Evoluția Curții Domnești de la Iași

@adso:

sper ca aceste machete sa nu ramana doar in istoria acestui articol si sa le vedem multi ani de acm incolo. Machetele si panourile informative reprezinta file importante de istorie.

Felicitari pentru articol, votat cu mare drag.

@mishu: Vă mulțumesc mult!

@adso: Mi-am dorit foarte mult ca anul acesta să fi fost la Iaşi pentru două- trei zile. Palatul Culturii pe care l-am văzut fugitiv într-o oprire în Iaşi de o jumătate de zi acum câţiva ani, ar fi fost obiectivul principal. Cum nu am găsit cu cine merge, am amânat pentru la primăvară - dacă m-o ajuta Dzeu, -când nepoata mea din Bacău s-ar putea face liberă. Până atunci, citindu-ţi reviewul am intrat virtual în subiect. Ai scris frumos aşa că reviewul tău îl voi salva la documentarea pentru Iaşi. Mai ai în pregătire şi alte reviewuri din Iasi?

@adso: O veste minunată! Mulțumesc! Poate reușesc zilele următoare să trec pe la Palatul Culturii pentru a vedea machetele. Aceste reproduceri la scară redusă ne ajută să vedem evoluția în timp a clădirii și să avem o imagine de ansamblu asupra întregului complex arhitectonic.

Am recitit articolul (libertatea.ro/stiri/poves ... in-lume-2891362) pe care l-ați postat într-un ecoul la articolul meu dedicat Palatului Culturii (vezi impresii). Concluzia celor doi cercetători menționați în articolul de presă: Palatul Culturii din Iași, deși a fost reconstruit de trei ori, a urmat aceleași schițe de principiu, încât putem vorbi de un singur edificiu – Palatul din Iași, care are o istorie de mai bine de două secole.

Să avem grijă de monumentele noastre!

@Michi: Vă mulțumesc mult pentru vorbele frumoase!

Nu am nimic special „în pregătire” , scriu în funcție de timp și dispoziție. Dar cu siguranță mă voi mai ocupa de Iași, e orașul meu și e orașul meu de suflet. Oricum, am scris destul de mult despre el, mai ales în toamna trecută.

Nu vă recomand nimic din ce am încărcat eu aici, articolele se pot găsi cu ușurință. Dar îmi permit să vă supun atenției câteva de-ale colegilor de site:

vezi impresii

vezi impresii

vezi impresii

vezi impresii

vezi impresii

Sejur plăcut în Iași, când va fi să fie!

@tata123 ????: Vă doresc să ajungeți, chair sunt spectaculoase. E multă muncă și e multă pasiune acolo. Sincer să fiu, cu gândul la dvs am scris articolul ăsta. Mi-am amintit de conversația de acum un an despre care ați vorbit în ecoul de mai sus.

Cercetătorii care sunt menționați în articolul de presă sunt implicați și în acest proiect:

Pe lângă machetele care reprezită Palatul în diverse stadii ale evoluției sale, mi-a atras atenția macheta Bisericii Sf. Nicolae Domnesc. Povestea sa poate fi citită pe panoul fotografiat în P17.

Știam că pe la 1670 a devenit sediul Mitropoliei Moldovei și că a fost mărită de către Antonie vodă Ruset, dar nu îmi imaginam cum ar putea arăta și unde ar fi putut fi poziționate cele două altare suplimentare. Acum am înțeles.

@adso: Mulțumesc pentru informații

Anunț pe site-ul Muzeului de Istorie:

VEȘTI EXCELENTE! Expoziția noastră” Evoluția Curții Domnești de la Iași - prezentare interactivă” de la Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național „Moldova" - (Muzeul de Istorie a Moldovei) a fost extrem de apreciată de vizitatori și de specialiștii care i-au călcat pragul.

Astfel, la cererea publicului, perioada în care poate fi vizitată gratuit a fost extinsă până pe 5 martie 2023!

Vă invităm așadar în continuare:

- să descoperiți cum a evoluat zona Curții Domnești a Moldovei din Iași între cele 5 etape selectate – 1770,1806,1843,1883, prezent,

- să îl vedeți pe Cel mai mic Ștefan cel Mare,

- să urmăriți animația 3D,

- să explorați scenele de realitate augmentată și

- să vă jucați cu bucățile imprimate 3D la colțul copiilor.

Vă așteptăm cu drag!

@adso: Am fost la expoziție în weekend! Într-adevăr machetele sunt bine realizate și ne ajută să înțelegem evoluția constructivă a complexului arhitectonic de-a lungul veacurilor. Interesant totul!

Și am prins capitala Moldovei acoperită de un strat fin de omăt, primul din acet an!

Mulțumesc pentru semnalare!

Mă bag în seamă, mă scuzi!

Spune-ne cât de adevărată este povestea cu statuia lui Ștefan? Știi că se spune că cea din fața Palatului Culturii reprezintă, de fapt, un rege polon, iar cea a lui Fănică ar fi rătăcită la polonezi. Că sculptorul de trebuia să presteze astea doo statui, un francez parcă, ar fi greșit adrisantul...

Că pentru că de ce? Că, cică, ăla de haladește calul statuii n-ar fi îmbrăcat așa cum se umbla Fănel și nici coroana de-o ține pe cap ca să nu-l plouă n-ar fi aia, autentică. La formă, voiesc a spune.

Mă rog, legenda asta nu numai că nu scade frumusețea și importanța locului, ba chiar îi dă un aer în plus, de enigmă, ceva... Poate cî chiar e bine că plutește această negură de necunoaștere sau diferență de interpretare

Toate astea sunt chiar ca-n Blaga. Lucian, nu știu la cin' te gândești tu :

” Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Și nu ucid, cu mintea, tainele ce le-ntâlnesc în calea mea

În flori, pe buze sau morminte.

Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns în adâncimi de întuneric...” , sper că spusei versurile cum trebă, că mi-i silă să vorbesc cu văru' Google, ăsta le știe pe toate și-i place să te verifice de zici c-a lucrat la serviile alea, de știu toate!

Altcumva, mă bucur tare să văz că habitezi pe-aicișa și că ne lași un semn și nouă de cultura Măriei Tale, parafrazând, spui asta. Și ai oleacă de cultură, un Palat întreg !!!

Îți doresc o iarnă frumoasă, sărbători liniștite și frumoase și, cine știe, dac-ai fost cumințel, poa' c-o să vie Moșu ? Dar, dacă nu, nu dispera, de fapt Moș Crăciun nici nu există! Scuză-mă că-ți divulgai așa secret cumplit ! Și, dacă-i pe-a bună, nici pe copii nu-i aduce barza! Wikileaks spune asta , nu trage în sol, face și el ce poate !

Respect, Sărbători fericite și liniștite!

@Yersinia Pestis: Lume veche, lume nouă! Scuze, de vreo două săptămâni nu prea am mai dat pe aici. Am văzut două mailuri, dar nici pe alea nu am avut timp să le deschid. Dar tot e bine că mai aflăm unul despre celălalt că încă mai facem umbră pământului, chiar așa, rar și cu delay.

Nu e adevărată. E o greșeală de documentare, interpretată conform predilecției naționale pentru teorii conspiraționiste. Preiau de pe Wiki, care e foarte bine informată în legătură cu Iașul:

„Conform schiţelor originale (făcute de Gh. Asachi), a rezultat un voievod cu barbă, de statură medie. Motivul erorii lui Asachi s-a datorat faptului că picturile lui Ştefan cel Mare, zugrăvite chiar în timpul vieţii sale, se aflau la mănăstirile din Bucovina, provincie care intrase în Imperiul Austro-Ungar. Prof. univ. dr. Adriana Ioniuc, directorul ştiinţific al Complexului Muzeal Naţional Moldova din Iaşi precizează că barba lui Ştefan a apărut după restaurarea picturii originale de la Biserica Bădeuţi, pictorii secolului al XIX-lea adăugându-i voievodului barbă, aceasta fiind la modă în acele timpuri și După unele zvonuri din epocă, se vehiculează ideea că în atelierul sculptorului Frémiet ar fi existat două comenzi, una din România şi una din Polonia, iar după finalizarea lor s-a produs o confuzie şi legenda spune că adevărata statuie a lui Ştefan cel Mare ar fi la Cracovia. Prof. dr. Adriana Ioniuc infirmă această teorie: Total fals. Nu a fost vreo comandă pentru un cneaz polon în atelierul sculptorului. Această legendă a apărut tocmai din înfăţişarea catolică a domnitorului moldovean.”

@Yersinia Pestis:

Serios? Asta cred, iarăși, că e o legendă pe care ai aflat-o de undeva și cu care ne păcălești aici.

Un amic a auzit, cică, o conversație între trei berze la Balenă, în complexul studențesc din Pușkin. Prima spunea că duce un bebe unui cuplu tânăr și frumos, el corporatist, ea profesoară. A doua era mândră că face o faptă bună: niște oameni, de mult trecuți de prima junețe, se rugau de ani de zile să fie binecuvântați cu un urmaș, și ea era cea chemată să le îndeplinească visul. Doar cea de-a treia avea în cioc un coș gol. Primele au luat-o la întrebări, de ce nu își face treaba? Eee, eu doar dau roată căminelor de fete, spune a treia barză. Nu le duc nimic, dar tare-mi place să le sperii.

Mulțumesc mult, asemenea! Nope, nu am fost cumințel, chiar deloc, deci nu îl aștept pe Moșu. Dar tu uită-te la partea bună: va avea tolba mai plină când ajunge la tine!

De pe Iasi. travel:

Dragi prieteni ai Iașului,

Avem plăcerea de a vă invita la un nou eveniment organizat de Asociația Iasi. travel în colaborare cu Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național „Moldova" și cofinanțat de Primăria Municipiului Iași.

Vă așteptăm la vernisajul proiectului "Turism Cultural În Epoca Digitală: Descoperind Curtea Domnească de la Iași prin Realitatea Virtuală" care va avea loc în data de 21 octombrie la Muzeul de Istorie al Complexului Muzeal Moldova Iași, la ora 11.00.

Acest proiect reprezintă o inițiativă de a aduce istoria la viață prin intermediul tehnologiei moderne. Cu ajutorul realității virtuale, desenului tridimensional și inteligenței artificiale, vă vom permite să explorați istoria locală într-un mod cu totul unic. Proiectul ne va purta înapoi în timp, oferindu-ne posibilitatea de a descoperi și înțelege 5 momente istorice esențiale ce s-au desfășurat în Curtea Domnească de la Iași.

Printre aceste evenimente memorabile se numără:

Tăierea Capetelor Boierilor în Timpul Domniei lui Lăpușneanu (1564):

Nunta de la Curtea Domnească a Fiicei lui Vasile Lupu cu Timuș Hmelniski (1650):

Alegerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859):

Povestea Incendiului Palatului Administrativ din Data de 16 Ianuarie 1880:

Dezvelirea Statuii lui Ștefan Cel Mare (1883):

Această inițiativă a luat naștere ca urmare a succesului proiectului "Evoluția Curții Domnești de la Iași", în cadrul căruia Asociația Iasi. travel a reconstituit formele istorice ale Curții Domnești și le-a imprimat tridimensional. Astfel, proiectul anterior a contribuit la conștientizarea rolului Curții Domnești de la Iași în istoria orașului și a Moldovei.

Proiectul actual combină tehnologiile de vârf, precum realitatea virtuală, desenul tridimensional și inteligența artificială, cu cercetarea istorică și vocea unui narator. Toate acestea se unesc într-o platformă de realitate virtuală, permițându-vă să vă plimbați prin scenele reconstituite și să interacționați cu spațiul virtual, utilizând ochelari de realitate virtuală. Astfel, veți putea experimenta istoria locală într-un mod nemaiîntâlnit și fascinant.

Vă invităm să luați parte la această experiență captivantă, care aduce istoria la viață și o pune la îndemâna noastră într-un mod inovator. Acest proiect vizează atât publicul larg, cât și noua generație de tineri pasionați de tehnologie.

Data: 21 octombrie, ora 11.00

Locație: Muzeul de Istorie al Complexului Muzeal Moldova

Vă așteptăm cu bucurie să vă alăturați acestei călătorii inovatoare în trecutul istoric al Iașului.

pe FB

O mare problemă ca ghid, lector, promotor al acestui oraș minunat, este să răspund unei întrebări grele a oaspeților:

- „Palatul Culturii a fost realizat între 1906 și 1925 așa cum scrie pe el? Este atât de recent, nu are nici 100 de ani?! "

O placă din marmură pusă pe fațada clădirii, posibil o refacere a unei plăci din anii comunismului, șterge cu buretele un secol de existență a Palatului Domnesc al Principatului Moldovei, ulterior numit Palatul Administrativ, construit în 1806 cu refaceri ulterioare. Secundar, această placă mai șterge încă câteva secole ale Curții Domnești de la Iași, fără de care construcția de azi nu ar fi existat. Plăcuța mai centrează toată atenția pe arhitect și nu menționează deloc antreprenorul care a realizat lucrările (deși plăcuțele despre restaurarea din 2016 menționează executantul).

Pe site-ul instituției, apar următoarele texte „Edificiul, ridicat intre 1906-1925, este creația cea mai însemnată a arhitectului român I. D. Berindei, format la școala pariziană” și că vechiul palat domnesc ar fi fost „demantelat în 1904” sau „clădirea inaugurată pe 11 octombrie 1925” . Ne duc în eroare unii termeni:

- „Construit” și „Ridicat” sunt termeni care indică, în mod injust, că locul ar fi fost gol înainte de a se apuca de construcție

- „Demantelat” , un termen care se referă la eliminarea zidurilor unei cetăți sau doar a manteau-ului, îmbrăcămintei unei clădiri sau a pune la pământ ceva.

- „Inaugurat” , un termen care se referă la „a deschide în mod solemn activitatea unui așezământ” , ceea ce presupune că nu a existat o activitate anterioară în acel loc.

Câteva elemente care contrazic acești termeni (construit, ridicat, demantelat, inaugurat):

- la ultima restaurare a Palatului s-au găsit ziduri din vechiul palat peste tot, inclusiv la etaj, lăsându-se la vedere chiar niște martori în perete. Istoricii Sorin Iftimi și Aurica Ichim menționează în lucrarea „Strada Ștefan cel Mare Iași – Memoria Monumentelor” , 2016, ed. Palatul Culturii, că „Lucrările de consolidare recente au pus în evidență faptul că acest edificiu păstrează, la parter, o mare parte din zidurile palatului construit de Alexandru Moruzi (1806) şi că la etaj mai există pereți de cărămidă din timpul lui Mihail Sturdza (1843).” Deci palatul nu a fost demolat sau ras de pe fața pământului.

- nu există nicio fotografie, stampă, pictură, relatare, scriere între 1906 și 1925 cu locul viran, cu clădirea rasă din temelii, nimeni nu a mărturisit o astfel de ispravă de mari dimensiuni, ar fi fost date importante despre tot acel material cărat din cel mai mare palat care a existat vreodată în acel moment în Principatele Române, care ar fi constituit baza pentru umplerea unor râpe sau refacerea altor ziduri sau construcții

- imaginile cu fațada palatului anterior seamănă leit, la nivel structural, cu cel restaurat: poziția ferestrelor, poziția absidelor laterale, soclu, înălțimea etajelor, rezalitul central etc. Evident, sunt prefaceri importante: mansarda, turnul înălțat la 55m, extensiile din spate etc.

- palatul nu a fost modificat începând din 1906 pentru că ar fi fost în stare nefuncțională sau că arfi suferit recent vreo catastrofă. Ultimul incendiu fusese în 1880! „În februarie 1906 a avut loc la sediul Prefecturii Județului Iași licitația publică pentru darea în antrepriză a lucrărilor de restaurare a Palatului Administrativ” (Daniela Matache), unde cuvântul „restaurare” rămâne de mare însemnătate aici.

- palatul a funcționat tot timpul, cu mici sincope, funcția sa administrativă dominantă fiind păstrată și după 1925 (dacă ar fi devenit biserică sau universitate, termenul de „inaugurare” ar fi avut poate sens).

Iată și relatările vremii:

Ghidul turistic „Călăuza Orașului Iași” din 1923: „În 1907, guvernul țării găsi de cuviință să dispue repararea și adăugirea acestei mari clădiri” subliniind că „cea mai impunătoare clădire din Iași este vechea Curte Domnească.”

Ghidul turistic din 1925 insistă: „Palatul acesta, datorit geniului arhitectului Berindei, este din zilele noastre, deși s-au utilizat în totul zidurile vechiului Palat Domnesc.”

Ambele sunt relatări proaspete din acei ani, nu ecouri târzii al unei istorii uitate, termenii folosiți fiind: reparație, extindere, utilizarea în totul a zidurilor existente, restaurare, refacere.

Întrebarea e de ce să ne mulțumim cu un palat istoric de doar „99 de ani vechime” , din cauza unor texte create la un moment dat și tăvălite peste tot, în cărțile mai noi, pe Wikipedia, în social media etc. ? Există multe clădiri puse la pământ cu adevărat, nu ca în cazul Palatului Culturii (ex. Biserica Sf. Nicolae Domnesc), dar care își reclamă anul construcției inițiale!

@adso: În urma ultimului ecou pe care l-ai scris am descoperit acest articol. L-am citit și mă bucur c-am făcut-o. Din păcate sunt mulți, mulți ani de când n-am mai văzut Iașiul și mă bate gândul să-l revizitez anul ăsta, poate și cu o prelungire de câteva zile prin Bucovina.

Am fost de câteva ori prin Iași, dar Palatul Culturii nu l-am vizitat. Citind acest articol, clar va fi pe lista mea când voi ajunge acolo. Cât privește ultimul ecou, e mult adevăr în cele spuse de tine acolo. Uneori istoria o fac (și sau poate, mai ales) cei care pun plăcuțe pe clădirile restaurate, renovate etc. Din păcate.

@Pușcașu Marin: Ei, nu eu vorbesc in ecoul de ieri. Am copiat o postare a lui Mihai Bulai, prodecan la Facultatea de Geografie, presedinte Iasi. Travel, promotor al turismului local. Am si precizat sursa .

De multe ori rezonez cu punctele sale de vedere - oricum, omul e mai informat decat mine si mult mai bine conectat la evenimente si cu cei care le decid. Am regasit in postarea de ieri idei pe care si eu le-am exprimat, in trecut, pe aici.

Multumesc de raspuns! Daca ajungi prin Iasi, mi-ar face infinita placere sa ne cunoastem personal!

L.E. Se pare că ieri am copiat link-ul greșit, mii de scuze. Am corectat.

Fraza asta ar trebui sa ne dea mult de gandit, tuturor. In sensul responsabilizarii celor care se incumeta sa publice aici.

Site-ul AFA, multumita prestigiului sau, este consultat de multi iubitori de calatorii. Dar... noi suntem amatori. Ne informam superficial, de pe ici - pe colo, si rostogolim la nesfarsit aceleasi lucruri, uneori gresite. Sigur, nu ne vom transforma peste noapte in specialisti. Dar trebuie sa ne citam sursele si sa ne exprimam rezervele pe care le avem.

@adso: Eu de mult afirm faptul ca in ultimii 30 de ani au aparut tot felul de surse de informare (carti noi, ziare, radio, tv, chiar si wikipedia) care transmit multe informatii eronate. Unele le-am mentionat si eu in unele articole si, mai ales, ecouri.

Imi amintesc de o controversa de acum cativa ani, legata de singura biserica catolica ce a fost construita in Romania in perioada comunista. Era vorba de biserica de la Orsova. Eu afirmam atunci ca cel putin alte doua biserici au fost construite in perioada anilor 1980. Erau biserici vazute de mine, in constructie, in drumurile in interes de serviciu in zona locuita de ceangai, in judetul Bacau. Autorul articolului publicat pe AFA isi sustinea afirmatia cu mai multe articole si informatii gasite pe saituri, unele oficiale. Le-am gasit si citit si eu, dar daca eu am vazut cu ochii mei acele biserici nu voi accepta niciodata cele facute publice pe saiturile respective. Dorinta unora de a deveni interesanti duce, de multe ori, la aberatii. Imi amintesc de manualul alternativ de Istoria Romaniei din anul 1999 (sper sa nu gresesc) in care Decebal intrase in istoria neamului nostru pentru buzele sale senzuale, Stefan cel Mare era un betiv si un afemeiat si alte date istorice asemanatoare.

De aceea eu prefer sa-mi iau informatii din carti mai vechi, sa ma uit la autorul acestora, la numele editorilor si corectorilor. Imi cer scuze dar informatiile din acele carti mi se par mai sigure.

De asemenea mentionarea in articolele scrise pe AFA a sursei de informare mi se pare nu numai obligatorie, dar si necesara. In articolele mele, de cele mai multe ori am facut aceste mentiuni, in special Ghidul Monumentelor Istorice pe care il consult de multe ori.

Dar cam multa vorbaraie!

Numai bine si calatorii placute!

@liviu49: Vă mulțumesc pentru răspuns.

Sunt de acord cu unele lucruri spuse de dvs, nu sunt de acord cu altele. Eu chiar cred în progres. Și că istoria care se scrie astăzi este mai „fidelă” decât cea scrisă acum 50 / 100 / 200 de ani. Adevărat, este mai puțin „eroică”, mai puțin „interesantă”, mai puțin „motivantă” și „mobilizatoare” , dar... nu acestea sunt menirile istoriei. În prezent, vreau să zic.

Pentru că, în trecut, ea a avut și alte roluri, ce-i drept. „Am făcut Italia, acum trebuie să-i mai facem şi pe italieni“, declara Massimo d'Azeglio în 1861, anul naşterii Italiei. Mutatis-mutandis, afirmația e valabilă și pentru România / români. Ne-am închegat ca nație (și) datorită modului în care s-a predat istoria.