O sala de aur dintr-o epoca de aur – Primaria din Augsburg, Germania

TIPĂREȘTE

De cele mai multe ori (sau cel putin in teorie), primaria este emblema unui oras, la fel si in cazul orasului Augsburg, primaria este una dintre cladirile reprezentative, si am vrut sa o vad mai ales pentru ca citisem ca detine chiar un record, a fost cea mai inalta cladire a secolului XVII (la nivel mondial), avand 6 etaje (nu s-au luat in calcul castele sau biserici), insa vazusem si niste poze cu Sala de Aur, aici avand in vedere cate camere de palat kitch-oase vazusem nu eram tocmai impresionata, dar vorbim de un loc oficial. Asadar, odata ajunsa in Piata Primariei, numarul 1, am am studiat putin exteriorul si am dat sa intru pe o usa destul de impozanta in cladire, usa este insa adusa la nivelul secolului XXI, se deschide singura, asa incat si in contexul actual de guvid este util: “Evitati atingerea suprafetelor frecvent atinse si de alte persoane” .

Aici am ochit aparatul care iti lua banii si iti elibera biletul, aparat prietenos de altfel, avea in meniu si limba engleza, numai ca de data aceasta iti lua doar banii, nu dadea nici un bilet indiferent de limba selectata (adica nu am incercat si cu alti bani, dar asa am presupus).

Acum si cu banii luati si fara bilet, cine sa ma creada pe mine, Sala de Aur este la etajul 2. Norocul meu este ca a aparut un grup format din 3 persoane, in etate, care au patit la fel ca mine (noroc ca ii avertizasem asa ca au incercat sa ia doar un bilet), asa incat am urcat impreuna fiindu-ne martori reciproci la intrare, mai tarziu am vazut ca au blocat accesul la aparat, asa ca acesta este motivul pentru care va recomand sa luati bilet mai degraba de la Centrul de informare turistica care se gaseste in aceasta piata.

Va mai spun doua vorbe si-un cuvant si despre acest grup format dintr-un el (cu care m-am conversat cel mai mult), 80+, originar din Grecia (unde si locuia acum), sotia lui 75+, originara din Ucraina si fratele acesteia 80+ (acum locuia in America), era porniti (cu masina) de vreo 3 saptamani prin Europa, de aici se indreptau spre Innsbruck. Frumoasa batranete nu-i asa? Am sa mai spun ca primaria este accesibila si persoanelor cu dizabilitati, pot fi insa ceva limitari pentru persoanele in carucior.

Bun, sa revenim, prima sala in care ajunge toata lumea este Sala de Aur, aici se verifica si biletul de intrare (2.5 euro, exista si alte variante) si incepi sa studiezi.

Pana la studiu insa cateva cuvinte despre aceasta cladire. A fost proiectata si construita de Elias Holl in perioada 1615-1624, de fapt exteriorul a fost gata in 1620 iar interiorul in 1624, si asa cum am mentioant deja in articolul anterior este inclusa in Conventia de la Haga pentru protejarea proprietatilor culturale in cazul unui conflict armat.

Am mai spus ca Augsburg este astazi al treilea oras ca marime din Bavaria, dar si in acele timpuri orasul avea importanta financiara si comerciala iar siguranta si increderea in ceea ce reprezinta guvernarea o putem vedea prin vulturul imperial pictat pe partea din fata a primariei.

Primaria a fost bombardata la sfarsitul lui februarie 1944, mai apoi restaurata, insa cea mai importanta restaurare a fost facuta in perioada 1980-1984 astfel incat in 1985 a fost putut fi gazda sarbatoririi a 2000 de ani de existenta a orasului. Au fost refacute tavanul, portalurile, podeaua de marmura.

A avut loc si o a doua restaurare in perioada 1986-1996 care a inclus restaurarea frescelor de pe pereti, tavanului din hol, statuilor ceea ce a insemnat o adevarata provocare pentru artistii ce au adus totul cat mai aproape de versiunea originala, cele doua restaurari insemnand totodata si o factura de circa 9 milioane euro.

Dar hai sa incepem cu Sala de Aur

V-am spus ca este cea mai spectaculoasa, si daca aveti ocazia sa o vedeti cu un ghid ar fi extraordinar, veti intelege mai bine fiecare element din acea sala. Daca nu aveti ghid la dispozitie, exista la dispozitia turistilor niste foi cu informatii (sunteti rugati insa sa le inapoiati la plecare) astfel incat cu aceste foi in mana aflati mai multe si cateva informatii am spicuit si eu si vi le prezint mai departe

32,5 m lungime, 17,5 m latime si o inaltime de 14 m, si nu stii ce sa spui ca iti atrage atentia mai intai, tavanul, peretii pictati, marmura de pe podea. Placile de marmura provin din aceeasi zona la fel ca cele originale. Toate acoperirile cu aur din aceasta incapere au adunat in total 2,6 kg foita de aur.

Frescele

Despre acestea se pot spune lucruri interesante, pe peretele de nord sunt opt imparati romani iar pe cel de sud sunt opt imparati crestini si totodata motto-uri ce vor sa demosntreze dominatia crestinatatii, astfel incat celebrul motto al lui Iulius Cezar (VENI VIDI VICI – am venit, am vazut, am invins) este pus in balanta cu motto-ul lui Carol (VENI VIDI DEUS VICIT – am venit„am vazut, Dumnezeu a invins).

Tavanul

O adevarata bijuterie, piesa centrala prezinta SAPIENTIA - intelepciunea, personificata prin figura unei femei ce poarta o coroana si un sceptru. Ea se afla pe un car tras de intelepti si studenti la drept. Motto-ul acestei lucrari spune: PER ME REGES REGNANT (stapanitorii conduc prin mine) declarand astfel ca intelepciunea este cea mai importanta virtute a conducatorilor. Oare va ganditi in acest moment la ce ma gandesc si eu? Sa ne trimitem si noi conducatorii nostri acolo pentru o vizita cu ghid, poate se prinde ceva de ei? Sau nu mai avem nici o sansa?

Pictura centrala are o suprafata de 24 m2 si mai are de ambele parti doua alte picturi ce reprezinta indatoririle regentilor, dar si acestea sunt inconjurate de alte picturi ce reprezinta comunitatea. Fiecare pictura reprezinta cate o virtute si fiecare este descrisa cu destule amanunte.

Sala printilor

Din sala principala se poate ajunge in camerele adiacente prin niste portaluri ceva mai mici intrandu-se in camerele numite si “Camerele Printilor” . Aici iti atrage privirea in primul rand tavanul lambrisat realizat din nuc si stejar la fel si ce este realizat din lemn in aceste incaperi.

Inn fiecare dintre aceste camere in colt se afla cate o soba cu inaltimea de 5 m si o greutate de circa 3 tone. Fiecare este construita din 200 parti separate si detalii deosebit de minutioase. Iar aspectul de soba din fonta este realizat prin grafitizare.

Acum daca mergem in camerele printilor din partea de nord-vest, vedem trei picturi mari ce reprezinta investirea ducelui Moritz al Saxoniei ca elector saxon de catre Imparatul Carol al V-lea in data de 24 feb 1548 in Augsburg si de asemenea pot fi vazute alte 6 picturi (ele se regasesc pe coloanele de la ferestre) si care reprezinta diverse virtuti

Picturile din camerele de sud-vest reprezinta cele 3 forme de guvernare : monarhia, aristocratia si democratia si la fel si aici gasim alte 6 picturi care reprezinta generali romani.

Inainte de a merge mai departe vreu sa va fac o mica atentionare, avand in vedere ca am incercat sa gasesc informatie pe net si peste tot am gasit aproape aceleasi lucruri asa incat nu mai stii cine de la cine a facut copy-paste, doar aceste foi pe care le-am gasit aici imi spuneau intradevar ceva util (adica aduceau un plus valoare si intelegi altfel fiecare obiect de aici). Asa incat daca ajungeti acolo, luati intai acele 4 foi, si cu ele in mana studiati locul, o sa il vedeti altfel.

Ok, acum sa pornim mai departe, mai era o sala cu ceva exponate din diverse tari, am facut vreo 2-3 poze si apoi am luat-o incet spre parter unde mai sunt amenajate vreo 2 sali (acestea chiar pot fi vizitate gratuit, nu va intreaba nimeni nimic aici)

Una dintre sali este destul de micuta, insa cuprinde istoria orasului de-a lungul existentei sale, cu cele mai importante date si nu are rost sa va descriu obiectele expuse, o sa le vedeti in poze, insa ceea ce vreau sa remarc aici (si ii iert pentru prezentarea doar in germana), au placute pentru persoanele nevazatoare, asa incat chiar daca nu vedeau exponatele macar aflau cate ceva despre ceea ce se afla in acea incapere. Este o sala interesanta, pe o suprafata care nu este impresionanta ca marime, vezi 2000 de ani de istorie.

Si inca o sala este dedicata memoriei holocausului si vicimelor lui, mai multe nu pot fi spuse, o istorie pe care nu trebuie sa o uitam.

Stiu ca v-am ametit pana acum si am mai lasat ceva pentru final, pentru cei ce au avut rabdare sa citeasca pana aici, nu puteam sa nu citesc despre arhiectul acesti cladiri, el mai are in oras cateva cladiri semnificative printre care Cladirea arsenalului, Gimnaziul Sf. Ana, si cu toate aceste realizari deosebite a fost „eliberat din functie” ceva ani mai tarziu deoarece era protestant.

Iar in ceea ce priveste Conventia de la Haga, asta pot spune ca m-a interesat chiar si mai mult si pentru ca nu pot sa redau tot continutul, am sa trec aici un link in speranta ca poate cneva va fi interesat sa citeasca mai mult en.wikipedia.org/wiki/Hag ... r_infringements

Dar ca un mic rezumat am sa spun ca acesta este primul tratat international concentrate pe protejarea proprietatii culturale in caz de conflict armat. El a fost semnat la Haga in 14 mai 1954 si a intrat in vigoare in 7 augus 1956. In septembrie 2018 conventia era semnata de 133 state. Principiile ce stau la baza acesti conventii stipuleaza printre altele: “... that any damage to cultural property, irrespective of the people it belongs to, is a damage to the cultural heritage of all humanity, because every people contributes to the world' s culture...”

Si pentru ca mi-am pus intrebarea (poate si voi), bine, bine, dar exemple concrete despre ceea ce face, asa ca un exemplu este dat de depozitarea temporara a comorilor de arta ale Muzeului National din Kabul (Afghanistan) in Elvetia, in timpul Razboiului Civil Afgan. Operele de arta au fost expuse in orasul elvetian Bubendorf, susutinuta de voluntariat elevetian sau cetateni afgani exilati, si din donatii. In 2007 obiectele au fost returnate la Kabul cu sprijinul forelor aeriene germane, si a fost declarata ca cea mai mare returnare de obiecte de arta de la finalul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Sper sa va placa aceasta primarie, si sa nu o ocoliti daca ajungeti in zona.

---

VIZUALIZĂRI: 742 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI