vestiar, am primit – la final – cadou câte o mânușă de „peeling”. Asta am primit la pachetul ales și, după această baie a trebuit să fac duș în cameră, să îndepărtez uleiul în exces rămas pe corp și să mă spăl pe cap ca la mine acasă, cu balsam la final. În acea noapte am dormit ca un prunc nou născut!

Cam asta a fost tot ce-am putut să povestesc și, după trei nopți dormite aici, ne-am înapoiat acasă.

Recomand cu căldură și acest hotel din Antalya, :)) pentru eleganța și mâncarea oferită, mai puțin pentru ness-ul de la micul dejun! :(

---

VIZUALIZĂRI: 834 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI