Culorile verii în Grădina Botanică "Alexandru Buia" din Craiova

TIPĂREȘTE

Am vizitat Grădina Botanică din Craiova vara trecută, într-o dimineaţă noroasă de iulie, la îndemnul fiului meu care ştie cât de mult iubesc florile!

Majoritatea turiştilor care ajung la Craiova se îndreaptă spre Parcul Romanescu, Centrul Vechi sau stadionul "Ion Oblemenco", ceva mai puţini spre muzeele şi vechile biserici ale oraşului... Grădina Botanică "Alexandru Buia", îndrăgită de localnici, pare a fi ocolită de turiştii aflaţi în treacăt prin oraş. Recunosc, nici noi n-am fi păşit pe aleile Grădinii Botanice dacă fiul nostru nu s-ar fi plimbat pe acolo împreună cu prietenii lui craioveni. A fost încântat şi a ţinut neapărat să admirăm şi noi această grădină minunată care mângâie sufletul cu armonia de culori a covoarelor florale, gingăşia lebedelor şi trilurile păsărilor cântătoare.

Situată în partea de sud-vest a oraşului, Grădina Botanică "Alexandru Buia" este mărginită de străzile Ctin Lecca, Obedeanu, Poporului, Renaşterii, Nicolae Titulescu şi Iancu Jianu. Dincolo de valoarea sa educativă şi ştiinţifică, grădina este o oază de verdeaţă, o pată de culoare în mijlocul unui cartier aglomerat.

De la hotelul The Arlington care ne-a găzduit în scurta noastră trecere prin capitala Olteniei până la intrarea principală a Grădinii Botanice de pe strada Iancu Jianu am mers cel mult 10 minute cu un taxi, comandat de recepţionera hotelului. Există o mică parcare amenajată, noi am fost într-o zi lucrătoare şi erau destule locuri libere. Am căutat din priviri casa de bilete dar am aflat că nu se percepe nicio taxă pentru vizitarea Grădinii Botanice "Alexandru Buia", aceasta având statutul unui parc public, administrat în parteneriat de Universitate şi administraţia publică locală. În timpul nopţii, grădina este închisă.

Grădina Botanică din Craiova a fost înfiinţată în anul 1952, la iniţiativa şi sub îndrumarea prof. univ. Alexandru Buia care a coordonat un colectiv din care au făcut parte cadre didactice şi botanişti renumiţi din întreaga ţară. Decan al Facultăţii de Agronomie din Cluj Napoca, profesorul ardelean Alexandru Buia a fost transferat în 1948 la Craiova, cu misiunea de a organiza învăţământul agronomic universitar din Oltenia.

Format la Cluj Napoca unde exista o valoroasă grădină botanică, prof. univ. Alexandru Buia a susţinut ideea amenajării unei grădini botanice universitare la Craiova, după modelul celei de la Cluj.

Rector al Institului Agronomic din Craiova, prof. univ. Alexandru Buia s-a stabilit definitiv în capitala Olteniei. Grădina Botanică reprezintă darul din sufletul unui renumit profesor ardelean pentru studenţii şi locuitorii Craiovei. Herbarul particular de mare valoare ştiinţifică (peste 20.000 de coli cu plante presate care păstrază însemnările profesorului) a fost donat Grădinii Botanice de familia Buia.

În scopul amenajării Grădinii Botanice, municipalitatea a pus la dispoziţia Institutului Agronomic din Craiova parcul "7 Noiembrie-Fântâna Jianu", cu o suprafaţă de aproape 13 ha. Pentru că terenul era plat, au fost create artificial forme de relief cu o înălţime care ajunge la 30 m. Din vechiul parc al oraşului au supravieţuit doi arbori seculari, un stejar care străjuieşte Sectorul Plantelor Ornamentale şi un platan din Sectorul Sistematica Plantelor.

Foarte aproape de intrarea principală din strada Iancu Jianu se află Fântâna Jianu, declarată monument istoric şi de arhitectură, construită în jurul anului 1800 de boierul Hagi Stan Jianu. Nu există nicio legătură între celebrul haiduc Iancu Jianu şi bogatul boier craiovean care a ocupat mai multe ranguri şi funcţii importante în timpul domniilor fanariote ale lui Alexandru Ipsilanti şi Nicolae Mavrogheni.

Pe la 1800, Hagi Stan Jianu a construit o fântână într-o mahala de la marginea oraşului unde poposeau căruţaşii să-şi adape animalele însetate. Această fântână a devenit principala sursă de alimentare cu apă a mahalalei dar şi locul de unde sacagiii luau apa pe care o vindeau locuitorilor din centrul oraşului.

La începutul secolului XX, în Craiova a fost introdusă alimentarea cu apă prin conducta de la Giroc iar vechile fântâni ale oraşului şi-au pierdut treptat din importanţă. Fântâna Jianu a fost păstrată şi refăcută în 1930, în forma pe care o vedem şi astăzi. Din păcate, apa Fântânii Jianu, renumită odinioară pentru calitatea ei, nu mai este bună de băut.

În afara istoriei sale şi a rolului decorativ, Fântâna Jianu are o mare importanţă practică pentru Grădina Botanică din Craiova. Izvoarele fântânii sunt "apa vie" care întreţine miracolul vieţii din Grădina Botanică. De la Fântâna Jianu porneşte un pârâu cu debit destul de mare care traversează grădina de la est la vest, pe traseul acestui pârâu fiind amenajate trei mici lacuri cu vegetaţie lacustră, locuite de păsări de baltă, peşti şi broaşte ţestoase. Prin suprafaţa mare de evaporare, ochiurile de apă atenuează arşiţa din zilele caniculare şi crează microclimatul prielnic plantelor din grădină.

În urmă cu patru-cinci ani, Grădina Botanică "Alexandru Buia" a trecut printr-un amplu proces de reamenajare, cu sprijinul financiar al administraţiei publice locale.

Nu ştiu cum arăta Grădina Botanică înainte de această reamenajare dar nouă ne-a plăcut ce-am văzut... ne-am întoarce cu drag în orice anotimp al anului, chiar şi iarna! Alei îngrijite, gazon tuns la linie, băncuţe noi, angajaţi care udau şi pliveau plantele... Lebedele şi raţele se plimbă de capul lor printre vizitatori, ele fiind adevăratele stăpâne ale grădinii! Mulţi bunici cu nepoţii, oameni discreţi, eleganţi, liniştiţi... distanţare cât cuprinde într-o zi de luni din vara pandemiei.

Deşi Grădina Botanică "Alexandru Buia" are statutul unui parc public cu intrare gratuită, vizitatorii nu trebuie să uite că se află într-un adevărat muzeu viu în care fiecare plantă are însemnătatea ei şi este întreţinută cu multă muncă. Este necesară respectarea unor reguli simple, de bun simţ. Vizitatorii sunt rugaţi să păstreze curăţenia, să nu rupă florile, să nu calce gazonul, să nu întindă pături pentru picnic. Animalele de companie nu sunt primite în Grădina Botanică iar copiii trebuie învăţaţi de mici să iubească şi să respecte natura! Este bine să aveţi apă în traistă, pe teritoriul Grădinii Botanice din Craiova nu există terase sau chioşcuri.

La intrarea principală a Grădinii Botanice, începând de la Fântâna Jianu, este amenajat Sectorul Ornamental cu o colecţie variată de plante care înfloresc de primăvara până la sfârşitul toamnei, oferind un decor romantic, potrivit pentru cele mai frumoase poze din albumul de familie.

Noi am vizitat Grădina Botanică la începutul lunii iulie şi am avut ocazia să admirăm hortensiile înflorite, plante de grădină viguroase şi rezistente care dau o notă de eleganţă prin rozul delicat al florilor. Sunt recomandate de peisagişti în parcuri şi în grădinile particulare mari pentru că au nevoie de mult spaţiu.

În acest sector al Grădinii Botanice, dedicat plantelor ornamentale, ne-au încântat rondurile care combină cu rafinament mai multe tipuri de flori de sezon viu colorate, între care am recunoscut sporul casei, crinii, salvia, daliile, petuniile, urzicuţa decorativă, begoniile de grădină. Primăvara, în luna aprilie, "covoarele" Grădinii Botanice sunt ţesute din zeci de mii de fire de zambile parfumate şi lalele olandeze multicolore. În mai este vremea bujorilor aduşi din Pădurea Pleniţa, de lângă Craiova, ce pot fi admiraţi şi mirosiţi în vecinătatea serelor. Toamna este rezervată tufănelelor şi crizantemelor îndrăzneţe care se încumetă să sfideze vremea rece şi umedă.

De-a lungul pârâului, pe ambele maluri, sunt plantate mai multe exemplare de chiparos de baltă, pe numele său ştiinţific, Taxodium Distichum. Acest copac impunător, originar din sud-estul Americii de Nord, preferă zonele umede din vecinătatea râurilor şi lacurilor, trăieşte mult şi poate ajunge la o înălţime de 50 m. şi un diametru de 4 m. Aclimatizat cu succes şi plantat în multe parcuri din România, chiparosul de baltă este spectaculos la sfârşitul toamnei când culoarea verde a acelor se schimbă în ruginiu aprins. Este o specie rară, un conifer "năzdrăvan" care se comportă la fel ca foioasele, adică îşi pierde acele în prag de iarnă.

Am poposit cel mai mult în zona intens colorată a plantelor ornamentale după care ne-am continuat plimbarea fără grabă, trecând prin toate sectoarele Grădinii Botanice (Sectorul Provinciilor Floristice ale României, Sectorul Sistematica Plantelor, Sectorul Provinciilor Floristice ale Globului, Sectorul Plantelor Cultivate şi Rozariul). Nu am parcurs un traseu întocmit după vreun criteriu anume, ne-am plimbat la întâmplare, de la o floare la alta, însoţiţi de cântările păsăretului adăpostit în tufişurile şi copacii din Grădina Botanică. O încântare a simţurilor, adevărat balsam pentru nervişorii noştri zdruncinaţi...

Serele se află în apropierea intrării principale din strada Iancu Jianu (în vecinătatea Sectorului Plantelor Ornamentale) dar erau închise pe motiv de pandemie. Desigur şi muzeul era închis... Ne-ar fi plăcut să vedem plantele exotice din serele aflate în grija Universităţii din Craiova, cum ar fi arborele de cafea, bananierul, camforul, curmalul, moşmonul japonez, portocalii, lămâii, măslinii şi colecţiile bogate de orhidee delicate şi cactuşi ţepoşi. Doar ghivecele mari cu agave (plante cu frunze mari şi cărnoase, specifice zonelor de deşert) erau scoase în afara serelor în care sunt adăpostite pe timp de iarnă. Avem un motiv bine întemeiat pentru o altă vizită la Grădina Botanică, într-o zi fericită în care temutul virus va fi doar o amintire urâtă...

Am nimerit în livada de meri şi mi-am închipuit cât de frumosă trebuie să fie primăvara când pomii se îmbracă în flori albe-rozalii. Ne-am odihnit pe o băncuţă în mijlocul Rozariului unde sunt plantate peste 40 de soiuri de trandafiri, create de profesorul Wagner de la Cluj (unele dintre ele special pentru Grădina Botanică din Craiova).

Majoritatea trandafirilor înfloresc din mai până la venirea îngheţului dar cel mai potrivit moment pentru a te afla în mijlocul unui Rozariu este luna mai când trandafirii îşi etalează cu mândrie florile înmiresmate, aflându-se în perioada de maximă înflorire. Cea mai frumoasă grădină de trandafiri pe care am văzut-o în viaţa mea rămâne cea de la Balcic, de la Castelul Reginei Maria, acolo unde mireasma rozelor se întrepătrunde cu mirosul sărat al Mării! Am fost acolo de mai multe ori... la sfârşitul lunii mai sunt înfloriţi toţi trandafirii, cei agăţători putând fi admiraţi doar în această lună a anului.

Mi-au plăcut lacurile cu nuferi galbeni, mărginite de sălcii plângătoare, pe luciul cărora se plimbă fără grijă, în deplină armonie, lebedele graţioase, răţuştele gălăgioase şi cormoranii mici (o specie care iernează în Oltenia, pe Olt şi Dunăre, dar a ajuns şi pe lacurile din oraşul Craiova.)

Am trecut podeţul arcuit şi ne-am pozat pe insuliţa japoneză, unul dintre locurile preferate de fotografii pasionaţi, amatori sau profesionişti. Am fi stat mai mult dar ne-am grăbit să cedăm locul unui grup de adolescenţi, veniţi pentru şedinţa foto dedicată albumului de absolvire a liceului. Offf... nemernica asta de pandemie a răpit bucuria de pe chipul copiilor noştri, absolvenţii de clasa a VIII-a, de liceu şi facultate de anul trecut n-au avut parte de festivităţi şi baluri. Au terminat cumva şcoala la fără frecvenţă... Poate veţi spune că sunt doar nişte mofturi dar eu cred că, în mijlocul unui ocean de drame şi probleme reale ale adulţilor, copiii noştri au rămas singuri şi debusolaţi, pare că nimeni nu mai are timp cu adevărat pentru ei. Sper din tot sufletul să revenim cât mai repede la vremea când copiii şi tinerii mergeau fără teamă la şcoală, la teatru, la concerte, pe stadioane, la nunţi şi la baluri de absolvire... altfel, generaţii întregi vor avea de suferit. Bolile sufletului sunt cel puţin la fel de grave ca cele ale trupului. Fără bucurie, ne ofilim precum florile fără apă...

Nu am privit plantele din sectoarele Grădinii Botanice "Alexandru Buia" cu ochii unui botanist, pentru simplul motiv că nu sunt specialistă în acest domeniu vast şi deosebit de interesant. Sunt doar o femeie care iubeşte din tot sufletul plantele, mai ales cele care înfloresc! Sunt dependentă de verdele intens al copacilor, de culorile şi mireasma florilor, lunile anului fără vegetaţie sunt o pedeapsă pentru mine.

Cu siguranţă, specialiştii ar putea reproşa lipsa plăcuţelor cu denumirea ştiinţifică şi câteva date despre plante, în anumite zone ale Grădinii Botanice din Craiova. Poate şi amenajarea unei piste de alergare în jurul celui mai mare lac din grădină, în partea opusă intrării principale. Mie mi-a plăcut ideea, oamenii din marile oraşe au nevoie de spaţiu în care să se mişte în voie, să respire aer curat, să asculte păsările, să privească miracolul fără sfărşit al naturii...

A venit primăvara, a doua primăvara cu suferinţă şi restricţii, percepute diferit de fiecare om în parte... În pofida tuturor relelelor de pe Pâmânt, pomii înfloresc, aducând speranţa în suflete şi zâmbetul sub măşti. Ce poate fi mai sănătos pentru trup şi minte decât o plimbare dimineaţa într-o grădină botanică sau într-un simplu parc de cartier?

Grădina Botanică "Alexandru Buia" este amplasată în partea de sud-vest a Craiovei, în mijlocul unui cartier aglomerat, pe locul unui vechi parc al oraşului. Chiar la intrarea principală din strada Iancu Jianu se află Fântâna Jianu, monument istoric şi de arhitectură, construită la începutul secolului al XIX-lea într-o mahala de la marginea oraşului.

Grădina Botanică are mare importanţă didactică şi ştiinţifică pentru cadrele didactice şi studenţii Universităţii din Craiova iar pentru locuitorii oraşului şi puţinii turişti care o vizitează reprezintă un minunat loc de relaxare în lumea colorată şi parfumată a plantelor. Lebedele şi raţele, foarte blânde, se plimbă nestingherite pe alei... În vara pandemiei, serele erau închise!

---

VIZUALIZĂRI: 3838 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI