Meteorele – Ascetism si rugaciune

TIPĂREȘTE

Preambul:

Se spune ca Meteorele nu mai sunt ceea ce erau, au devenit prea turistice, iar navala de pelerini-turisti guralivi, excentrici si inarmati cu aparate foto, a speriat duhul rugaciunii. Totusi, cand esti mai aproape de cer, la Meteora, acolo unde pana la venirea ascetilor doar soimii poposeau, cand vezi salasuri in care pustnicii s-au despatimit, iluminat si indumnezeit, simti bucurie, admiratie si smerenie in fata Creatorului. La Marea Meteora eu am avut acea traire interioara, determinanta, cand toti sfintii se uita la mine si toate icoanele sunt - pentru moment - ale mele, de aceea am vrut sa adaug noi urme romanesti la Meteora. M-am documentat suplimentar, am povestit si altora, am scris despre Meteora.

Meteora este al doilea mare si important centru monastic ortodox al Greciei, dupa Sfantul Munte Athos.

Uriasii de piatra ai Sfintei Meteora se inalta din timpuri stravechi, tacuti si neclintiti, in latura nord-vestica a Tessaliei, langa albia raului Pinios, intre crestele Koziakas si Antichassia din muntii Pindului. Padurea de stanci cu pereti abrupti si inaltimi ametitoare, ingerii pazitori ai orasului Kalambaka si ai satului Kastraki, constituie unul din cele mai impresionante fenomene ale planetei.

Pe culmile neumblate ale acestor stanci plasmuite si binecuvantate de Dumnezeu, indraznetul si hotaratul ascet monah a descoperit calea spre lacasurile ceresti prin sfintire si indumnezeire. Piscurile aflate intre pamant si cer au fost numite "Meteora", in sec. XIV, de catre cuviosul Atanasie ctitorul Manastirii Marele Meteor.

Izvoarele istorice atesta existenta unei prime comunitati ascetice in scorburile stancilor batute de vanturi si ploi ale Meteorei, la Schitul Dopionis, la sfarsitul sec. XI si inceputul sec. XII.

In preajma sec. XIV, cuviosul Atanasie Meteoritul intemeiaza pe cea mai mare stanca a padurii de piatra, prima chinovie monastica, Marele Platihitho sau Marele Meteor si-i stabileste tipicul. De atunci, 24 de manastiri, alaturi de cele existente mai inainte, foarte multe mici manastiri, locuri ascetice, chilii, salasuri de rugaciune, locuri de sihastrie, pesteri, locuri de claustrare, stalpnicii, imprastiate pe toate stancile meteorice, iau fiinta sau se refac si infloresc spre slava lui Dumnezeu. Sec. XIV este considerat apogeul asezarii monastice de la Meteora.

Dintre manastirile existente atunci, unele sunt astazi in stare de ruina: Sfantul Duh, Sfantul Dimitrie, Sfantul Nicolae Padova, Sfantul Antonie, Sfanta Manastire Pantocrator, Ipsilotera, Sfantul Gheorghe Mandilas, Intampinarea Domnului, Manastirea Maicii Domnului, Schitul Doumbiani, Manastirea Sfantul Grigorie, Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul, Manastirea Sfantul Modest, Manastirea Caligrafilor (aflata pe cea mai inalta stanca). Altele se conserva bine si fiinteaza si in prezent constituind o puternica atractie atat pentru pelerini cat si pentru turistii din intreaga lume: Manastirea Marele Meteor, Manastirea Varlaam, Manastirea Sfanta Treime, Manastirea Rousanou, Manastirea Sfantul Stefan si Manastirea Sfantul Nicolae Anapafsas.

Meteora este in totalitate pamant sfant, loc sfant zidit si pazit de Dumnezeu, pentru ca aici s-a sfintit fiecare stanca, fiecare pestera, fiecare piatra, pentru ca o multime de cuviosi ascetici si martiri s-au rugat si s-au indumnezeit pe stancile si vaile acestui loc.

Pentru marturia ei crestina, istorica, arhitectonica, artistica si geografica, Meteora este recunoscuta si ocrotita de UNESCO si de alte organizatii internationale. Prin Legea nr. 2531/11.10.1995 si Hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Greciei, teritoriul Sfintei Meteora a fost proclamat, din octombrie 1995, "loc sfant, imuabil si inviolabil", ceea ce-i asigura protectia si-i garanteaza autenticitatea.

Datorita numarului mare de vizitatori, in timpul slujbelor religioase manastirile de la Meteora sunt inchise pentru turisti. Cei care doresc sa participe la slujbe trebuie sa anunte telefonic staretul pentru a li se permite accesul in incinta. La intrare, o placuta averizeaza pelerinul-turist asupra necesitatii unei tinute vestimentare decente.

Avand in vedere programul diferit de vizitare precum si dificultatile cailor de acces, pelerinul care doreste sa vada toate sfintele asezaminte meteorice trebuie sa-si rezerve in acest scop doua - trei zile. In orasul Kalambaka si in satul Kastraki exista multiple posibilitati de cazare.

Orasul Kalambaka a fost construit pe locul orasului antic Eginio, renumit pentru rezistenta lui eroica impotriva romanilor. Acolo unde in vechime se afla un templu al lui Apollon, se inalta acum o biserica bizantina in care se pastreaza fresce, inscriptii rare si coloane din marmura multicolora.

Satul Kastraki, foarte pitoresc, cu locuitori putini, dar care-si ofera intreaga ospitalitate pelerinilor vizitatori, este asezarea cea mai apropiata. De aici, privelistea spre stancile Meteorei cu manastirile din cer, lasa o impresie de neuitat.

In Kalambaka si in intreaga zona se gaseste o mare varietate de icoane bizantine executate de calugari sau de pictori localnici. Lucrate in diverse tehnici, cu materiale diferite (argint, lemn cu foita de aur) icoanele care au stampila vulturului cu doua capete aplicata pe verso, au garantata calitatea lucrarii si trecerea libera peste frontiera.

Mentiune:

Pentru prezentarile mele – aceasta si altele existente pe internet - am folosit ca sursa de informare:

- Pelerinaj la Meteora – Ierod. Cleopa Paraschiv (Fragment din "Pelerin in Sfantul Munte Athos", Editura Panaghia, 2005)

- Meteora - Manastiri aproape de cer, CD ROM productie sinaita 2005

- Material publicitar, turistic – cel mai bun suvenir al calatoriilor noastre

- Insemnari si fotografii personale sau apartinand celei care m-a insotit, sora mea.

---

VIZUALIZĂRI: 3089 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI