Pestera Mira de Aire

TIPĂREȘTE

Pestera Mira de Aire – Portugalia

(pe traseul Lisabona – Fatima – Mira de Aire - Bathala – Lisabona)

30.08.2011

Prin luna martie a acestui an ma hotarasem impreuna cu prietena mea sa mergem la Bruxelles. Deoarece nu am gasit bilete de avion la un prêt rezonabil, mai exact spus sub 50 euro, tot privind lista de destinatii am vazut Lisabona.

Hai la Lisabona! a fost o exclamatie pe care si eu si prietena mea am facut-o in acelasi timp.

Zis si facut!

Imediat am gasit si un hotel care ne-a incantat asa ca in perioada 24-29 iunie m-am aflat in aceasta tara minunata!!! MINUNATA!!!

Inainte sa plec catre orice destinatie noua, imi fac temele de acasa.

Caut pe net tot ce pot sa gasesc despre locul respectiv si imrejurimi.

In principiu, cand cobor din avion, stiu 90% mersul transportului local, obiective de atins, orarul, pretul si modul de acces catre acestea si alte informatii folositoare.

Asa am facut si de aceasta data.

Printre locurile unde voiam sa ajung pe langa Lisabona erau: Sintra, celebrul oras al regilor, Cascais, inclusiv Boca do Inferno, Estoril si Cabo da Roca (cel mai vestic punct al continentului), Fatima, Bathala si pestera Mira de Aire.

Daca in ceea ce priveste primele destinatii tintite nu am intampinat probleme in ceea ce priveste documentarea vis-a-vis de modul de a ajunge la ele, in ceea ce priveste pestera Mira de Aire am avut ceva dificultati.

Am sa va vorbesc acum despre aceasta pestera, la care va recomand cu mare caldura sa ajungeti.

Veti fi impresionati pozitiv!

Deoarece timpul de sedere in Portugalia era relativ limitat, si obiectivele trebuiau condensate, pentru a putea fi atinse, am hotarat sa mergem in aceeasi zi la Fatima, Bathala si pestera Mira de Aire.

In ceea ce priveste transportul catre si intre Fatima si Bathala, acesta este foarte bine pus la punct.

Trebuie sa va spun ca sistemul de autobuze Rede-Expressos (vezi click aici) sau Rodoviario do Tejo (vezi click aici) din Lisabona catre Fatima si Bathala este impecabil si ieftin. Primul opereaza in Lisabona in statia Sete Rios si al doilea in statia Campo Grande, usor accesibile de la metrou. Deasemenea trenul (comboios) merge impecabil.

Aveti grija ca Fatima poate fi intalnita si sub numele de Cova da Iria.

Problema s-a pus cum ajungem de la Fatima la pestera Mira de Aire si apoi, de la pestera la Bathalia.

Cele trei locuri formeaza un triunghi, practic.

Exista un autobuz, insa orele la care acesta avea orar nu erau deloc potrivite.

Intr-un fel trebuia sa renuntam ori la Fatima, ori la Bathala ca sa vedem pestera, sau la pestera ca sa le vedem pe celelalte doua.

Desi aveam amandoua carnet, nu am avut curaj sa inchiriem o masina. Era cel mai facil mod, in conditiile in care ne-ar fi costat cam 20 euro / zi.

Insa Dumnezeu a fost bun cu noi si norocul ne-a suras chiar de cand am pus piciorul pe pamant portughez!

Am ajuns dupa miezul noptii! la acea ora transportul de la / catre aeroport nu functioneaza. Trebuia sa luam un taxi.

Sunt doar 8 km de la aeroport pana in centrul orasului si primul taximetrist intrebat ne-a cerul 40 euro.

Deoarece luasem legatura cu hotelul anterior, tocmai pentru a ne lamuri cu privire la transportul de noapte, stiam ca pretul este undeva la 18-20 euro.

Al doilea taximetrist pe care l-am abordat ne-a spus ca va pune ceasul, dar nu costa mai mult de 15 euro.

In final ne-a costat 13 euro.

Am luat numarul de telefon al domnului respectiv si l-am intrebat daca ar fi dispus sa ne duca, peste doua zile pe traseul Lisabona – Fatima – Mira de Aire – Bathala – Lisabona si cat ne-ar costa aceasta afacere.

Domnul Antonio, asa se numeste, foarte amabil ne-a spus ca ne duce cu placere, ca drumul dureaza cu tot cu opriri cam 7 ore si ca ne va costa 180 euro (adica 90 euro de persoana). Dealtfel ne-a arata si o lista de preturi practicate de compania sa, care doar pentru Fatima si Bathalia costa 180 euro.

Din punctul nostru de vedere, pretul (90 euro de persoana) ni s-a parut corect. Domnul urma sa ne astepte cat am fi dorit sa petrecem la fiecare dintre cele 3 destinatii. Nu mai aveam pe cap teama de a pierde autobuzul si deci, excursia se putea desfasura in conditii mult mai bune. Mai scump, este adevarat, dar nu foarte scump.

Recunosc! recunosc! Drumul Bucuresti – Lisabona a fost mai ieftin!

Dar nu se poate doar sa castigi!

Va recomand cu caldura acest sofer de taxi, un om cu mult bun simt si foarte corect.

Acesta este numarul lui de telefon: +351914602901. Il puteti suna cu toata increderea.

Asadar in ziua stabilita, domnul Antonio a venit cu masina dumnealui (un Mercedes imens) si ne-a luat de la hotel la ora 9.

Aproximativ intr-o ora am fost la Fatima.

Accesul este gratuit, iar grandoarea compexului este de-a dreptul impresionanta.

Nu ma asteptam la ceva atat de mare!!! vazusem poze si citisem, dar la fata locului este ceva imens!

Dupa ce am vizitat tot coplexul, am plecat spre pestera Mira de Aire.

Am inteles pe drum si faptul ca masina era cea mai buna alegere in acel moment: se efectuau lucrari pe soseaua catre aceasta destinatie, iar circulatia era deviata. Cu siguranta cu autobuzul am fi iesit din orarul excursiei noastre.

Pestera este cea mai mare si mai spectaculoasa din Portugalia. Cu toate aceste nu este foarte popularizata si nici trasee turistice sau excursii organizate nu sunt. In comparatie cu Fatima si Bathala care se afla fiecare la aproximativ 15 km de pestera.

Adevarul este ca si aflux prea mare de turisti ar dauna complexului de pesteri, pentru ca pestera Mira de Aire face parte dintr-un intreg complex de pesteri care se intinde in subteranul intregii regiuni.

Pestera Mira de Aire a fost descoperita in 1947 si a fost deschisa publicului in 1974. Lungimea totala a pesterii este de 11 km, dar pentru public este deschisa o portiune de 600 m, cu o diferenta de nivel de 180 m.

Am platit 5 euro de persoana pentru un tur complet.

Am nimerit la intrare, impreuna cu echipa de juniori o clubului FC Porto… va inchipuiti: o multime de copii, cu antrenorii lor cu tot si noi doua, ca doua floricele!!

Evident comentariile si inghiontelile tinerilor fotbalisti erau la tot pasul, era chiar amuzant: cand mergeau in fata noastra, cand ramaneau in urma.

Per total, dupa cateva palme primite de la antrenorii lor dupa ceafa, vizita a fost chiar foarte frumoasa. Si copiii lor sunt ca si ai nostri!!! tot copii!

Vizita incepe cu o prezentare video intr-o sala special amenajata.

Prezentarea foarte frumoasa si chiar instructiva.

Dupa care se face intrarea in pestera propriu zisa.

Cu o sedinta foto!!!

Cine dorea, contra cost la iesire, putea sa fie fotografiat de un fotograf profesionist, pentru aducere aminte.

Apoi a inceput coborarea.

Dealtfel intreaga vizita se petrece intr-o coborare continua: peste 180 m in adincul pamantului.

Omul a intervenit in aceasta pestera facand-o usor aceesibila, in sensul ca exista trepte si suporti de sustinere.

Dar aceasta interventie este facuta absolut din materiale care se gasesc in pestera, nedandu-ti senzatia unui abuz al omului asupra naturii.

Absolut frumos!!!

Nu am cuvinte sa va descriu pestera in sine.

Fiecare stalactita si stalagmita, fiecare coloana sau formatiune este pusa in valoare de cate o lumina, de culori diferite, in asa fel incat efectul este de-a dreptul spectaculos.

Am vazut multe pesteri minunate. Fiecare prin ceva-ul ei.

Aceasta pestera este spectaculoasa prin insasi adancimea ei, prin imensitatea deschiderii!

Pur si simplu stai si te uiti deasupra capului: nu se vede tavanul. Dar totusi esti in adanc!! Cum poate natura sa faca de asa maniera incat muntele sa nu se prabuseasca in golul acela imens, aflat la sute de metri sub pamant??? Cum poate forta aceea imenta care in mod normal ar impinge tot ceea ce se afla deasupra golului imens, sa fie tinuta in frau?? Oamenii mai au multe de invatat de la natura!

Citisem despre pestera. Stiam ca este strabatuta de un rau, Rio Negro.

Chiar ma amuzam, ce firisor de apa trebuie sa fie, acolo in adancul pamantului si oamenii sa-i fi dat numele de rau?

La un moment dat am inteles: un vuiet din ce in ce mai mare a inceput sa se auda! devenea chiar infricosator! Eram in adanc, fara putinta de scapare si aveam senzatia ca o apa imensa va navali peste noi! Ajunsesem sa imi fac probleme, dupa atata coborare in inima pamantului, daca voi fi in stare sa urc pana la suprafata. Merg des pe munte, dar de data aceasta coborarea fusese foarte abrupta si ma gandeam cu groaza la ce va fi la urcare.

Dar surpriza!!!

In locul unde ne-am intalnit efectiv ca raul am avut parte de un spectacol absolut incantator: fantani arteziene, evident create de mana omului, cu ajutorul raului.

Este cu adevarat un rau, mare, tumultos, zgomotos iar omul l-a folosit construind niste fantani spectaculoase, folosinduse si de o iluminare multicolora.

Nu te-ai fi asteptat ca in fundul pamantului sa ai parte de asa un spectacol de apa, sunet si lumina.

Si, dupa cum am mai spus, interventia omului este de asa maniera incat nu deranjeaza, nici mediul ambiant mai mult decat a fost necesar, nici vizitatorul.

Si apoi surpriza cea mai mare: LIFTUL!

Da, ati citit bine, iesirea din pestera se facea cu un lift! spaimele mele legatae de urcus au disparul instantaneu, lasand loc unei satisfactii cu adevarat totale.

Pana la usa liftului sunt de urcat cateva trepte late. La mijlocul acestora, de pe prima pana pe ultima treapta, sunt asezate bucati imense de roci gasite in strafundul pamantului: cristale, cuarturi, ametiste, etc.

Si cand spun imense, ma refer la o dimensiune peste 50 cm.

Spectaculos sa vezi atat de aproape, fara geam, aceste minuni ale naturii!!

Am luat apoi, cu parere de rau, va spun sincer, liftul si am iesit la suprafata intr-un magazin de suveniruri, multe scoase din strafundul pamantului.

Iesirea este mult mai departe decat intrarea, si? cine ne astepta? domnul Antonio venise cu masina pentru a nu ne obosi sa urcam pana la locul unde ne despartisem, la intrarea in pestera. Bineinteles ca acest gest era si un gest de precautie pentru dansul: am fi putut sa plecam fara sa platim. Ceea ce nu era cazul nostru, dar… stiti cum se zice: paza buna trece primejdia rea, iar pentru noi gestul domnului Antonio a fost foarte bine venit.

Acolo, la iesirea din pestera am dat peste alta minune: un complex acvatic extraordinar!! bazine, sezlonguri… situate undeva sus, cu o perspectiva nemaipomenita asupra vaii din fata!

Foarte frumos. Intarea era 9 euro pentru adulti si 5.70 euro pentru copii.

Din pacate nu am avut timp sa facem baie, desi domnul Antonio ne-a indemnat, dar mi-am propus ca la un moment dat sa petrec acolo cateva zile. Si voi mai explora si alte pesteri mai mici din zona.

Apoi am vizitat Bathala, cu celebra catedrala.

Catedrala imensa este rupta din context! Localitatea este foarte mica si, in acest moment exista doar datorita acestui obiectiv turistic spectaculos.

Dupa ce am vizitat si acest obiectiv, ne-am intors la Lisabona.

Era ora 15.00.

Perfect pentru noi, deoarece am avut timp sa mai dam o raita prin oras.

Soferul nostru a fost chiar un domn si tot el, dupa alte doua zile, ne-a dus la miezul noptii catre avionul ce avea sa ne aduca acasa!

Pestera Mira de Aire – nu o voi uita!!

Mergeti si voi! o sa fiti incantati!

---

VIZUALIZĂRI: 2919 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI