Belene - la mal de Dunăre

TIPĂREȘTE

În nordul Bulgariei, la 27 km de Svishtov și la 35 km de Nikopol, în mijlocul uneia dintre cele mai mari și mai fertile zone joase din Câmpia Dunării, se află micul oraș Belene. Pentru că ne aflam la Svishtov, atât de aproape, în drum spre Nikopol, am decis să trecem și prin Belene. Nu știam nimic despre el. Am căutat informații pe AFA, dar, până acum nimeni nu s-a mai încumetat să meargă acolo și apoi să scrie ceva despre Belene, orașul de la granița Bulgariei cu România.

Cei care ajung la Svishtov, ar fi păcat să nu facă un popas și la Belene. Mă bucur că noi am fost acolo. Deși nu este un oraș prea turistic, amatorii de plimbări la mal de Dunăre pot avea surprize. Belene este singurul oraș dunărean bulgar care nu are port. Așezarea sa într-o zonă joasă, în apropierea unui grup de insule cu forme și cu dimensiuni în continuă transformare din cauza marii cantități de aluviuni aduse de Dunăre, nu este propice pentru construirea unui port. Trecerile spre România se pot face pe la Svishtov sau pe la Nikopol, cele două orașe învecinate.

În timpul ocupației otomane, în urma înăbușirii revoltei din 1688, pentru a scăpa de opresiuni, mulți locuitori din Belene - pe atunci doar sat - s-au refugiat în Țara Românească. După un timp, unii dintre ei s-au întors, alții nu s-au mai întors. Așa se explică perpetuarea până în zilele noastre a unor comunități bulgare în România. Popești Leordeni - noul oraș de lângă București, cunoscut drept loc al unei vechi comunități de bulgari catolici, este înfrățit cu orașul Belene.

Belene este astăzi cunoscut pentru Centrala Nucleară care a început a se construi la câțiva kilometri de oraș, în apropierea Dunării. Ideea construirii sale a apărut din nevoia de a înlocui patru reactoare nucleare ale centralei de la Kozlodui, dezafectate, o condiție impusă Bulgariei pentru aderarea la UE. Cu mașina, am trecut pe lângă mastodontul industrial comunist, un proiect grandios, abandonat înainte de finalizare.

Ne îndreptam spre malul Dunării acolo unde știam că vom găsi Turnul de vest al anticei Cetăți Dimum. Harta ne arăta că în partea dreaptă a obiectivului căutat, pe o insulă aflată între două ramificații ale fluviului, se află Tabăra de muncă din Belene, o închisoare comunistă în care mulți adversari politici și-au pierdut viața în perioada 1949-1959. Ulterior, am aflat că în vestul insulei Belene funcționează și astăzi un penitenciar (singurul loc de detenție din Bulgaria zilelor noastre), partea de est a insulei fiind o rezervație naturală.

Am lăsat mașina la umbră, în Piața Papa Ioan Paul al II-lea, nu departe de Școala "Vasil Levski". Piața, cam impropriu denumită astfel, un loc înierbat, pustiu, are în centru un rond dominat de o reușită statuie a fostului suveran pontif de la Vatican. Prezența acestei lucrări este o mărturie a faptului că - spre deosebire de majoritatea orașelor bulgărești - în Belene religia predominantă este cea catolică.

După ce am admirat și am fotografiat statuia, pietonal, pe Str. Persin, cea care duce și la Parcul Natural Persina, am ajuns la Turnul de vest al Cetății Dimum, principalul nostru obiectiv în Belene.

Turnul de vest al Cetății Dimum

Cetatea Dimum făcea parte din sistemul de fortificație a Imperiului Roman. La mal de Dunăre, rămășițele turnului de vest incluse în 1968 pe lista monumentelor de cultură de importanță națională, au devenit o destinație turistică originală, dar prea puțin cunoscută.

Studiile arheologice efectuate abia după 1989, au identificat limitele sudice ale cetății în curtea Școlii "Vasil Levski", sub nivelul solului. O parte din zid, renovat, mărginește aleea care duce la turnul de vest și el renovat. Panourile aflate de-a lungul aleii ne informează (în bulgară și engleză) că cetatea - la început o așezare nefortificată - datează din sec. I. Dimum a fost fortificat și a devenit punctul vamal prin care erau aduse mărfuri necesare castrului militar Novae (Svishtovul de astăzi) și prin care plecau grânele din câmpia fertilă dunăreană înspre alte părți ale imperiului roman. Chiar dacă rolul de punct vamal este cel mai important, se știe că la Dimum a staționat și o unitate militară de cavalerie. Și în perioada bizantină Dimum și-a menținut rolul fiind cel mai nordic punct vamal al imperiului.

Au fost conservate și sunt expuse publicului părți ale zidului vestic, turnul vestic și puțin din zidul sudic. Partea nordică a zidurilor lipsește, fiind - probabil - înghițite de apele Dunării. Pe scări solide, din lemn, urcând în ceea ce a mai rămas din turnul vămii, am remarcat grosimea pereților de cărămidă și piatră. Punctele de observație care dau spre Dunăre ne-au permis să admirăm și să fotografiem frumoasa panoramă cu apele fluviului și cu vegetația insulei Belene.

Turnul vestic, de formă dreptunghiulară, cu dimensiuni la interior de 9,8 x 11,7 m, păstrează la bază fragmente de piatră sculptată descoperite cu ocazia cercetărilor arheologice.

Pentru vizitarea Turnului de vest, precum și a celorlalte rămășițe ale vămii de la Cetatea Dimum nu se percepe nici o taxă.

Parcul natural Persina

Despre Parcul natural Persina n-ar fi trebuit să scriu pentru că nu am fost decât la marginea lui. Timpul nu ne-a permis mai mult. În Belene există un centru de vizitare a parcului și poate că, ajungând acolo și având mai mult timp la dispoziție, am fi putut face o plimbare cu barca și am fi beneficiat de mai multe informații de specialitate.

Parcul natural Persina este o zonă umedă întinsă de-a lungul Dunării (21.762 ha), între Svishtov și Nikopol. Parcul este denumit după Insula Persin - a patra insulă ca mărime de pe Dunăre și cea mai mare din Bulgaria. Pe această insulă, în vecinătatea unei rezervații naturale, se află cel mai cunoscut loc de detenție din Bulgaria. Trecerea pe insulă se face pe un pod alcătuit din pontoane.

Insula Persin (15 km lungime și 6 km lățime) face parte din Complexul Insulelor Belene. Cele 19 insule care alcătuiesc arhipelagul - de dimensiuni diferite, cu forme și cu mărimi schimbătoare datorită aportului permanent de aluviuni - în septembrie 2002, au fost declarate sit RAMSAR. Cele mai importante ecosisteme de aici sunt pădurile inundabile din lungul Dunării și mlaștinile interioare. Pentru protejarea lor au fost delimitate mai multe zone protejate.

Și tot aici trebuie menționat că având o floră și o faună atât de bogate și de diversificate, Arhipelagul de la Belene ocupă locul al doilea ca mărime și importanță după Delta Dunării. Acest fapt i-a adus și numele de "Mica Deltă a Dunării".

Religia la Belene

Menționam mai sus că - spre deosebire de majoritatea orașelor bulgărești - în Belene religia predominantă este cea catolică. În oraș sunt două biserici romano-catolice și o capelă - Capela Milostivirii Divine din curtea Hotelului Prestige, la mal de Dunăre, aproape de ruinele Cetății Dimum.

Capela Milostivirii Divine - Параклис на Божието милосърдие - o capelă sfințită în mai 2011, este mică, dar are o arhitectură deosebită. În formă de cruce realizată în arc, acest lăcaș de rugăciune este împodobit cu frumoase vitralii.

Belene este locul de naștere a Episcopului Evgheni Bosilkov (1900 - 1952), un martir pentru credință care a fost beatificat la 15 martie 1998, în Bazilica Sfântul Petru de către Papa Ioan Paul al II-lea. Biserica romano-catolică a Preasfintei Fecioare Maria din Belene, construită în 1860, păstrează o părticică din relicvele sfântului, lăcașul de cult devenind un loc de pelerinaj pentru credincioșii catolici.

Biserica romano-catolică Sfântul Anton din Padova - Свети Антон Падуански - a fost începută în 1893. Finalizată în 1901 și consacrată un an mai târziu, biserica a beneficiat de mai multe renovări ulterioare, precum și de decorarea cu fresce în 2005.

În Belene există și o biserică ortodoxă - Biserica Sf. Gheorghe - înălțată în 1874, lăcaș de cult la care noi nu am mai ajuns.

Final

De la Belene, incursiunea noastră pe malul bulgăresc al Dunării continua spre Nikopol. Mai fuseserăm la Nikopol, dar pentru că ne rămăseseră obiective nevizitate, pentru că ne aflam la numai 35 km, am decis că sosise momentul să mai anulăm din restanțe. Ne-am împrospătat rezervele de apă la un minimarket din oraș, apoi am pornit-o întins la drum.

---

VIZUALIZĂRI: 953 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI